Etichetă: Actualitate

Victor Ponta comentează concedierea a peste 1.000 de angajați ai Șantierului Mangalia: Este cea mai rea veste de azi

Damen Shipyards Mangalia, companie cu acționariat olandez, a transmis către Sindicatul Liber „Navalistul”, ITM Constanța și AJOFM Constanța intenția de a concedia toți cei 1.011 angajați ai Șantierului Naval Mangalia. Vestea nu i-a picat bine lui Victor Ponta, care a postat un mesaj referitor la această situație. Victor Ponta: ”Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor” Fostul premier al României a transmis că problema de la Mangalia este cunoscută de un an de zile, iar Ministerul Economiei, respectiv Guvernul, nu au făcut nimic pentru rezolvarea acesteia. Victor Ponta a menționat că scandalul politic și propaganda din mediul online sunt doar ”circul făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de pâinea românilor”. ”Eu consider că aceasta este cea mai rea veste de azi! Scandalul politic și propaganda furibundă din online sunt doar „circul” făcut să acopere incapacitatea celor care ne conduc să se ocupe de „pâinea” românilor! De peste un an de zile se știe de această uriașă problemă de la Mangalia! Cine a condus Ministerul Economiei în această perioadă? Ce a făcut Guvernul? Nu putem să auzim nimic din cauza zgomotului făcut de „vuvuzele”, dar putem să citim și să gândim”, a scris Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook. Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului Măsura de concediere colectivă a personalului va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. AUTORUL RECOMANDĂ

Ion Cristoiu: Avem o realitate – coaliția pro-europeană s-a terminat

În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum realitatea politică din România este că această coaliție pro-europeană s-a terminat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci, la ora actuală noi avem câteva partide, avem mai multe partide în Parlament. 50% din votanții din România sunt reprezentați de AUR, SOS și POT, care nu sunt luați în calcul de președintele României. Să-i fie țărâna ușoară politică. Punct! Pentru că mi s-ar fi părut normal acum să iei toate partidele la discuții.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum realitatea politică din România este că această coaliție pro-europeană s-a terminat. Acesta a început prin a spune că acest cordon sanitar s-a spulberat. Jurnalistul menționează că declarația lui a fost transformată de Financial Times într-o odă oferită partidelor considerate fasciste. Scriitorul vorbește și despre implicarea lui Nicușor Dan în contextul crizei politice actuale. Acesta susține că 50% dintre români, cei care votează cu AUR, nu sunt luați în considerare de Nicușor Dan. „Coaliția pro-europeană s-a dus. După ce am anunțat eu aseară că s-a făcut pulbere cordonul sanitar, ziarul Financial Times a spus că România e prima țară unde barajul antifascist a fost spart, s-a dărâmat. Nu știu, eu nu aș zice că ne apără cineva. Omul care o ține langa este Nicușor. Deci, la ora actuală noi avem câteva partide, avem mai multe partide în Parlament. 50% din votanții din România sunt reprezentați de AUR, SOS și POT, care nu sunt luați în calcul de președintele României. Să-i fie țărâna ușoară politică. Punct! Pentru că mi s-ar fi părut normal acum să iei toate partidele la discuții. Nu știu, să iei în primul rând partidul AUR. Ar trebui să îi cheme pe cei care s-au dovedit că au făcut moțiunea de cenzură să formeze un Guvern.”, a explicat jurnalistul.

Ilie Bolojan a numit un activist USR, fost jurnalist fără experiență în achiziții publice, în funcția de secretar general al ANAP

Premierul interimar Ilie Bolojan l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), scrie – în exclusivitate – Mediafax. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă / FOTO – USR Conform Monitorului Oficial, Ionel Stoica a fost numit pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici. Ionel Stoica (s) și Cătălin Drulă (USR) Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP. Potrivit unor surse politice, Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la publicația ziare.com. Absolvent de Istorie, Ionel Stoica nu are experiență în domeniul achizițiile publice. El a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, ulterior lucrând ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și apoi a devenit activist USR, lipind afișe prin București pentru Cătălin Drulă, fostul candidat perdant la Primăria Capitalei, din partea USR. Potrivit G4Media, în rândul membrilor USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP. Liderul partidului, Dominic Fritz, a fost acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR. Autorul mai recomandă: Apar noi dezvăluiri despre controversata Raluca Rogoz, numită de Bolojan șefa „Achizițiilor Publice”. Foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 spun că președinta ANAP nu era pregătită din punct de vedere profesional Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice Funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1, care au lucrat cu Raluca Rogoz, sunt siderați de numirea acesteia de către Ilie Bolojan la Achizițiile Publice: „Nu cunoaște domeniul de achiziții, a picat examene. La primărie erau contracte cu probleme”

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, publică Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Compensații în fucnție de vechime Conform Contractului Colectiv de Muncă, angajații vor beneficia de compensații financiare în funcție de vechimea în muncă, astfel: până la 5 ani vechime – 2 salarii medii brute 6–10 ani – 3 salarii 11–15 ani – 5 salarii 16–20 ani – 7 salarii peste 21 ani – 9 salarii medii brute Societatea Damen Shipyards Mangalia va colabora cu autoritățile competente – Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța – pentru sprijinirea salariaților și aplicarea măsurilor legale de protecție socială, conform acelorași surse. Rheinmetall şi MSC, pot prelua afacerea Companiile Rheinmetall şi MSC au anunţat printr-un comunicat comun, că sunt interesate să investească împreună, în România, prin preluarea Şantierului Naval Mangalia, şi precizând că un astfel de demers ar deschide ”perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. Recomandarea autorului: Cel mai mare șantier naval din România, scos la licitație. Cei mai mari producători de armament se află pe lista companiilor interesate

Ionuț Cristache: Nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun, dar Bolojan mi-a distrus convingerile

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ionuț Cristache a vorbit despre stilul de guvernare al premierului Ilie Bolojan și despre ce a dus la nemulțumirea generalizată la adresa acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ionuț Cristache a vorbit despre stilul rigid al lui Ilie Bolojan. Focusat pe partea administrativă, dar care lasă de dorit din punct de vedere al comunicării cu cetățenii. Acesta îl descrie pe premier drept un personaj care „inhibă pofta de viață”. Sugerează că abordarea severă și uneori aparent lipsită de empatie a dus la o antipatie din partea unei anumite părți a coaliției, dar și a electoratului. „Eu am avut un apel azi, legat de faptul că Bolojan va fi sau nu o să mai fie. Am avut un apel către liberalul Cataramă. Am zis: „Pe oricine puneți, vă rog eu, să fie unul care să nu se mai încrunte la mine”. Îmi inhibă pofta de viață omul ăsta.” Ionuț Cristache: „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau bun. Totuși, Bolojan a ținut cumva să mă contrazică” Într-un comentariu sarcastic, Cristache afirmă că Ilie Bolojan a reușit să-l facă să-și pună la îndoială convingerile privind nuanțele caracterului uman. Îl vede ca pe un personaj politic absorbit de propriul rol, transformând rigoarea într-o povară pentru cetățeni. „Eu nu plec niciodată de la premisa că un om e fundamental rău sau un om e fundamental bun. Încerc să văd lucrurile nuanțat, ca orice aspect al vieții, până la urmă. Omul ăsta a ținut cumva să mă contrazică, să-mi contrazică percepțiile despre viață și tot ce am învățat eu până la vârsta asta, zi de zi, metodic, pas cu pas, să mă termine psihic. Eu cred că, la un moment dat, a ajuns să se și hrănească cu asta. A intrat în personaj și a înghițit cheia. Și noi cu ea ieșim. Păi nu mai ieșim, ăștia suntem. Până când? Până murim.”

Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE

Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare.  Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură

Sorin Grindeanu îi dă replica Oanei Gheorghiu: Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a răspuns Oanei Gheorghiu – vicepremier interimar – care a publicat, miercuri, un document în care susține că anul trecut, Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul social-democrat. „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. 1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie. Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6). Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România ❗️TAROM nu este în lista finală. ❗️Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. ❗️Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. ❗️CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. ⛔️Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor! 2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. 3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale. 4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România. ⁠ Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută. 5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”. Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct. 6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook. Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, mai multe documente care, susține ea, reprezintă «dovada minciunii domnului „Nu Ne Vindem Țara” Sorin Grindeanu»:

Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș

Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Romgaz și Azomureș au bătut palma Acordul de principiu reflectă înțelegerea comercială la care au ajuns părțile asupra principalelor elemente ale tranzacției, inclusiv asupra structurii acesteia, a prețului și a mecanismelor comerciale aferente perioadei dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției”, a anunțat Romgaz, printr-un comunicat transmis Bursei de la București, conform Agerpres. Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație al companiei pentru semnarea contractului aferent tranzacției vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Azomureș este singurul producător de îngrășăminte chimice care mai funcționează în România. Atunci când este pornit la capacitate maximă, este cel mai mare consumator de gaze din țară. Romgaz deține 50% din proiectul de mare adâncime Neptun Deep. Producția de gaze va începe în anul 2027. Romgaz anunțase încă de anul trecut că analizează posibilitatea preluării Azomureș. Acest combinat și-a redus sau oprit în repetate rânduri activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale. Recomandarea autorului: “Salvatorul” Bolojan continuă “să salveze” deşi a fost demis. Premierul anunţă: „Salvăm industria naţională de îngrăşăminte chimice”

Adrian Năstase, întrebarea momentului: De ce dorim să avem un guvern pro-occidental și nu unul pur și simplu pro-românesc?

Fostul premier Adrian Năstase critică obsesia clasei politice pentru etichete externe și cere o schimbare radicală de mentalitate la București. Acesta susține că România trebuie să înceteze să mai caute validare de la marile puteri și să-și prioritizeze interesele economice și sociale, prin formarea unui guvern „pro-românesc”. Fostul premier Adrian Nastase. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Năstase observă că la fiecare rând de alegeri se caută un guvern care să fie „pro-occidental”, dar consideră că a venit timpul ca România să aibă un guvern care să se gândească și la binele românilor. „În aproape fiecare campanie electorală din România apare aceeași formulă: „avem nevoie de un guvern pro-occidental”. Expresia este repetată de politicieni, analiști și de televiziuni ca un criteriu suprem de legitimitate politică. Rareori însă cineva pune întrebarea simplă: de ce nu vorbim, înainte de toate, despre nevoia unui guvern pro-românesc?,” a scris acesta pe site-ul său. Interesul național pus pe primul loc Năstase crede că politicienii români sunt prea ocupați să facă pe plac altor țări în loc să se ocupe de problemele noastre. El afirmă că marile puteri pun mereu interesul propriilor cetățeni pe primul loc și că România ar trebui să învețe să facă același lucru. „Americanii nu discută dacă administrația de la Washington este suficient de „pro-occidentală”. Ei vor un guvern care servește interesele Statelor Unite. Francezii nu votează pentru un executiv „pro-atlantic”, ci pentru unul care protejează economia, securitatea și influența Franței. Germania nu își judecă liderii după gradul de conformism geopolitic, ci după competența cu care apără interesele germane.Doar în statele nesigure pe propria suveranitate si care au comportament de colonii apare obsesia validării externe.” Relația cu NATO și UE Fostul premier spune că România trebuie să rămână în NATO și în Uniunea Europeană, dar să nu mai spună „da” la orice. „A avea un guvern pro-românesc nu înseamnă ieșirea din NATO, ruptura de Uniunea Europeană sau ostilitate față de Occident. Înseamnă ceva mult mai simplu și mai normal: ca orice decizie majoră să fie evaluată în primul rând prin efectul ei asupra cetățenilor români.” Un guvern bun pentru România nu trebuie să fie ales pentru că este „pro-occidental” Concluzia lui Năstase este că România nu mai trebuie să ceară permisiunea de a avea propriile interese. „România nu are nevoie de o clasă politică anti-occidentală. Dar nici de una care confundă loialitatea strategică cu lipsa de coloană vertebrală. Un parteneriat autentic presupune respect reciproc, nu relații de tutelă psihologică. În fond, adevărata maturitate politică începe în momentul în care o țară nu mai cere permisiunea de a avea propriile interese.” RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul

Câți români au drept de vot, dacă s-ar organiza alegeri anticipate. AEP anunță cifrele oficiale, de la începutul lui mai 2026

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie este de 19.026.518. Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt cu 2.295 mai puțini față de 31 martie. Explicația este următoarea: au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026 cand înscriși în Registrul electoral 19.028.813 alegători români. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, transmite AEP. Ce radieri s-au operat în Registrul electoral AEP precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.974.239 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consultări la Cotroceni: Nicușor Dan începe de astăzi negocierile informale cu liderii partidelor care au fost la guvernare – SURSE PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Viorel Cataramă: „Pentru PNL, problema care se pune este nu dacă va fi schimbat actualul președinte, ci cu cine”