Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Bușoi: România are rezerve de cărbune pentru Rovinari. Importurile pot acoperi deficitul, dar sunt de 2-2,5 ori mai scumpe

România are suficiente rezerve de cărbune pentru a-și susține temporar producția de energie electrică, iar grupul 4 de la Rovinari, aflat în rezervă, poate adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național, spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Problema nu este lipsa resurselor pentru producția de energie, ci capacitatea de a menține pe termen lung aceste surse în funcțiune, a explicat Bușoi într-o intervenție telefonică la Digi24. Loading … Bușoi susține că România are rezerve de cărbune „conform normativului” Aceasta în condițiile în care energia hidro trebuie conservată pentru iarnă, iar importurile sunt de două până la două ori și jumătate mai scumpe decât energia disponibilă anterior prin contractele producătorilor români. „Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia. Mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă cu orele de vârf la Hidroelectrica”, a explicat Bușoi. Oficialul a dat asigurări că avem suficientă electricitate din gaz, din cărbune. În afară de acea unitate din rezervă, mai sunt trei unități care funcționează în condiții optime și, evident, toate celelalte surse, care asigură pentru populație 45% din consum, a adăugat el. Importurile de energie ne costă de 2,5 ori mai mult Întrebat cât va funcționa țara cu importuri de energie, acesta a răspuns „oricât, pentru că resurse există în regiune”. Importurile vor funcționa „cât timp nu avem probleme cu Centrala Kozlodui și mai ales în condițiile în care și Centrala de la Paks începe încet să se redeschidă”, a precizat Bușoi. „Dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua operatorilor de transport și de sistem din Uniunea Europeană, arată că există disponibilități în regiune”, a explicat el. Secretarul de stat a menționat că „importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe. Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână, două, evident se va simți la un moment dat în cost. Dar pot fi absorbite de situația generală”. Întrebat dacă criza energetică se va vedea în facturile românilor, Bușoi a răspuns că „un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația nu se prelungește”. El a susținut că scoaterea din sistem a unor mari consumatori industriali nu s-a întâmplat până acum în România și „nici nu se va întâmpla”. De asemenea, exclude ipoteze restricționării consumului pentru populație. Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.
Pensii mai mari pentru românii care au lucrat înainte de 2001. Cine beneficiază și cât poate primi în plus

Românii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară înainte de 1 aprilie 2001 pot beneficia de o majorare a punctajului de pensie. Procentele diferă în funcție de perioada în care au fost plătite contribuțiile și pot ajunge până la 28%. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, însă suma încasată în plus nu este fixă, ci depinde de punctajele realizate în perioadele respective. Cine poate beneficia de majorarea punctajului Prevederea este inclusă în articolul 143 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică persoanelor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară. Este important de precizat că ceea ce este cunoscut drept „pensia suplimentară” nu reprezintă, în prezent, o a doua pensie plătită separat. Contribuțiile achitate în vechiul sistem se reflectă în punctajul de pensie, prin majorarea punctajelor lunare aferente perioadelor în care au fost plătite aceste contribuții. Ulterior, punctele suplimentare sunt incluse în numărul total de puncte pe baza căruia se calculează pensia. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce procente se aplică pentru contribuțiile de 2%, 3% și 5% Pentru persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3% sau 5%, legea prevede următoarele majorări ale punctajelor lunare: 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 31 decembrie 1972; 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 31 decembrie 1977; 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986; 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 31 octombrie 1990; 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 31 martie 1991; 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 31 martie 1992; 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 31 decembrie 1998; 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 31 ianuarie 1999; 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. Majorări mai mari pentru cei care au contribuit cu 4% Există și o categorie distinctă pentru persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară. În cazul acestora, Legea nr. 360/2023 prevede o majorare de: 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 31 decembrie 1977; 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a lucrat înainte de 2001 nu este suficient pentru acordarea majorării. Trebuie verificat dacă aceasta a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, cu ce procent și în ce perioadă. Cât poate primi în plus la pensie Majorarea nu se aplică direct asupra pensiei aflate în plată. Procentele prevăzute de lege se aplică punctajelor lunare realizate în perioadele în care au fost achitate contribuțiile. De exemplu, dacă într-o anumită lună un pensionar a realizat un punctaj de 1 punct, iar pentru perioada respectivă se aplică o majorare de 17%, punctajul aferent acelei luni crește cu 0,17 puncte. Aceste puncte suplimentare se adaugă la totalul folosit pentru calcularea pensiei. Cum valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026, fiecare punct suplimentar are o valoare de 81 de lei în calculul pensiei. Astfel, nu există o sumă fixă pe care o primește în plus fiecare pensionar. Valoarea majorării depinde de salariile și punctajele realizate în perioadele pentru care se aplică procentele prevăzute de lege, precum și de durata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară. Ce perioadă trebuie verificată Pentru pensionarii care vor să afle dacă beneficiază de această prevedere, este necesară verificarea perioadelor în care au fost plătite contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară și a procentului aferent. În practică, trebuie analizate documentele privind vechimea și contribuțiile realizate până la intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, la 1 aprilie 2001. Prin urmare, persoanele care au lucrat înainte de această dată și au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară pot verifica dacă punctajele lor au fost majorate conform articolului 143 din Legea nr. 360/2023.
Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei

Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2 Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.
Rovinari intră în producție după oprirea Cernavodă

Premierul demis Ilie Bolojan spune că deficitul de energie electrică produs după deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă va fi suplimentat din mai multe surse, inclusiv din importuri. De asemenea, jumătate din producţia de aproximativ 600 de megawaţi a reactorului 2 al centralei va fi fi suplinită prin punerea în funcţiune a unui grup aflat în rezervă la Rovinari. Bolojan spune că datele aflate la dispiziţia autorităţilor în ceea ce priveşte alimentarea cu energie arată că „sistemul nu are probleme de funcţionare”. Loading … „Cei 600 MW pe care îi pierdem din comopnenta de producţie urmează să fie înlocuiţi şi împreună cu Dispeceratul Energetic Naţional am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală, în condiţii de criză, a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmînd că fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocetralele din România gestionate de către Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare”, a transmis acesta, după ședința de Guvern. Bolojan le mulțumește românilor care au redus consumul de energie El a mulţumit tuturor celor care au participat la eforturile legate de gestionarea crizei energetice, inclsiv românilor care au luat măsuri pentru reducerea consumului în perioadele critice. „Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic. În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei”, a afirmat Bolojan.
Prognoza meteo ANM pentru următoarele 4 săptămâni

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, 14 august, estimarea pentru următoarele patru săptămâni, respectiv perioada 17 august – 14 septembrie 2026. Potrivit meteorologilor, temperaturile vor rămâne în general mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în special în vestul și centrul țării. Meteorologii anunță temperaturi peste normalul perioadei în următoarele săptămâni, iar valul de căldură va reveni după episoadele de instabilitate atmosferică prognozate pentru începutul săptămânii viitoare. Astfel, primele săptămâni din septembrie nu aduc o răcire accentuată la nivelul întregii țări. Din contră, vremea va păstra caracteristici mai degrabă de sfârșit de vară în multe regiuni. Cum va fi vremea până pe 14 septembrie Săptămâna 17-23 august 2026 Temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele specifice perioadei în majoritatea regiunilor, în special în vest şi centru. Excepţie va face sud-estul ţării, unde valorile termice vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, deficitul fiind mai accentuat în zonele montane. Săptămâna 24-30 august 2026 Temperaturile medii vor continua să fie mai ridicate decât cele normale în cea mai mare parte a ţării, mai ales în regiunile vestice şi centrale. Cantităţile de precipitaţii vor fi, în general, apropiate de cele normale, fiind posibil să fie uşor mai ridicate în zonele montane şi în regiunile vestice. Săptămâna 31 august – 6 septembrie Temperaturile medii vor fi uşor peste cele normale în regiunile vestice, nordice şi centrale, în timp ce în restul ţării acestea vor fi apropiate de valorile specifice perioadei. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile. Săptămâna 7-14 septembrie Mediile temperaturilor se vor situa uşor peste cele specifice perioadei în cea mai mare parte a ţării, cu abateri mai pronunţate în regiunile intracarpatice. Precipitaţiile vor fi apropiate de cele normale în toate regiunile.
Explicația absolventului de la Marină Militară judecat pentru zoofilie

Absolventul colegiului de marină militară „Alexandru Ioan Cuza” ridicat de polițiștii bucureșteni în toamna anului 2024, după ce a fost acuzat că și-a abuzat sexual câinele, a fost trimis în judecată sub acuzația de zoofilie. Între timp, animalul, un mascul din rasa chow chow, a fost adoptat de o familie care locuiește în Germania. La data de 22 octombrie 2024, polițiștii Serviciului pentru Protecţia Animalelor, din cadrul Poliției Capitalei, au fost anunțați cu privire la faptul că un bărbat și-ar fi abuzat sexual câinele. Loading … La 1 noiembrie 2024, anchetatorii au descins la adresa tânărului, de unde au ridicat animalul, dar și unele probe. A dat vina pe iubită Potrivit unor surse judiciare, Thomas Mâță și-a recunoscut fapta, dar ar fi explicat că ar fi fost instigat de iubita lui, care, în felul acesta, ar fi vrut să-l umilească și chiar să-l bage la închisoare. Fiu al unei femei de afaceri care s-ar fi implicat activ inclusiv în viața politică, Mâță a fost trimis să urmeze cursurile Colegiului Naţional Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa, unde urma să primească o educație cazonă. Departe de casă, băiatul, care locuia singur, și-ar fi cumpărat un câine din rasa chow chow, iar ulterior și-ar fi găsit și o iubită. De altfel, tânăra este și persoana care l-a denunțat pe Mâță la Poliție, unde a trimis inclusiv înregistrări video. Bărbatul ar fi explicat anchetatorilor că, în timpul unui apel video pe care l-a avut cu prietena lui, aceasta i-ar fi cerut să se satisfacă singur, după care, pentru a-l umili, i-ar fi solicitat să implice și câinele. La data percheziției, animalul a fost ridicat de anchetatori și preluat de Asociația „Kola Kariola”, care, după o perioadă, l-a dat în adopție unei familii care trăiește în Germania. Bărbatul a contestat probele procurorilor „Câinele este bine, a fost adoptat în Germania. Noii lui stăpâni ne trimit, periodic, imagini cu el și este, în mod clar, un câine fericit”, a declarat, pentru Gândul, Marius Chircă, vicepreședintele Kola Kariola. Marius Chircă a afirmat că Thomas Mâță l-ar fi căutat deoarece își dorea câinele înapoi. „Am stat de vorbă cu el și până la urmă am reușit să-l conving să-mi cedeze animalul. I-am dat chiar și niște bani, deoarece spunea că l-a cumpărat de la o persoană din zona Ardealului”, a mai spus vicepreședintele Kola Kariola. Mâță a fost trimis în judecată în februarie anul acesta, iar, în primăvară, judecătorul de cameră preliminară i-a respins toate contestațiile legate de valabilitatea probelor și competența instanței Judecătoriei Sectorului 6, ceea ce înseamnă că procesul poate să înceapă.
Miruță s-a apucat să rezolve și problemele altora. A sunat la Ministerul Apărării din Ucraina pentru a lămuri situația dronei căzute în Bulgaria

Ministrul interimar al Apărării, Dinel Miruță, spune că a contactat Ministerul Apărării din Ucraina pentru a clarifica informațiile privind drona care a ajuns pe teritoriul Bulgariei. Oficialul susține că partea ucraineană nu a confirmat că aparatul ar fi venit din România, iar drona nu a fost detectată de radarele militare românești sau bulgare și nici de cele ale Poliției de Frontieră. Miruță, discuții cu oficialii ucraineni despre dronă Miruță a declarat, joi seara, la B1 TV, că România a încercat să afle direct de la autoritățile ucrainene dacă există informații privind originea dronei. Loading … „Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Dinel Miruță. Ministrul a explicat că aparatul nu a fost observat de sistemele radar din România, Bulgaria sau de cele ale Poliției de Frontieră. „Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță. Dinel Miruță a afirmat că a văzut imaginile și resturile dronei recuperate în urma incidentului: „Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul. Bulgaria anchetează originea dronei Pentru că aparatul a fost găsit pe teritoriul Bulgariei, ancheta privind modelul și originea acestuia revine autorităților de la Sofia, a explicat ministrul interimar al Apărării. „Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el. Radu Miruță Ce spune Miruță despre incidentul de la Costinești Referitor la drona descoperită la Costinești, unde autoritățile au închis temporar plaja, Miruță le-a transmis oamenilor să respecte indicațiile autorităților prezente la fața locului. „Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul. Miruță a mai spus că, după incidentul de la Constanța, comunicarea dintre partea română și cea ucraineană s-a intensificat pe linia militară. Potrivit ministrului, România a solicitat un canal direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent. „Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Ion Cristoiu critică activitatea Oanei Țoiu la MAE

Ion Cristoiu pune sub semnul întrebării activitatea Oanei Țoiu. Acesta afirmă că Țoiu nu are conștiința funcției pe care o ocupă în statul român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că activitatea Oanei Țoiu constă în postările pe care le face pe social media. Acesta menționează că Țoiu este „nepriceputul care are inițiative”. Jurnalistul afirmă că ministra de externe nu are conștiința instituției pe care o conduce. „Activitatea Oanei Țoiu ca Ministru de Externe constă în postările pe care le face pe rețelele de socializare. Pe postul de Ministru de Externe a nimerit și tanti asta, Oana Țoiu. Eu nu îl simt deloc umoristic pe Miruță, dar pe Țoiu, da. Ea este nepriceputul care are inițiative. Ea a ajuns Ministrul Afacerilor Externe, săraca, dar și pentru ea… Oana Țoiu nu a avut niciun moment conștiința că intră în Ministerul de Externe. I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României.”, susține scriitorul. „Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc” Scriitorul susține că adevărații miniștri de externe ai României au fost Titulescu, Argetoianu sau chiar Ana Pauker. Despre cea din urmă, acesta spune că a fost adevărata personalitate a comunismului românesc. Cristoiu susține că Pauker a apărut chiar pe coperta revistei Time ca fiind una dintre cele mai influente femei din statul român. „Deci ministrul de externe în România a fost Titulescu, a fost Gafencu, Argetoianu și Ana Pauker. Ana Pauker a fost amanta lui Molotov, plus că făcuse un copil cu Georges Marchais. Eu vreau să o reabilitez. Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc, nu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej venise din închisoare… Pauker a apărut pe coperta lui Time unde a fost numită „Passionaria Balcanilor”.”, menționează Cristoiu. Ana Pauker a fost una dintre cele mai importante figuri politice ale regimului comunist din România. Pauker a fost prima femeie din România care a deținut o funcție majoră de conducere într-un guvern. Ea a fost una dintre cele mai influente femei din perioada stalinistă, supranumită „Stalin în fustă”. Alături de Vasile Luca şi Teohari Georgescu, aceasta a fost responsabilă de sovietizarea României.
Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă

Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)