România și Republica Moldova, consultări bilaterale la București pe tema aderării la UE
Ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a avut consultări la București cu omologul său din Republica Moldova, Mihai Popșoi, aflat în vizită pentru a participa la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. În cadrul întrevederii, șefa diplomației române a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova cu ocazia Zilei Independenței, sărbătorită pe 27 august, și a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Chișinăului. Ce subiecte au fost discutate Pe agenda discuțiilor s-au aflat aspecte privind procesul de aderare la Uniunea Europeană, interconectările energetice și proiectele de infrastructură comune, precum construcția de poduri, electrificarea și reabilitarea căii ferate Iași–Ungheni, dar și consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova. Totodată, cei doi oficiali au abordat măsurile de fluidizare a traficului la frontiera comună și modalitățile prin care România poate sprijini creșterea rezilienței instituțiilor moldovenești. Oana Țoiu a salutat eforturile Chișinăului de a preveni ingerințele externe înaintea alegerilor parlamentare programate pe 28 septembrie și a subliniat că România va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea stabilității democratice.
Bruxelles-ul avertizează că blocarea aderării Ucrainei la UE subminează credibilitatea procesului de extindere
„Când unui stat candidat i se frânează procesul de aderare la UE fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Guillaume Mercier, în cadrul conferinței de presă zilnice a instituției, scrie EFE. În acest sens, el și-a exprimat speranța că va fi posibilă deschiderea „foarte curând” a negocierilor cu Kievul privind aspectele fundamentale ale integrării în UE, cunoscute ca primul capitol al discuțiilor. Refuzul Ungariei Premierul Ungariei, ultranaționalistul Viktor Orbán, a declarat joia trecută, la sosirea sa la summitul european de la Bruxelles, că 95% dintre ungurii care au participat la o recentă „consultare publică” resping aderarea Ucrainei la UE. Orbán a susținut că, pe baza rezultatului consultării – la care au participat aproximativ 2 milioane de persoane (dintr-un total de 9,6 milioane de locuitori) – poate apăra în cadrul summitului poziția critică a Ungariei față de Ucraina. „Ungaria nu susține integrarea (europeană) a Ucrainei”, a reiterat liderul maghiar. „Consultările naționale sunt o chestiune care ține de autoritățile naționale, așadar acum revine Ungariei și Guvernului ungar să explice cum doresc să procedeze mai departe”, a declarat Mercier. Ucraina a îndeplinit criteriile În orice caz, el a subliniat că Ucraina implementează reforme „în cele mai dificile circumstanțe posibile” și că, potrivit evaluării Comisiei Europene, Kievul a îndeplinit criteriile necesare pentru deschiderea negocierilor privind primul capitol al aderării. „De asemenea, am evaluat pozitiv planul Ucrainei privind minoritățile, care răspunde preocupărilor exprimate de vecinii săi. Așadar, am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merite în procesul de aderare, iar în acest caz nu există motive obiective pentru a se opune deschiderii primului capitol”, a adăugat el. Moldova Referitor la posibilitatea de a separa procesele de integrare ale Ucrainei și Republicii Moldova, astfel încât cele două țări să nu avanseze în același ritm, purtătorul de cuvânt a afirmat că această decizie aparține statelor membre ale UE. Cu toate acestea, el a evidențiat sprijinul Comisiei Europene pentru Ucraina și Moldova în „agenda lor de reforme și în procesul în care s-au angajat”. „Atât Moldova, cât și Ucraina au înregistrat progrese constante”, a declarat el, adăugând că Bruxelles-ul va încerca să convingă toate statele membre să sprijine deschiderea primului capitol al procesului de aderare pentru ambele țări.
În ciuda presiunilor Uniunii Europene, președintele Serbiei și premierul Slovaciei vor fi prezenți la parada de 9 mai de la Moscova
Președintele Serbiei Aleksandar Vucici a declarat miercuri că nu s-a răzgândit cu privire la prezența sa la marea paradă a victoriei de 9 mai de la Moscova, în ciuda presiunilor mari din partea Uniunii Europene. Oficialii europeni îl avertizaseră pe președintele sârb că vizita sa la Moscova cu ocazia comemorării victoriei în al Doilea Război Mondial ar fi o încălcare a criteriilor de aderare pentru potențialii noi membri și ar putea deraia ambițiile declarate ale țării de a adera la UE. Vizita ar echivala efectiv cu o demonstrație de sprijin pentru Vladimir Putin și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conform Associated Press. Vucici, care și-a exprimat adesea opiniile pro-ruse, a declarat că una dintre unitățile militare ale Serbiei va participa la parada din 9 mai din Piața Roșie din capitala rusă. El a mai spus că pentru prima dată Serbia participă la organizarea „comună” a paradei. Vucici, însoțit la Moscova de Robert Fico și de liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik Vucici a declarat că va călători la Moscova împreună cu premierul slovac Robert Fico. Liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik a declarat că va fi și el prezent la Moscova. „În perioada următoare, vom fi sub presiune în ceea ce privește evenimentul de la Moscova la care ne-am anunțat participarea”, le-a spus Vucici reporterilor. La începutul acestei săptămâni, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea „a indicat foarte clar că nu dorim ca nicio țară candidată să participe la aceste evenimente de pe 9 mai la Moscova”. La rândul său, Robert Fico a calificat drept „lipsite de respect” remarcile lui Kallas care îi avertizau pe liderii europeni să nu călătorească la Moscova. Deși susține că vrea ca Serbia să devină parte a UE, Vucici a păstrat relații strânse cu Rusia și a refuzat să introducă sancțiuni împotriva Moscovei, politici care au blocat aproape complet negocierile de aderare a Serbiei cu Uniunea Europeană. Miercuri, Parlamentul sârb a aprobat un nou Guvern dominat de miniștri anti-UE, inclusiv ministrul Informațiilor Boris Bratina, care a fost filmat recent dând foc unui steag UE și scandând „nu vrem UE, vrem unire cu Rusia”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Prinsă între SUA și Gazprom, Serbia se confruntă cu întreruperea importurilor de PETROL Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele