Ce spune preotul Caucă despre cei care își fac tatuaje religioase
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Cătălin Constantin Caucă, preotul capelan al Penitenciarului Rahova, a vorbit despre faptul că oamenii nu ar trebui să își facă tatuaje pentru că așa am fost lăsați de Dumnezeu. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Cătălin Caucă: „Mai mult decât atât, este și o necinstire, mai ales tatuajele făcute în locuri mai puțin propice. N-are rost să intrăm în detalii. Eu încerc să le explic lucrurile acestea, dar pentru astfel de lucruri nu vin să ceară sfat.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Cătălin Constantin Caucă a vorbit despre faptul că oamenii nu ar trebui să își facă tatuaje pentru că așa am fost lăsați de Dumnezeu. Acesta afirmă că tatuajele făcute în locuri nepotrivite sunt o necinste. El explică faptul că trupul este templul Duhului Sfânt. Preotul a spus că el încearcă să explice acest lucru oamenilor care vin la el dar nimeni nu vine să ceară acest sfat. Caucă spune că omul este liber să facă ce vrea cu darul vieții pe care l-a primit de la Dumnezeu. „În primul rând, că aceasta este o pseudo-credință. Trupul este templu al Duhului Sfânt și dacă bunul Dumnezeu ne-a lăsat așa cum suntem, e ca și cum i-am spune noi lui Dumnezeu lasă că-ți arăt eu că arăt mai bine așa. Și suntem nemulțumiți de ceea ce Dumnezeu ne-a lăsat și cum ne-a lăsat. Mai mult decât atât, este și o necinstire, mai ales tatuajele făcute în locuri mai puțin propice. N-are rost să intrăm în detalii. Eu încerc să le explic lucrurile acestea, dar pentru astfel de lucruri nu vin să ceară sfat. Sufletul este în trup. Noi suntem ființe dihotomice, create din trup și suflet. Și în referatul biblic al creației omului, când Dumnezeu a terminat de creat lumea, ce zice s-a uitat și a văzut și erau toate bune foarte. Să le lăsăm așa bune foarte cum le-a făcut Dumnezeu. Dar încă o dată spun omul este creat liber. Este alegerea fiecăruia cum și ce vrea să facă cu acest dar al vieții pe care îl primește de la Dumnezeu.”, a spus preotul capelan al Penitenciarului Rahova.
Eugen Șerbănescu: În speța mea, în raportul corpului de control al Primului Ministru se spune că acest contract este un contract oneros
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Eugen Șerbănescu, dramaturg și diplomat, a vorbit despre o situație problematică în zona finanțării cinematografice. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Eugen Șerbănescu: „Așa zis pentru succesul recuperării creditelor de la producători, care nu s-a întâmplat și nu era să se întâmple niciodată. Însă avea o clauză foarte interesantă în care spuneau că banii nu trebuiau să intre în CNC. Și din ei să i se plătească comisionul, ci era suficient o sentință de recuperare a creditului.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Eugen Șerbănescu a vorbit despre o situație problematică în zona finanțării cinematografice. Acesta semnalează nereguli grave într-un contract asociat CNC. Dramaturgul spune că acest acord ar fi fost făcut astfel încât să permită plata unor sume de bani, inclusiv un comision. Chiar dacă recuperarea banilor nu avea cum să se întâmple în realitate. Șerbănescu susține că situația ar putea indica un posibil abuz în serviciu. „Ajungeam la această speță, la această situație pe care ați evocat-o în continuare. Adică în raportul corpului de control al Primului Ministru se spune negru pe alb că acest contract este un contract oneros. Că a încălcat legislația în vigoare privind încheierea contractelor în principiu adică, în esența încălcată ordonanța de urgență 39 pe 2006 privind contractele ori ordonanța de urgență a Guvernului este legislație primară și atunci încălcarea legislației primare este deja abuz în serviciu. Contractul era în sumă de până la 300.000 euro și presupunea recuperarea unor credite de la producători după ce acești producători cheltuiseră banii pe producția filmelor respective. Deci o speță halucinantă, cum să spun, care nu poate exista niciodată și nici nu a existat și nici nu va exista. Dar pentru a-și apropia, pentru a-și cauționa cei 300.000 euro și pentru a cauționa de asemenea un comision de 5% care a fost adăugat după încheierea contractului de către cei doi. Comisionul îl lua Pricop. Așa zis pentru succesul recuperării creditelor de la producători, care nu s-a întâmplat și nu era să se întâmple niciodată. Însă avea o clauză foarte interesantă în care spuneau că banii nu trebuiau să intre în CNC. Și din ei să i se plătească comisionul, ci era suficient o sentință de recuperare a creditului. După tot acest frecușul producătorii n-aveau de unde să dea banii aceștia înapoi. Dar nu contau banii neintrând în fondul Centrului Național de Cinematografie. Centru trebuia să livreze automat acești 5% lui Pricop.”, a declarat dramaturgul.
Florin Barbu: Anual, în următorii 2 ani, o să scot 100 de milioane de euro pentru a achiziționa junici. O vom face pe fonduri europene.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Florin Barbu: ,,Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fix.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Florin Barbu a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Acesta a început prin a spune că este pentru prima dată când România reușește să modifice un regulament UE de la aderare. Ministrul explică viziunea cu care i-a convins pe cei din Comisia Europeană. Acesta susține că animalele de reproducție sunt mijloace fixe, înregistrate în contabilitate. Barbu susține că în următorii doi ani, anual va scoate câte 100 de milioane de euro pentru a achiziționa juninci, vaci de lapte și de carne, dar și scroafe de reproducție. Întreaga achiziție va fi suportată prin fonduri europene, adaugă ministrul. Acesta susține că este o acțiune fără precedent în cadrul Comisiei Europene. „Am reușit! Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Și credeți-mă că mi-a trebuit șase luni de zile la Comisia Europeană să le explic. Tot pe la Comisie, tot pe la Comisie, ca să schimb un regulament. Dar l-am schimbat. Fiind economist, m-am dus și le-am explicat. Oameni buni, aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fixe. Și am reușit să îi conving. Am notificat schema, aștept să-mi vină schema și urmează ca în următorii 2 ani, anual, să scot 100 de milioane de euro pentru achiziționarea de juninci, vaci de lapte, vaci de carne, sectorul ovin și scroafe de reproducție, sectorul de porc. Achiziționarea să se facă pe fonduri europene. Este fără precedent la nivelul Comisiei Europene.”, a explicat Ministrul Agriculturii.
Alexandru Rogobete: Screeningul nu înseamnă boală. Acesta se face la oameni sănătoși
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a vorbit despre cum screeningul este destinat oamenilor sănătoși, de asta timpii de așteptare nu sunt o tragedie. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Alexandru Rogobete: „În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice… Dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, opt luni.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Alexandru Rogobete a vorbit despre cum procedura de screening este destinată oamenilor sănătoși. Acesta a început prin a spune că nu este indicat să comparăm timpul de așteptare din România cu cel din alte state europene. În România, adaugă ministrul, se ajunge chiar repede. Acesta a ținut să menționeze că screeningul nu înseamnă boală. Această procedură este una destinată oamenilor sănătoși. Din acest punct de vedere, susține Rogobete, timpul de așteptare este relevant doar când există deja un diagnostic pus, ceea ce exclude procedura de screening. „De asta este posibil acum să dăm drumul la aceste programe, pentru că am cumpărat 125 de mamografe. Vorbesc despre ultimii doi-trei ani în care s-au dotat peste 60 de spitale cu laboratoare performante de citologie, s-a investit în imagistică, RMN-uri, CT-uri de înaltă performanță. Toate ca să avem unde să scanăm pacienții aceștia. În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice, dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, s-au așteptat opt luni. Sunt oameni, români care vin din alte țări în România pentru că au acces mai rapid în sistemul de sănătate. Deci nu timpul de așteptare e neapărat discuția. Haideți să lămurim, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă un aspect important. Screeningul se face programat. Screeningul nu înseamnă boală. Screeningul se face la pacienți sănătoși, la oameni sănătoși. Vă dau un exemplu, că vă programează pentru mamografie peste șase luni, nu e o tragedie. Pentru că asta înseamnă screeningul. Screening înseamnă că ai o programare și că ești programat ca în decurs de 12 luni să faci acea investigație. Timpul de așteptare contează în momentul în care s-a pus diagnosticul. Dacă un om se duce la doctor pentru că are un simptom, acolo se pune deja un pre-diagnostic. Ăla nu mai e screening, acolo se intră deja în mecanism de diagnostic.”, a explicat Ministrul Sănătății.