Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!
Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.
Fost ministru de Finanțe:”Trebuie să trimitem la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural”
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, spune că România va fi nevoită să trimită la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural, actualul document fiind depășit. Totodată, el arată că aceasta trebuie să fie o prioritate a noului Guvern și că trebuie să asumăm o nouă țintă de deficit bugetar. „Dincolo de negocierile privind noul Guvern cred că trebuie luate în considerare câteva măsuri care vor sta la baza oricărei construcții politico-executive pe termen scurt și mediu: 1. Transmiterea către CE a unui document programatic de natură să recalibreze Planul Fiscal Structural al României și intrarea acestuia pe noua cale de ajustare dată de situatia la zi a indicatorilor macroeconomici. Planul actual, care este în vigoare, este depășit! El are o cale de ajustare care pleacă de la un deficit pe 2024 de 7,9% iar rezultatele pe 2024 ne arata un deficit de 9,3%. În plus, prognozele de creștere economică 2025-2026 au fost înrăutățite, ceea ce face improbabilă menținerea căii de ajustare inițiale(CE prognozeaza deja un deficit de 8,6% pentru 2025, mult superior celui de 7% estimat prin legea bugetului). Astfel, noul Președinte și Guvernul vor trebui să solicite COM revizuirea Planului Fiscal Structural și a căii de ajustare a deficitului și, implicit, a datoriei publice. Regulamentul european permite ajustarea! 2. La pachet cu acest document, va trebui să prezinte o nouă strategie fiscal-bugetară care să demonstreze elementele de consolidare fiscală, atât pe venituri cât și pe cheltuieli(la cheltuieli, dincolo de eliminarea risipei, trebuie prioritizate investițiile care sunt finanțate din fonduri europene și pun presiune pe deficit prin intermediul costurilor de cofinanțare sau a împrumurilor(PNRR, BEI, BM). Există spatiu de 1 pp din PIB în această prioritizare. 3. Trebuie luată în calcul posibilitatea unei rectificări bugetare avand în vedere noua prognoză de crestere economică dar și indicatorii contului curent și a investițiilor straine pe primul trimestru. În context, trebuie stimulat consumul intern deoarece, stagnarea economică din primul trimestru ne arată o încetinire a cererii agregate. Legea 69/2010 permite acest lucru. 4. Am vazut rezultatele pe fonduri europene din primul trimestru. Sunt foarte slabe, poate cele mai slabe din ultimii 5 ani. În contextul în care, prin legea bugetului, s-a asumat o absorbtie de cca 80 de miliarde lei în acest an. La 4 luni, executia ne arata o absorbtie de doar 14 miliarde lei. 5. Trebuie asumat pachetul de reforme și deblocat PNRR. În iunie depusă cererea de revizuire a PNRR asa cum a cerut Comisia inca din noiembrie si cum era agreat cu aceasta. Nu ne permitem să avem filozofi care se duc la Bruxelles si se intorc asa cum au plecat, iar Romania sa piarda timp si bani. În august, cel târziu, depusă cererea de plata 4, în forma revizuită si agreată cu COM. Până în august încasati toti banii din Cererea de Plata 3. Nu numai cei 1,3 miliarde euro care intra in iunie ci si ceilalti, cei de pe jaloanele blocate. 6. Pe plan politic, vom avea stabilitate. Dar stabilitatea se construiește pe respect! Încetați cu greaua mostenire”, precizează Adrian Câciu. CITEȘTE ȘI: OSCE, raport devastator despre alegerile prezidențiale: „O campanie știrbită de o retorică ostilă și un comportament neautentic online” Realitatea paradoxală la alegerile prezidențiale. Comunele cu primari PSD, în topul scorurilor pentru George Simion Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!”
„Avem o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie, risc scăzut de default! Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace! Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!”, este remarca fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. Fostul ministru al PSD vine cu această postare după ce, motivează el, că a auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu este bine și că trebuie schimbată conducerea, iar de aici se creează ”o așa-zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul”. „Prostii, prostii și iar prostii. La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent (care se reflectă în curs), cât și cel public. Eu știu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”, a mai spus Câciu. Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene a mai declarat: „În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mentină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru: 1. evitarea recesiunii și păstrarea unui ritm de creștere economică, 2. adecvarea, prin canalul financiar, a lichidității necesare pentru dezvoltarea economiei în context de costuri crescute, 3. menținerea unui curs valutar stabil, 4. politică monetara adecvată pentru neutralizarea puseului inflaționist și reducerea acestuia în termeni rezonabili în context de politică fiscal-bugetară pro-ciclică, 5. diferențial adecvat de dobândă pentru încurajarea fluxurilor de capital înspre România, 6. creșterea rezervelor cu 60%, de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro, 7. reducerea riscului de default la un nivel de invidiat de toate țarile din UE, cu mult sub media UE ( chiar sub 2,4%), 8. menținerea unui nivel superior al rezervelor minime obligatorii în sistemul bancar, mult peste recomandarea de 3% și mult peste media UE (de 0,9%), 9. capitalizarea sistemului bancar și financiar A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, a mai spus Câciu. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele