Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk
Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România. Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare, analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna
Bomba socială care va exploda în România în următorii 7 ani
România se va confrunta foarte curând cu o adevărată bombă socială, generată de ieșirea la pensie a unui număr record de cetățeni din așa-numita generație a „decrețeilor”. Aceasta nu este o simplă anomalie istorică, ci și o temă de alarmă economică majoră. Analiștii avertizează că, pe măsură ce milioane de oameni se retrag din activitate, sistemul public de pensii ar putea ajunge sub o presiune fără precedent. Pur și simplu nu va mai exista o forță de muncă suficient de numeroasă care să susțină plata pensiilor. Gândul a stat de vorbă cu sociologul Mirel Palada, care a creionat riscul major cu care se confruntă România în lipsa unor politici publice coerente de revigorare demografică. Pensionarea „decrețeilor” riscă să arunce România în aer Pe fondul fenomenului de îmbătrânire demografică și a nașterii unui număr tot mai mic de copii, în doar 7 ani, când vor ieși la pensie nu mai puțin de 1,3 milioane de români născuți în deceniile 6, 7 și 8, sistemul de pensii riscă să dea faliment. Loading … Circa 1,6 milioane de români din generația „decrețeilor” urmează să se pensioneze în următorii 10 ani. O parte semnificativă a acestui val de viitori pensionari a început deja să se retragă din câmpul muncii, anticipat, încă din anul 2025. Practic, sistemul se confruntă cu un adevărat tsunami demografic. Numărul pensionarilor este estimat să depășească 6 milioane, Ponderea pensiilor în PIB ar putea urca spre 13%, un nivel comparabil cu cel din Franța și peste media europeană. Guvernele succesive au apelat de mai multe ori la sprijinul experților Băncii Mondiale pentru a găsi soluții eficiente în controlul acestui risc major. Una dintre variantele discutate constant a fost creșterea vârstei de pensionare. Cum s-a născut „generația cu cheia la gât” La 1 octombrie 1966, România condusă de Nicolae Ceaușescu adopta Decretul-Lege 770, prin care avorturile erau interzise aproape total. Consecințele acestei decizii s-au văzut instant în statistici, dar abia acum, la aproape 60 de ani distanță, România începe să simtă adevărata greutate a acelui act normativ: generația „decrețeilor” se apropie masiv de pensie, iar experții avertizează că sistemul public ar putea fi copleșit. Ceaușescu este autorul „generației cu cheia la gât” „Decrețeii” sunt copiii născuți începând din 1968, an în care regimul comunist a interzis avorturile, descurajând sever folosirea metodelor contraceptive. Decretul emis de dictatura comunistă stipula categoric: „Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”. Cei care încălcau legea riscau consecințe penale, căci „efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii decât cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal”. Potrivit istoricului Florin Soare, citat de jurnalul.ro, aceste instituții „ridicau dreptul de practică al medicilor condamnați de tribunale pentru că ar fi făcut întreruperi ilegale de sarcină”. Rezultatul acestei politici agresive a fost o explozie demografică fără precedent. Doar între 1967 și 1972, în România s-au născut peste două milioane de copii. Populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane în 2080 Statisticile arată că, în perioada 2014-2025 în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate şi înregistraţi în România 390.000 de copii. Foto ilustrativ Cele mai recente proiecţii sunt realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe data de 11 iulie. Ele arată că populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane, în 2080, faţă de 19,043 de milioane la 1 ianuarie 2025. Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populaţiei rezidente. Tudorel Andrei, președintele INS, avertizează că dezechilibrele democrafice se înregistrează atât la nivel național, cât și regional. În județul Buzău, de exemplu, se înregistrează o singură naștere la 4 decese. Economistul Adrian Negrescu cere măsuri urgente de stimulare a natalităţii Cunoscutul analist economic Adrian Negrescu avertizează că, dacă decidenții nu iau măsuri urgente pentru stimularea natalităţii, va exploda o adevărată bombă socială în următorii 7 ani. Analistul economic Adrian Negrescu. Sursa foto: Facebook „În orizontul următorilor 7 ani, vor ieşi la pensie 1,3 milioane de oameni. Decreţeii! Va fi o bombă socială. Dacă nu încercăm să stimulăm natalitatea, s-ar putea ca peste 10-15 ani să nu mai aibă cine să muncească în România. Populaţia României va scădea spre 15 milioane de locuitori, conform INS. Iar mai mult de un sfert vor fi persoane peste 65 de ani. Dacă nu ne aplecăm spre zona de stimulare a natalităţii, de ocrotire a familiei, mi-e teamă că am putea avea un destin economic extrem de vulnerabil în următorii ani. Haideţi să nu mai gândim de pe o zi pe alta ce trebuie făcut, ci să construim politici macroeconomice, menite să ne ajute măcar din punct de vedere al resursei umane în următorii ani”, a declarat Adrian Negrescu la emisiunea Totul despre Bani de la DCNews.ro. Sociologul Mirel Palada: Stimularea natalității costă foarte mulți bani, pe care România nu îi are Contactat de Gândul, sociologul Mirel Palada a inclus fenomenul într-un context mai larg, iar previziunile sale sunt de-a dreptul alarmante. Astfel, observă specialistul, România nu va putea frâna fenomenul depopulării și va urma modelul din Vest, în care populația unor țări foarte prospere a fost înlocuită treptat de alogeni, pe fondul ritmului scăzut al natalității. Însă, spre deosebire de Occident, țara noastră nu își poate permite politici de rejuvenare demografică, din lipsă de bani. „Criza ieșirii la pensie este dată de creșterea artificială a nașterilor, în perioada Decrețeilor. Noi, acum, și generația noastră, între 68 și 77, cam așa au fost decrețeii, ne-am născut mai mulți decât o pondere anormală. Și atunci, cu atât mai mulți suntem acum. Și atunci, pe lângă rata scăzută a natalității, ne confruntăm și cu această rată artificială puternic crescută a natalității la începutul
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Când poate trece România la euro? Exemplele Croației și Bulgariei
Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană? Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici. Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro. Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria. Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Sursa foto: Profimedia Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. Catedrala din Zagreb / foto: Envato Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării. Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut. Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine. Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE. În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale. Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții. România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă. Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei. Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții. Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026