Ilie Bolojan, despre impozitele către primării: Suntem o țară rămasă în urmă, avem nevoie de multe îmbunătățiri în România
Așadar, primăriile vor fi încurajate să se bazeze mai mult pe veniturile proprii, în timp ce sprijinul de la centru va deveni tot mai legat de performanța administrativă și de gradul de colectare a taxelor. Premierul a explicat că România se află printre țările unde impozitele colectate local acoperă doar o parte limitată din cheltuielile administrației, aproximativ un sfert din fondul de salarii al primăriilor fiind susținut din veniturile proprii. Restul a fost acoperit prin transferuri de la bugetul central, un mecanism care, în opinia sa, nu mai poate fi menținut pe termen lung. Afirmația privind faptul că România este „o țară rămasă în urmă” a fost legată direct de nevoia accelerării investițiilor publice. Aproape jumătate dintre investițiile realizate la nivel național sunt derulate prin autoritățile locale, tocmai pentru a recupera întârzierile în infrastructură și dezvoltare. „Aici, taxele sunt următoarele. România este una dintre țările în care, din veniturile pe care le plătesc cetățenii, din impozitele plătite către primării, era acoperit anul trecut aproximativ un sfert din totalul fondului de salarii încasat de angajații din primării. În ceea ce privește sumele transferate către autoritățile locale, suntem una dintre țările care transferă cele mai multe fonduri, iar aproape jumătate din volumul de investiții din România se realizează prin autoritățile locale. Este adevărat că trebuia făcut un volum mai mare decât în alte țări, pentru că suntem o țară rămasă în urmă și sunt multe lucruri care au nevoie de îmbunătățiri în România, dar țara noastră nu mai are atât de multe resurse pentru a continua aceste transferuri la același nivel. Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale În același timp, Executivul pregătește extinderea competențelor administrației locale, de la urbanism și disciplina construcțiilor până la politici de dezvoltare și colectarea taxelor. În schimb, finanțarea de la bugetul de stat va deveni proporțională cu gradul de încasare a impozitelor locale”, a declarat Bolojan. De asemenea, acesta a reiterat că guvernul susține că proiectele deja începute vor continua, inclusiv cele din programul Anghel Saligny, pentru a evita degradarea investițiilor și pierderea fondurilor deja alocate. „În condiții normale, în lunile următoare, după ce primăriile își vor reașeza cheltuielile, prin acest pachet de legi li se întăresc competențele administrației publice locale destul de mult: de la disciplina construcțiilor și urbanism, la încasări de taxe și impozite, politici de dezvoltare, descentralizarea unor competențe către autoritățile locale și transferul unor active de la bugetul de stat, care le vor permite să facă administrație și să devină factori reali de dezvoltare. Dar acest lucru atrage și mai multă responsabilitate. Vor trebui să se bazeze mai mult pe banii pe care îi încasează din impozitele locale, iar sumele de transfer de la bugetul de stat pentru funcționarea primăriilor vor fi acordate direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor. În același timp, din încasările suplimentare și din economiile realizate la bugetul de stat, va trebui ca în anii următori să continuăm finanțarea lucrărilor din programul Anghel Saligny, astfel încât acestea să fie finalizate. Sunt contracte mari încheiate în acești ani și investițiile trebuie eșalonate, dar mai ales finalizate și valorificate în interesul comunităților. Dacă investițiile nu sunt terminate la timp, ele se degradează”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan, întâlnire astăzi cu primarii din Iași și Botoșani despre tăierile de buget
Premierul Ilie Bolojan are programată vineri o vizită în județele Iași și Botoșani. Scopul deplasării îl reprezintă întâlnirile cu primarii din cele două zone, axate pe problemele administrației publice locale, potrivit informațiilor transmise de G4Media. Conform Biroului de presă al Guvernului, la aceste discuții vor lua parte și oficiali din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Marți seara, același minister a publicat în transparență decizională un proiect de lege care vizează măsurile administrative. Documentul urmărește creșterea capacității financiare și îmbunătățirea activității instituțiilor publice, la nivel central, dar și local. Proiectul de act normativ stabilește reguli pentru o administrație mai eficientă, o colectare mai corectă a taxelor și impozitelor și un control mai strict al finanțelor publice. Pentru anul 2026, autoritățile locale pot decide, temporar, reducerea cheltuielilor de personal. Măsura se aplică proporțional cu costurile aferente posturilor ocupate ar urma să fie desființate. Executivul intenționează să își asume răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege.
Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare. Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu. Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”