UE pregătește deschiderea a două noi clustere de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova
Ambasadorii statelor membre ale UE au făcut miercuri, 7 octombrie, un nou pas în procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, pregătind terenul pentru deschiderea, săptămâna viitoare, a două grupuri tematice, așa-numitele „clustere”, din cadrul negocierilor de extindere. Țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să se alinieze standardelor blocului comunitar prin implementarea unor reforme, împărțite în șase grupuri tematice, potrivit Kyiv Independent. Pe 7 octombrie, ambasadorii au convenit să avanseze cu cele mai mari două grupuri, „piața internă” și „competitivitatea”, care acoperă domenii largi ale economiei. Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Decizia se aplică și Republicii Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a corelat politic procesele de aderare ale celor două țări. În practică, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să aștepte, după ce Ungaria a blocat candidatura Ucrainei la UE până când Kievul nu a făcut progrese în ceea ce privește drepturile minorității sale de limbă maghiară. Ulterior, după negocieri și discuții, Budapesta și Kievul au ajuns la un acord politic privind drepturile minorităților la începutul acestei veri. Acest lucru a permis deschiderea primelor două grupuri tematice în iunie și iulie, cele referitoare la statul de drept și relațiile externe. Progresele au stagnat însă din nou, după ce Ungaria a cerut Ucrainei să adopte o lege care să pună în aplicare modificările privind educația minorităților naționale, prevăzute în acordul din vară. Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului ucrainean pe 2 octombrie, ceea ce ar fi fost suficient pentru ca ambasadorii UE să poată avansa, însă procesul mai are câteva etape de parcurs. Ultimele măsuri pe care Ucraina la are de luat Mai întâi, Ucraina trebuie să transmită Uniunii Europene o poziție de negociere scrisă. Potrivit informațiilor disponibile, documentul este deja pregătit. Ulterior, un grup de lucru al UE, format din experți tehnici din cele 27 de state membre, trebuie să stabilească poziția comună a blocului. Aceasta trebuie apoi adoptată de ambasadorii și miniștrii celor 27 de state UE. În plus, dacă Parlamentul Ucrainei nu adoptă legea privind minoritățile pe 12 octombrie, reuniunea oficială pentru deschiderea grupurilor tematice, programată pentru ziua următoare, nu va mai putea avea loc. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, UE ar urma să deschidă următoarele două grupuri de negociere cu Ucraina și Republica Moldova în cadrul Conferinței Interguvernamentale de la Luxemburg, pe 13 octombrie. „Conform tratatelor, avem nevoie de două decizii luate în unanimitate: una pentru acordarea statutului de candidat și alta pentru finalizarea procesului”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, în cadrul unei discuții cu membri ai Parlamentului European, pe 7 octombrie. „Însă, între aceste etape, avem acum de parcurs 150 de pași, chiar și pentru simpla transmitere a unei scrisori către o țară candidată”, a exclamat indignată comisarul. Dacă totul decurge conform planului, deschiderea celor două grupuri de negociere ar putea permite Ucrainei să beneficieze de noua inițiativă a CE privind „integrarea graduală”, prezentată pe 6 octombrie. Aceasta ar însemna că, pe măsură ce implementează reformele, Ucraina ar urma să înceapă să aibă parte de unele avantaje ale apartenenței la UE.
Kaja Kallas: Statele UE nu sunt pregătite să ofere Ucrainei o dată pentru aderare la blocul comunitar
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters. „Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München. Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană. Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război. Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid. „Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el. Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea. „Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.
Mark Rutte exclude vetoul Rusiei privind aderarea Ucrainei la NATO
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus miercuri că Rusia nu poate opri Ucraina din drumul spre alianța NATO. Reacția oficialului a venit după o propunere de pace prezentată de Moscova și Washington, care ar fi scos Ucraina definitiv din planul de aderare, scrie Politico. „Rusia nu are nici drept de vot, nici drept de veto asupra cine poate fi membru al NATO”, a spus Rutte într-un interviu pentru El País și RND. El a precizat că Tratatul de la Washington, baza alianței, „permite oricărei țări din zona euro-atlantică să adere”. Rutte a făcut aceste declarații după anunțul legat de planul inițial de 28 de puncte, elaborat sub coordonare americană, care urmărea o încheiere a conflictului de proporții mari din Ucraina. Documentul a fost schimbat ulterior într-o variantă de 19 puncte, cu prevederi mai puțin favorabile Moscovei. Propunerea venită din partea unor state europene a eliminat ideea interzicerii aderării Ucrainei. Oficialul a mai declarat că are o opinie pozitivă despre președintele american Donald Trump. „Îmi place tipul”, a spus el. Deși aliații NATO nu au emis o invitație imediată pentru Kiev, aceștia au afirmat anul trecut că parcursul Ucrainei spre NATO este „ireversibil”. Secretarul general al alianței a admis că mai mulți „aliați… se opun în prezent aderării Ucrainei”. Rutte a mai explicat că actuala propunere de pace, apărută după discuții la Geneva, oferă o „bază bună pentru discuții ulterioare”. Totuși, orice acord va necesita o „discuție separată, paralelă” cu NATO „pe anumite probleme”. El a mai precizat că alianța va furniza Ucrainei arme în valoare de 5 miliarde de dolari, printr-un program al NATO în care statele europene achiziționează echipamente americane pentru Kiev „până la sfârșitul acestui an”.