Nazare îl contrazice pe Câciu: Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, îl contrazice pe Adrian Câciu, fostul ministrul PSD al Finanțelor și spune că România se împrumută la o dobândă mult mai mică decât cea de acum 2 ani. Nazare a subliniat că aplicarea consecventă a reformelor se va reflecta și în bugetul României prin cheltuielile mai mici cu dobânzile pe termen lung. Adrian Câciu a criticat într-o postare pe Facebook faptul că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Alexandru Nazare a raspuns tot prin intermediul unei postări în care îl contrazice pe fostul ministru de Finanțe și susține că obligațiunile României s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului, după decizia de miercuri a CCR. „Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului.” De asemenea, Alexandru Nazare a subliniat că România se împrumută la dobânzi care au coborât spre nivelul de 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Referitor la scăderea dobânzilor la credite, ministrul Finanțelor a spus că aceasta va veni treptat. În plus, oficialul a transmis că în viitor cheltuielile cu dobânzile pe termen lung vor fi mai mici și că vor exista mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. „Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc” România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc
Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”
Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”
Adrian Câciu îl contrazice pe Ilie Bolojan: Sunt bani pentru măsuri de sprijin în 2026
Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu i se adresează direct premierului: „Domnule Bolojan, să vă ajut cu bugetul că spuneți că nu sunt bani în 2026. Sunt bani!”. Deputatul afirmă că există fonduri pentru mai multe tipuri de măsuri: „Și pentru autoritățile locale! Și pentru reducerea unor derapaje normative în impozitul pe proprietate. Și pentru pachetul de solidaritate! Și pentru pachetul de stimulare economică. Și pentru măsuri suplimentare de susținere”. Adrian Câciu susține că, în condițiile reducerii deficitului bugetar la 6,2% din PIB, România poate avea la dispoziție resurse importante pentru politici publice noi. „Vă ofer un scenariu în care aveți la dispoziție între 27 și 40 miliarde lei pentru măsuri noi de sprijin a economiei și a oamenilor, scăzând și deficitul la 6,2% din PIB”, a scris acesta. Potrivit postării lui Câciu, analiza pornește de la angajamentele României în cadrul procedurii de deficit excesiv, care permit o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,5% în termeni nominali. „România are un spațiu fiscal pe care îl poate folosi pentru a sprijini economia și cetățenii într-un interval cuprins între 1,3% din PIB și 2% din PIB”, a explicat Câciu, precizând că acest lucru înseamnă „circa 24–28 de miliarde” de lei, suplimentar față de obligațiile deja asumate prin lege. Deputatul atrage atenția că bugetul pentru 2026 nu este încă schițat, deși termenul ar fi fost depășit „Este păcat că nu avem, în prezent, măcar un cadru preliminar al bugetului general consolidat pe anul 2026. Ar fi trebuit să avem buget aprobat din decembrie 2025. Suntem în februarie 2026”, a scris el. Câciu precizează că scenariul său este construit pe venituri bugetare de 34,7% din PIB, nivelul anului 2025, și pe un PIB de 2.045 miliarde de lei, conform prognozei Comisiei Naționale de Prognoză, fără a lua în calcul venituri suplimentare sau efecte de multiplicare economică. „Privim cu rezervă creșterea economică pe 2026, având în vedere că am închis 2025 în contracție economică”, a subliniat deputatul. În final, Adrian Câciu reia mesajul adresat premierului: „Sunt bani! (…) Vă recomand să combateți această propunere, domnule Bolojan. Sau să vi-o însușiți! Ar fi bine pentru România. Cu plăcere!”. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că bugetul pentru anul 2026 va fi construit într-un cadru fiscal strict, cu prioritatea reducerii deficitului bugetar și a respectării angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Bolojan a avertizat că spațiul bugetar este limitat și că nu pot fi făcute promisiuni care să pună presiune suplimentară pe finanțele publice, subliniind necesitatea disciplinei fiscale și a controlului cheltuielilor, în condițiile în care România se află încă în procedura de deficit excesiv.
PSD pune presiune pe Bolojan: Pachetul social este obligatoriu pentru anul 2026, nu e nimic de negociat
Adrian Câciu a transmis avertismentul pe Facebook. „Pachetul social este obligatoriu pentru anul 2026. Nu e nimic de negociat aici”, a avertizat reprezentantul PSD. Potrivit lui Câciu, cinci milioane de persoane vor beneficia de noile măsuri. „Persoanele vulnerabile trebuie protejate de valul austerității care aduce sărăcie și atacă puterea de cumpărare a oamenilor. PSD se află la guvernare pentru oameni! O țară se conduce sprijinind economia și oamenii”, a adăugat Adrian Câciu. El a mai scris că „există spațiu fiscal pentru pachetul social și pentru cel de relansare economică” și i-a atacat pe cei care se opun măsurilor propuse de PSD. „Cine se opune acestor programe? Fix cei care vă vor în faliment! Adevărul trebuie spus: PSD vă protejează! Ceilalți vă falimentează”, a precizat Câciu. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat luni ce măsuri conține Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Acesta vizează mai multe categorii vulnerabile. Pe listă sunt mamele în concediul maternal, veteranii, pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități și familiile cu venituri reduse. Pachetul va fi propus coaliției de guvernare. Reprezentanții PSD condiționează rămânerea la guvernare de adoptarea pachetului.
Adrian Câciu: Declarațiile despre incapacitatea de plată au urcat dobânda la 7,75%. Mesajele PSD au redus-o
Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare. Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%. „Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD. El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”. Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD. „Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.
Austeritate cu portițe. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan că FENTEAZĂ legea. Cum a ocolit șeful Cancelariei interdicția privind mașinile noi
Deși premierul și echipa sa vorbesc despre tăieri și economii, Cancelaria prim-ministrului a găsit o metodă de a ocoli interdicția privind achizițiile de mașini pentru instituțiile publice. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză Guvernul că „fentează legea”, după ce instituția condusă de Mihai Jurca a închiriat autoutilitare Dacia, în loc de autoturisme, pentru a evita interdicția impusă de propriile reguli de austeritate. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme, a luat autoutilitare, că, deh, legea nu are interdicție pentru ele. Dar nici banii nu se pot cheltui pe ele dacă nu transporți marfă. Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!”, a scris Câciu pe Facebook. El susține că achiziția este ilegală și că instituția ar trebui „să dea mașinile înapoi”. „Dacă nu are mașini, să ceară de la ANAF, că sunt destule confiscate”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, Mihai Jurca spune că măsura a fost una de economie, nu de ocolire a legii. Potrivit acestuia, Cancelaria a redus cu 90% cheltuielile pentru mașinile de serviciu, după ce a renunțat la contractul cu RAAPPS și a optat pentru închirierea unor autoutilitare.Costurile lunare au scăzut de la 850.000 de lei la 84.000 de lei, iar mașinile vor fi folosite de secretarii și consilierii de stat din instituție. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că este vorba strict despre o închiriere, nu o achiziție, și că toate procedurile au fost legale. Surse foto: MEDIAFAX FOTO AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Câciu: România a încheiat pe creștere primul semestru. Reformiștii de Oradia au spus că e dezastru
„Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii «reformiștii» spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro”, a scris vineri pe Facebook Adrian Câciu. „Ok, am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău, dar despre care «reformiștii» de «Oradia» și corul de bocitoare au spus ca e dezastru (ei fiind însă parte a subiectului vituperat, pe baza căruia au obținut funcții, bani, sinecuri, proiecte). Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, a adăugat fostul ministru. El se întreabă cum vor arăta cifrele după semestrul 2: „Vom avea contractie/recesiune tehnică? Vom avea inflație de 2 cifre? Vom avea deficit mai mare decât cel programat? Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”.
Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.