Fost ministru PSD al Finanțelor, despre intrarea la guvernare: Primele trei luni vor fi grele!
Adrian Câciu a anunțat miercuri că PSD intră în Guvernul condus de Luca Niculescu cu trei termene ferme: 1 noiembrie, 15 noiembrie și 1 decembrie. „Nu pretindem că e simplu. Primele 3 luni vor fi grele! Intrăm la guvernare cu condiții clare, termene ferme până la 1 noiembrie, 15 noiembrie și 1 decembrie, și cu obiective concrete: indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, fără taxe noi în 2027”, a scris fostul ministru. Câciu invocă pierderi de 60 de miliarde de lei Potrivit lui Adrian Câciu, prelungirea perioadei fără un guvern cu puteri depline ar fi avut consecințe economice grave. „Lipsa unui guvern cu puteri depline avea un singur rezultat: faliment național. Criza economică și socială este resimțită de toți românii”, a scris deputatul PSD. Câciu a prezentat și o estimare a costurilor pe care le-ar fi generat continuarea blocajului politic. „Nota de plată a inacțiunii era de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică 3% din PIB, plus riscul a încă peste 50.000 de concedieri”. Social-democratul nu a prezentat calculele pe care se bazează aceste estimări și nici nu a precizat dacă cele peste 50.000 de concedieri ar fi vizat sectorul bugetar, sectorul privat sau ambele. „Ne asumăm răspunderea pentru o guvernare care pune economia și oamenii înaintea oricărui calcul politic”, a mai transmis Adrian Câciu. Ce măsuri trebuie îndeplinite până la cele trei termene PSD a stabilit zece condiții pentru participarea la guvernare, prezentate miercuri de Sorin Grindeanu. Printre acestea se află mai multe măsuri economice și bugetare, cu termene de realizare în lunile noiembrie și decembrie. Până la 1 noiembrie, Guvernul trebuie să prezinte în Parlament situația reală a deficitului bugetar și a datoriilor amânate. Tot până la această dată este prevăzută aprobarea unei rectificări bugetare care să asigure finanțarea spitalelor, a serviciilor esențiale și a funcționării statului. Pentru 15 noiembrie este stabilită punerea în aplicare a măsurilor din planul de relansare economică, iar până la 1 decembrie trebuie elaborat bugetul de stat pentru 2027, cu respectarea țintelor de deficit și menținerea investițiilor.
Banii nu fac politică. Adrian Câciu: Piețele globale împing dobânzile în sus, nu situația politică internă
Într-o postare publicată joi pe Facebook, Adrian Câciu susține că „dobânzile nu au granițe” și argumentează că majorarea randamentelor din marile economii influențează și piețele emergente, inclusiv România. „Este incorect să iei întreaga creștere a randamentelor, să ascunzi ceea ce se întâmplă simultan în SUA, Japonia și Europa și apoi să o prezinți publicului drept consecința faptului că nu trece un guvern la București”, afirmă Câciu. Declarația vine în contextul în care piețele globale de obligațiuni traversează o perioadă de volatilitate, cu randamente ridicate în principalele economii. Reuters relata joi că randamentul titlurilor americane pe 10 ani a atins 5,12%, un maxim după criza financiară, iar randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. În zona euro, randamentele obligațiunilor au rămas aproape de maxime multianuale, pe fondul îngrijorărilor privind inflația, prețurile energiei și finanțarea datoriei publice. Câciu susține că, atunci când randamentele activelor considerate mai sigure cresc, investitorii își reevaluează alocările de capital, ceea ce poate pune presiune asupra piețelor emergente. În opinia sa, acest mecanism poate determina creșterea randamentelor cerute și pentru obligațiunile unor state precum România. Șocul global și riscul specific României El afirmă, în același timp, că România are și vulnerabilități proprii, între care deficitul bugetar, inflația, nivelul datoriei și necesarul ridicat de finanțare. Câciu critică interpretarea potrivit căreia creșterea dobânzilor ar fi determinată în principal de faptul că se află în curs procedura de formare și învestire a Guvernului care urmează să fie propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit lui Câciu, problema economică relevantă este determinarea ponderii pe care o au, pe de o parte, evoluțiile globale ale piețelor de obligațiuni și, pe de altă parte, modificarea primei de risc asociate României. „Faptul că două lucruri se întâmplă simultan — cresc dobânzile și la București se negociază un guvern — nu demonstrează că unul îl provoacă pe celălalt”, afirmă Adrian Câciu. El conchide că analiza evoluției costurilor de finanțare trebuie să țină cont atât de factorii externi, cât și de vulnerabilitățile specifice economiei românești. „Mai întâi analizăm piața. Apoi tragem concluziile. Banii nu fac politică! Dar toate sunt legate: șoc global pe randamente, presiune pe relocare capital, presiune pe valuta capitalului prevăzut a fi relocat! Mureșan nu exista în ecuația aceasta. Care este o ecuație complicată!”, încheie Câciu.
Câciu: Analista Fitch a încălcat codul deontologic
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, actualmente deputat în Parlamentul României, susține că analista Fitch care a spus faptul că ratingul de țară al României este pus în pericol de instabilitatea politică a încălcat codul deontologic al Agenției. De asemenea, social-democratul explică faptul că riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice, nu de criza politică. Reacția fostului ministru de Finanțe vine după apariția unui articol semnat de două românce care lucrează pentru celebra agenție de presă Bloomberg. Conform articolului, Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, avertizează că, dacă instabilitatea politică continuă, România riscă să intre în categoria „junk”. În realitate, următoarea evaluare Fitch va veni abia peste patru luni, deci foarte departe de momentul actual. Loading … Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia în cadrul Fitch Ratings, a vorbit pentru Bloomberg despre riscurile pe care prelungirea crizei politice le poate crea pentru evaluarea fiscală a României. Mesajul transmis este condiționat: cu cât România rămâne mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea statului de a realiza ajustările necesare. (Mai multe detalii AICI) Adrian Câciu spune însă că discuția despre o eventuală retrogradare ar trebui concentrată asupra datoriei publice și a capacității statului de a-și respecta obligațiile. „Nu instabilitatea politică pune sub semnul întrebării ratingul de țară! Asta ar fi trebuit să știe și jurnalistele românce de la Bloomberg dar și analista Fitch (devenită celebră peste noapte deși a făcut un lucru care încalcă codul deontologic al Fitch care interzice emiterea de opinii personale ale angajaților săi …). Riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice. Pentru cei care nu știu, ratingul se acordă asupra datoriei suverane. Agențiile de rating analizează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență. Iar ceea ce îngrijorează este gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt care este in scadere abrupta ajungand la 91% dar si al datoriei pe termen termen lung, la fel, în scădere abruptă”, transmite Adrian Câciu, pe Facebook. Deputatul PSD invocă datele BNR privind datoria externă. Potrivit cifrelor citate de fostul ministru, gradul de acoperire datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ar fi coborât de la 104,4% la 31 decembrie 2025 la 91,4% la 31 iulie 2026. „Citez din comunicatul BNR pe tema balanței de plăti pentru luna iulie 2026: «Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025»”, mai arată el. Câciu îl acuză pe premierul demis că a „risipit bufferul” Adrian Câciu susține că premierul demis ar fi utilizat în exces rezervele disponibile în loc să acopere necesarul de finanțe prin noi împrumuturi. „Ce vedem aici este un eșec al politicii fiscal-bugetare dusa de Bolojan dar și o necunoastere crasă a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie. Practic, Bolojan a cheltuit în exces rezervele valutare ale țării doar pentru că nu a vrut să finanțeze din operațiuni de împrumut curent nevoile bugetare. A avut acoperire de 104% din rezerve, a ales sa nu iasă să se imprumute și a folosit rezervele care acopereau serviciul de plată a datoriei pe termen scurt. Poate mulți nu înteleg, dar asa se naste riscul de neplata a datoriilor la scadența. Puteam întelege o astfel de abordare temporara daca dobanzile la imprumuturile noi ar fi scazut, dar, din contră, au ajuns la 7,4%. Ca sa traduc, Bolojan a folosit bani ieftini(bufferul de trezorerie menit sa acopere serviciul datoriei pe termen scurt are un cost al stocului de 3,2%) ajungand, la final, sa fie nevoit, pe de o parte, sa împrumute bani la dublul dobanzii pe care o avea, dar, pe de alta parte, sa pună in pericol solvabilitatea datoriei pe termen scurt (în valoare de cca. 10 miliarde euro). „Pe scurt: a risipit bufferul iresponsabil!” Mai mult decat atât, și-a batut joc de solvabilitatea datoriei pe termen lung, refuzand ieșirea pe pietele externe în intervalul aprilie-septembrie astfel ca avem o reducere a serviciului datoriei externe pe termen lung de peste 3 puncte procentuale. Problema este dificila, deoarece mai sunt de tras minim 6 miliarde euro de pe pietele externe in lunile octombrie noiembrie, iar amanarea lui Bolojan conduce si la un cost crescut de finantare pentru ca dobanzile la bonduri sunt in crestere cu cca 10% (si trendul este crescator) in aceasta perioada raportat la perioada aprilie-august. Peste toate astea nu se prezinta nici un plan de masuri de acoperire a serviciului datoriei publice care sa asigure revenirea in niște parametri adecvați a stocului de rezerve. Bolojan nu știu daca va întelege ce a făcut! Nu cred în capacitatea lui de a înțelege! 1. La peste 1 an de guvernare «responsabila» și «providențială» a lui Bolojan, discutia despre «junk» este mai prezentă decât in orice perioadă din ultimii 16 ani. Mie mi se pare că «providențialul» este foarte incompetent daca suntem mai aproape de «junk» decât atunci când nu exista Bolojan. 2. Bolojan și-a bătut joc de rezervele României risipindu-le aiurea și crescând riscul de credit pe termen scurt. 3. Cel mai grav este că a subfinanțat rezervele viitoare și că provoacă costuri suplimentare de finanțare a serviciului datoriei pe termen lung(adica vom avea cheltuieli mai mari cu dobanzile). De altfel, asta se si vede în buget, pentru că, Bolojan a scazut deficitul cu 48 de miliarde lei dar a crescut datoria publica cu 159 miliarde lei, generând o plata suplimentara cu dobânzile de peste 8 miliarde lei doar in primele 7 luni ale lui 2026 la care se adauga minim
Scandal PNL-PSD pe scenariul Ilie Bolojan președinte
Scenariul în care Ilie Bolojan ar ajunge președintele țării a iscat tensiuni între PNL și PSD. Adrian Câciu (PSD) susține că acest scenariu nu ar fi posibil, în timp ce Adrian Cozma (PNL) îi ține partea lui Bolojan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … Ar ajunge Ilie Bolojan în turul II la alegeri prezidențiale? Invitat la „Subiectul Zilei, cu Răzvan Dumitrescu”, Adrian Câciu, deputat PSD, susține că Ilie Bolojan nu ar ajunge în turul II, dacă s-ar face alegeri prezidențiale. Acesta reclamă Guvernului Bolojan că economia este în gard, iar oamenii sărăcesc. „Care este soluția de aici încolo? Economia în momentul acesta se duce în gard, oamenii sărăcesc. Vreau să vedem soluțiile, soluțiile pe care le va da un guvern, oricare va fi acela. E o dezbatere în societate: cine va fi premierul? Eu vă spun că astăzi dacă avem alegeri prezidențiale, Bolojan nu intră în turul II. Nu zic că va intra un candidat din partea PSD.”, susține Adrian Câciu, deputat PSD. Adrian Cozma, deputat PNL, îl contrazice pe Câciu și precizează că Bolojan ar fi, cu siguranță, în turul II. Mai mult decât atât, liberalul afirmă că PNL își asumă partea de vină pentru starea economiei, ceea ce PSD-ul nu a făcut. Cozma susține că PNL și-a asumat guvernarea țării „într-un moment complicat”. „Și cine intră? Domnul Grindeanu? Domnul Bolojan ar intra în turul II, cu siguranță, aș avea curaj să pun un pariu. Avem și noi partea de vină, însă față de PSD, noi am recunoscut acest lucru și ne-am asumat această guvernare într-un moment complicat.”, afirmă Adrian Cozma, deputat PNL. Adrian Câciu acuză Guvernul Bolojan de măsuri economice greșite Deputatul PSD afirmă că, atunci când a fost ministru de finanțe, a scăzut deficitul și datoria publică. Acesta susține că și în timpul mandatului său au fost crize suprapuse, dar deciziile sale au dus la scăderea deficitului. „Modul în care un premier conduce țara îl stabilește poporul. Când am fost ministru de finanțe, am scăzut deficitul, l-am lăsat la 5,7%, am scăzut datoria publică la 48%. Acum, datoria e la 61% și se duce spre 63%. Am fost la Finanțe și vreau să vă spun că am avut crize suprapuse și sunteți contemporani. Am avut criza energetică, am avut explozia prețului la gaze, am avut explozia prețurilor la combustibile. Am avut prima inflație de două cifre după 20 de ani. Lucrurile au fost gestionate cu o scădere de deficit.”, menționează Adrian Câciu. Care au fost măsurile economice luate de Adrian Câciu? Adrian Câciu a ocupat funcția de ministru al Finanțelor între noiembrie 2021 și iunie 2023, în perioada guvernelor conduse de Nicolae Ciucă. În timpul mandatului său au fost adoptate mai multe măsuri fiscal-bugetare, printre care majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public în 2023, modificări ale Codului fiscal și creșterea contribuției la Pilonul II de pensii, de la 3,75% la 4,75%, începând din 2024. România a trecut în ultimii ani printr-o perioadă de creștere a deficitului și a datoriei publice. În 2023, deficitul bugetar a fost de 6,6% din PIB, potrivit metodologiei europene ESA, iar în 2024 a ajuns la 9,3% din PIB. În 2025, deficitul a coborât la 7,9% din PIB. Pentru 2026, autoritățile au stabilit o țintă de deficit de 6,2% din PIB. Datoria publică a crescut semnificativ în această perioadă. La finalul anului 2023, aceasta reprezenta 49,3% din PIB, iar în 2024 a ajuns la 54,8%. În 2025, datoria guvernamentală a urcat la 59,3% din PIB, iar la finalul lui 2026 tinde spre 63%.
Deputații PNL și USR, ironizați de un fost ministru: Principiile dispar când e vorba să li se taie diurna
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și deputat, i-a ironizat luni pe parlamentarii PNL și USR, după ce aceștia și-ar fi încheiat boicotul asupra lucrărilor din Camera Deputaților. Acesta susține, într-o postare publicată pe Facebook, că decizia ar fi fost luată după ce parlamentarii au aflat că riscă să piardă banii de prezență, respectiv diurna. „Principiile PNL si USR dispar când e vorba să li se taie diurna”, a scris Adrian Câciu. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a declarat luni, după ședința de partid alături de USR, că „boicotul s-a referit la ziua respectivă de ședințe, la ședințele din ziua respectivă, ci nu la o perioadă nedeterminată de acțiune. Noi mâine vom fi prezenți la ședințele care vor avea loc la Camera Deputaților”. „După cum știți, dacă citiți regulamentul Camerei Deputaților, există următoarele tipuri de activități. Prezența la ședința de plen, ședința comisiilor, ședințele Comitetului Liderilor și Biroului Permanent și la ședințele grupurilor parlamentare. Noi în ziua respectivă am avut ședințe ale grupurilor parlamentare, totodată am avut activitate la grupul parlamentar. Există dovezi în sensul acesta, din perspectiva aceasta lucrurile sunt simple și clare. Boicotul a constat în faptul că nu am participat la ședința de plen a Camerei Deputaților tocmai pentru a arăta existența, și s-a dovedit faptul acesta prin votul exprimat, existența alianței de guvernare, alianței toxice de guvernare, PSD-AUR-SOS. Un mesaj pe care am ținut să-l transmitem cetățenilor și s-a văzut în toată splendoarea sa acel spectacol în care AUR a votat alături de PSD, SOS a votat alături de PSD”, a afirmat Andronache. Fostul ministru al Finanțelor a declarat că boicotul PNL și USR, care viza lucrările din plen și din comisiile Camerei Deputaților, s-ar fi încheiat „subit” după ce parlamentarii au aflat că absențele le-ar putea afecta indemnizațiile. „Boicotul PNL și USR asupra lucrărilor din Camera Deputaților (plen și comisii) a încetat subit când au aflat că vor pierde banii de prezență(diurna)”, a scris acesta. Acesta a făcut o ironie și legat de suma care, în opinia sa, ar reprezenta-o „prețul principiilor” pentru care cele două partide au renunțat la boicot: „Cam cât e prețul «principiilor» la care au renunțat? Cam 5 mii de euro pe zi.” El a continuat atacul la adresa PNL și USR, numind parlamentarii celor două partide „ditamai reformiștii” și precizând că s-au lăsat „înfrânți” pentru suma respectivă. „Doua partide! Ditamai reformiștii! Pentru 5 mii de euro s-au lăsat…înfrânți!”, a scris Câciu. Referitor la deputatul PNL, Alexandru Muraru, Câciu a declarat că acesta susținea public menținerea boicotului până la o decizie a Curții Constituționale a României (CCR). „PS: Anunțați-l și pe deputatul Muraru(frate de ambasador) care își rupea cămașa de pe el pe la tv că ei vor sta așa, în boicot, până la decizia CCR. Poate să își coase nasturii la loc!”, a scris Câciu.
Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public. Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)
Disputa PSDPNL continuă pe Facebook. Adrian Câciu, despre Siegfried Mureșan: Ești un veșnic propus, niciodată ajuns
Într-o postare publicată vineri, Câciu afirmă că Mureșan „a ajuns să pună linii roșii în politica românească”, deși, în opinia sa, nu are autoritatea necesară pentru a face acest lucru. „Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Finanțelor. Câciu îi reproșează lui Mureșan trecutul politic Acesta susține că Mureșan a trecut succesiv prin PDL, PMP și PNL și că europarlamentarul nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD-PNL la alegerile europarlamentare. Câciu mai spune că Mureșan a fost propus în repetate rânduri pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat vreodată. „Acum, ne spune cum se face guvernul. Ne și ceartă dacă avem alte opinii”, a mai scris social-democratul. „Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis politicianul PSD lui Siegfried Mureșan. Mureșan: PSD vrea „puterea totală în stat” Siegfried Mureșan este propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Vineri, europarlamentarul a acuzat PSD că urmărește „recucerirea puterii totale în stat” și a afirmat că liberalii nu vor da „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului. „PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook.
Un fost ministru de Finanțe îl acuză pe Bolojan că a împrumutat România mai mult decât oricare premier din istorie
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl acuză pe premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde lei într-un singur an. Acesta susține că Bolojan este premierul care a împrumutat cei mai mulți bani din istoria României. Adrian Câciu spune că Ilie Bolojan a împrumutat 339 miliarde de lei, aproximativ 65 miliarde euro, în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Fostul ministru subliniază că niciun alt premier nu a împrumutat atât de mulți bani și susține că în perioada „mărețelor deficite” de peste 9%, România a împrumutat 149 miliarde de lei în 2020 și 252 miliarde de lei în 2024. „339 miliarde lei a împrumutat Bolojan într-un singur an! 65 miliarde euro! Mai mult decât oricine în istoria noastră! Chestiuni despre care nimeni nu vorbește deși sunt recorduri negative istorice pentru România: Într-un singur an (iunie 2025-iunie 2026), Bolojan a facut împrumuturi de 339 miliarde lei(65 miliarde euro). Niciodata România nu a împrumutat atât de mult. Pe vremea «mărețelor» deficite, de peste 9%, 2020 si 2024, România a împrumutat 149 miliarde(2020), respectiv 252 miliarde(2024)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. Cum explică fostul ministru valoarea împrumuturilor Fostul ministru de Finanțe susține că din cele 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei reprezintă împrumutul SAFE. Totodată, Adrian Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și că România a ajuns la un nivel al datoriei de 61% din PIB. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Bolojan a împrumutat 339 miliarde lei. În structura, 251,4 mld reprezinta finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice iar 87,6 miliarde lei, este împrumutul SAFE (angajat, contracte semnate, prefinantare încasata). Datoria publica a crescut cu 143 miliarde lei într-un singur an. Nimeni nu mai vorbește de faptul că suntem la 61% din PIB”. Adrian Câciu: „Deficitul real ar fi de 2,9%” În continuarea postării, Câciu spune că nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a CNSP, care estima o creștere economică de 0,1% în 2026, deși bugetul a fost construit pe o creștere de 1%. „Nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Care ne spune că am putea avea o creștere economică de 0,1% în acest an, deși bugetul a fost făcut pe o creștere economică de 1%”. De asemenea, fostul ministru a făcut un calcul asupra deficitului real pe care România l-ar avea dacă ar avea achitate datoriile către mediul privat: 3,4 miliarde ar merge către Pfizer, 3 miliarde pentru concediile medicale neachitate, 6 miliarde către furnizorii de energie, 5,3 de miliarde datorii către magistrați și alte 6 miliarde de lei pentru facturile restante aferente investițiilor publice. Astfel, totalul de plată se ridică la 23,7 miliarde de lei. „Deficitul real ar fi de 2,9%. Cum? Păi, să le luăm pe rând: 3,4 mld lei Pfizer, 3 mld lei concedii medicale neachitate, 6 mld lei datorii furnizori energie, 5,3 mld lei datorii magistrați, 6 miliarde lei facturi restante investiții publice. Total: 23,7 miliarde lei”. „S-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile” Adrian Câciu mai spune că reducere deficitului bugetar raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți și a criticat modul în care sunt prezentate datele privind execuția bugetară. În finalul mesajului, fostul ministru a criticat măsurile Guvernului Bolojan și a subliniat că acestea au adus România într-o situație fiscal-bugetară fără precedent. „Aș spune că este mai degrabă «dioxid de carbon». Adică s-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile. Mai punem la socoteală că a crescut șomajul, peste 50 mii de oameni și-au pierdut locul de munca, peste 100 mii de firme sunt pe cale sa închidă. Ce avem ca răspuns? Tacere pe cifrele acestea! Aplaudacii sunt cu reforma în gură și în suflet! Deocamdata, reforma lor ne-a adus cea mai grea situație fiscal-bugetară din istorie”.
Câciu: A venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile de sugative politice!
PSD-istul Adrian Câciu lansează un atac virulent la Ilie Bolojan și Dominic Fritz, foștii parteneri din coaliția de guvernare. Într-o postare pe Facebook, el devoalează motivul care stă în spatele atacurilor lansate împotriva lui Eugen Tomac, nominalizat pentru funcția de prim-ministru. Câciu susține că a sosit timpul „să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate gaștile de sugative politice!”. „Totul este despre sinecuri, numiri, corupție” Pe pagina personală de Facebook, Adrian Câciu scrie următoarele: „De ce nu vrea duetul Bolojan-Fritz să treacă Guvernul Tomac sau orice alt guvern? Ca să rămână pe funcțiile de premier, miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, subprefecți, membrii de Consilii de Administrație, case de la RAAPPS. Sugative politice! Totul este despre sinecuri, numiri, corupție, contracte, trafic de infuență, mite mascate, fripturi! Tot ce vedem în aceste zile de la useriști și peneliști este, de fapt, lipsă de curaj politic. Se apucă să vorbească doar despre anti-Tomac, anti-miniștri propuși, anti-PSD. Dar, PSD nu este în guvern. Nici în guvernul demis, nici în cel propus. Pentru ei, în minciuna și ticăloșia care îi caracterizează, PSD trebuie să fie dușmanul”. Mai departe, Câciu arată că, „în realitate, fiecare zi care trece înseamnă bani în conturile lor, ale useriștilor și peneliștilor, ale sinecuriștilor, influencerilor și ong-istilor care sug zilnic din contractele cu statul”. „…să se decupleze de la banul public” În continuare, social-democratul susține că a venit vremea „să-i vedem dacă sunt oameni de stat, dacă sunt bărbați politici. Dacă au curaj să se decupleze de la banul public! Câte miliarde de lei au spoliat în aceste luni în care au pus japca pe români? Românii nu i-au votat! Au pierdut alegeri din 2004 încoace. Mai ales PNL! USR nici nu există electoral. Eu cred că ei trebuie să stea în opozitie mult timp de aici încolo. Eu cred că noi nu mai trebuie să-i toleram când ne jignesc în emisiuni, în Parlament, în podcast-uri sau pe unde apucă. Cred că a venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile astea de sugative politice!”. Finalul textului este un mesaj „referitor la Tomac”: „Ar fi bine să înțeleagă că scopul unui guvern este să facă bine oamenilor. Să înțeleagă că trebuie redusă taxarea muncii pe veniturile mici și medii, că trebuie redus TVA-ul la alimente și că trebuie dat drumul la bani în economie. România nu mai trebuie condusa pe baza unor obiective austere care lovesc în oameni. România trebuie condusa cu fața la români, nu cu spatele! Dacă face asta, ar avea o șansă!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Câciu îi face un „rechizitoriu” în 10 puncte lui Bolojan: „Să nu-i bănuiți de prostie! Nu! Este pură ticăloșie politică!” După ce Grindeanu l-a numit „zombie politic”, Câciu preia atacurile la Bolojan: „erou de plastilină”/„Ilie Sărăcie”/„zombie politic și administrativ”
Adrian Câciu, atac dur la adresa lui Bolojan după apariția datelor INS: Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic!
Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernul Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan după ce INS a publicat datele privind evoluția economică a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta îl acuză pe premierul intermiar că a distrus economia prin politicile de austeritate aplicate. Fostul ministru acuză că „Spânul” a distrus economia și subliniază că acesta a acționat asemenea unui asasin economic. Atacul lui Adrian Câciu vine pe fondul datelor îngrijorătoare publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor, economia României a înregistrat o contracție de 1,5% în primul trimestru al anului 2026, după o scădere similară în trimestrul IV din 2025. „Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic! Contracție majoră a ecomomiei românești în trimestrul I al anului 2026”. De asemenea, Adrian Caciu spune că INS ar fi „coafat” cifrele reale, care ar fi fost inițial de -2%. În plus, acesta a menționat că inflația a ajuns aproape de pragul de 11%, în timp ce consumul și industria sunt la pământ. În finalul mesajului, fostul ministru l-a descris pe Ilie Bolojan drept „călăul care taie și distruge o țară” și l-a asociat cu Spânul, personajul negativ din basmele românești. „Inflația are două cifre, aproape 11%, consumul prăbușit, productie industriala prăbușită. Bolojan a acționat ca un asasin economic! Ca un călau care taie și distruge o țară! El este Spânul din poveste! Problema este că nu trăim în povești, iar românii sunt sărăciți în viața reală! Spânul, acest asasin economic al României. Ce a pățit spânul? Bolojanurile, pleaca acasă la Oradea! Ai ciuruit o țară întreaga! Ajunge!”, a mai scris Adrian Câciu pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia