Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică
Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești. “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice
Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri în România?
Luna trecută, o veste surprinzătoare a bulversat piața: gigantul francez Carrefour – primul mare retailer internațional care s-a lansat în țara noastră, cumulând așadar 24 de ani de prezență continuă – intenționează să se retragă din România. După anunțul Carrefour, mai multe companii internaționale își reconsideră strategia pe plan local, analizând retragerea totală din România sau vânzarea operațiunilor sub diferite forme (francize, fuziuni, co-branding, listare de active). Economiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, energie, auto, producție și servicii financiare, schimbările economice globale din 2025 – accentuate și de măsurile de austeritate locale impuse de guvernanți -, împing corporațiile către piețe mai stabile. Lanţul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România (detalii AICI), în acest sens mandatând banca – de asemenea franceză – BNP Paribas să îi caute un cumpărător. Potrivit presei franceze, mișcarea din România nu este singulară, gigantul intenționând să iasă și de pe piețele din Polonia și Argentina. Între timp, au intrat în cursă mai mulți potențiali investitori pentru preluarea afacerii din România, inclusiv fondatorii Dedeman, frații Pavăl, dar și grupul polonez Zabka, deținătorul brandului Froo. Cifre de manual, însă Carrefour a decis că filiala sa din România nu mai este rentabilă O simplă privire la datele statistice arată un nivel impresionant al afacerii francezilor, și o creștere a vânzărilor în primele 9 luni ale anului. Rețeaua Carrefour din România avea, la sfârșitul lunii septembrie 2025, 458 de magazine, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount. Grupul francez a raportat vânzări consolidate de 22,6 miliarde de euro în al treilea trimestru al acestui an, în creștere cu 2,1% în termeni comparabili față de același trimestru din 2024. După primele 9 luni, vânzările grupului au crescut cu 3,3%, la 67,2 miliarde de euro. Se pune așadar întrebarea ce motive are Carrefour pentru a părăsi țara noastră? Potrivit analiștilor economici, miza în retail este una semnificativă pe piața autohtonă, context care îngrijorează inclusiv Consiliul Concurenței. „Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru termene.ro. Tot anul acesta, piața a fost martora unei alte achiziții majore, prin cumpărarea rețelei de magazine Profi (de la Profi Rom Food și fondul de investiții MidEuropa) de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image și Shop&Go. O afacere atât de mare încât Consiliul Concurenței a obligat Ahold Delhaize să vândă 82 de unităţi Profi şi 5 magazine Mega Image către altă entitate, cumpărător fiind în final retailerul român Anabella. Schimbările economice globale, concurența acerbă, dar și recesiunea economică din România facilitează plecarea marilor companii străine Specialiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, auto, energie, producție și servicii financiare, schimbările economice din anul 2025 împing corporațiile către piețe mai stabile, cu marje mai mari și costuri mai predictibile comparativ cu România. Piețe precum România, Ungaria și Bulgaria sunt analizate la pachet, pentru că au devenit dificil de operat simultan, cu reguli fiscale, comerciale și de politici publice în permanentă schimbare. Primul semnal a fost dat chiar de cea mai concurențială piață, cea de retail, unde Carrefour înfruntă o competiție redutabilă, de nivelul unor alți giganți precum Kaufland, Lidl, Auchan sau Penny, dar și jucători autohtoni în plină dezvoltare precum lanțul La Cocoș. Sursa Foto: Hepta Plecarea Carrefour a luat prin surprindere publicul, deși specialiștii din retail anticipau un astfel de scenariu încă din 2024. Totuși, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât s-a produs la relativ puțin timp după achiziționarea de către grupul francez a unui alt mare retailer, originar tot din Franța, respectiv Cora. Cauzele sunt multiple și au un efect cumulat: marje de profit mici, concurența tot mai mare, costuri mari de logistică, presiunea fiscală crescută odată cu pachetul de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, precum și plafonările succesive de prețuri. În acest context, extinderea nu a mai părut profitabilă în planurile de dezvoltare ale retailerului francez. Competiție pe viață și pe moarte în retail. După Carrefour, alți mari jucători își reconsideră poziția. Exit gradual în 2025-2026 În consecință, după decizia Carrefour, mai mulți retaileri internaționali analizează serios posibile decizii de reconfigurare a afacerii sau de repoziționare pe piață. Surse din zona consultanței susțin că se negociază intens pentru vânzări parțiale de portofolii, francizare sau listări de active. Așadar, analiștii confirmă scenariul unui exit gradual în 2025–2026 pentru lanțurile europene care nu dețin o poziție dominantă pe piață. Însă, acest proces nu înseamnă automat retragere imediată, ci pregătirea terenului pentru fuziuni, francizări, listări de active, consolidări sau co-branding. Potrivit celor mai recente estimări, piața românească de retail modern a realizat, în 2024, o cifră de afaceri de circa 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). Schimbări esențiale în strategia marilor retaileri internaționali Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că planurile Carrefour vin într-un context mai larg dependent de criza economică globală, de dinamica pieței de consume europene, dar și de marja de profit în scădere de pe piața din România, stimulată de concurența tot mai mare și măsurile fiscale ale ultimelor guverne (în special ale premierilor Ciolacu și Bolojan). ”Carrefour, ca și alți mari retaileri internaționali, își reconsideră pozițiile internaționale pe fondul schimbărilor semnificative din piețele de consum europene. România nu este prima și ultima țară în care retailerii francezi se gândesc la o strategie, ori de exit ori de reconfigurare a afacerii. Să nu uităm că din România au mai plecat retaileri străini doar prin prisma modului în care și-au reconfigurat afacerile. Când vorbim de retail, vorbim în primul rând de presiunea câștigului, care în multe situații din păcate, cel puțin în ultimii ani, generează schimbări fundamentale în modul în care aceste multinaționale acționează în piețele în care au intrat în ultimii 20-30 de ani. În plus, România se confruntă cu o recesiune economică severă,
Lista lui Trump de „Ziua Eliberării” și efectele războiului comercial tranșat de America. Analist: „Toată lume va pierde din acest exercițiu de scamatorie financiară”
Analistul financiar Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză completă cu privire la noul plan fiscal al lui Donald Trump – care vine la pachet cu taxe vamale pe care Statele Unite le vor impune partenerilor comerciali – și repercusiunile acestuia asupra Europei și implicit asupra României. Expertul financiar susține că Donald Trump pornește de la o situație corectă, ținând cont că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari, însă pune sub semnul întrebării felul în care noul președinte de la Casa Albă pune în aplicare acest „bullying economic.” Adrian Negrescu spune că, pe tot acest fond de nesiguranță mondială, în care America devine un partener imprevizibil în relațiile economice, Europa trebuie să-și ia măsuri de avarie, pentru a evita o posibilă contagiune economică, generată de o eventuală recesiune din Statele Unite, pe fondul acestor decizii. Oamenii președintelui au lucrat în ultimele săptămâni la planul tarifar asupra importurilor în SUA, iar liderul de la Washington urmează să-l prezinte într-un eveniment programat în Grădina de trandafiri a Casei Albe. Evenimentul a fost promovat de administrația americană drept „Ziua Eliberării”, în vreme ce criticii politicilor lui Trump l-au etichetat drept „Ziua Demolării.” Trump versus Europa. Măsuri de avarie pentru UE Este important de precizat că Donald Trump și-a rezervat unele dintre cele mai dure critici pentru aliații istorici și principalii parteneri comerciali, precum Canada și UE. „Prietenul s-a dovedit, de multe ori, mult mai rău decât dușmanul”, spunea Trump săptămâna trecută. Administrația Trump urmează să anunțe miercuri seara introducerea de „tarife reciproce” care vizează țările care aplică tarife la produsele americane. Anunțul de miercuri va veni după ce Washingtonul a impus noi tarife la produsele din Mexic, China și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și tarife la produse precum oțelul și aluminiul. Uniunea Europeană pregătește o ripostă rapidă la tarifele comerciale impuse de președintele american, Donald Trump, avertizează Comisia Europeană, în contextul măsurilor aplicate de Administrația de la Washington. „Acest exercițiu de scamatorie financiară s-ar putea să fie un fel de alba-neagra, din care va pierde toată lumea” Dacă Donald Trump numește ziua prezentării noului plan fiscal ca fiind una a „eliberării” Americii, cei afectați direct o cataloghează ca fiind una a demolării și a unei viitoare posbile recesiuni. Președintele american susține însă că aceste tarife sunt o modalitate de a proteja economia țării de concurența neloială, dar și pentru a aduce sume mari la buget. Adrian Negrescu consideră că, în ciuda prezentării nemiloase de către administrația Trump a noului plan fiscal, acest moment nu va face decât să ducă economia americană, dar și pe cea mondială către o potențială recesiune. „Trebuie să înțelegem că acest bullying economic practicat de Donald Trump este doar un instrument, prin care noul președinte al Statelor Unite încearcă să-și promoveze interesele economice, politice, administrative și de securitate. Este doar o stratagemă menită să-i ofere un avantaj în discuțiile cu Uniunea Europeană, cu China, cu Rusia, cu toate celelalte țări cu care are legături comerciale, cu care le are legături de afaceri. Trump pornește de la o situație corectă. Faptul că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari este o problemă uriașă. Gândiți-vă că, numai în relația cu China, are 295 de miliarde deficit comercial. Până și în relația cu România are un deficit comercial de 2,4 miliarde de dolari. Altfel spus, încearcă să câștige ceva mai mult decât câștiga până acum de pe urma acestui comerț internațional. Problema este cum o face. Din punctul meu de vedere, acest exercițiu de «scamatorie» financiară, practicat de Trump, s-ar putea să fie un fel de alba-neagra din care va pierde toată lumea, inclusiv cei care joacă, în condițiile în care orice taxă în plus în economia mondială și așa fragilă nu va face altceva decât să ducă economia americană, în primul rând, și apoi economia mondială către o potențială recesiune”, spune analistul financiar. „Este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto” Adrian Negrescu a vorbit și despre efectele economice asupra României, după intrarea în vigoare a noilor planuri fiscale impuse de Donald Trump. Analistul financiar crede că exporturile de aluminiu și de fier ale României ar putea fi afectate de decizia SUA. Totodată, Adrian Negrescu a semnalat o mare problemă legată și de efectele taxelor lui Trump în industria auto, România fiind un exportator de piese auto către Germania, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. „Sunt sunt două elemente care ridică semne de întrebare, în ceea ce privește efectele economice asupra României. În primul rând, exporturile noastre de fier și de aluminiu ar putea fi afectate. Noi exportam undeva la nivel de 70 de milioane de dolari anual în Statele Unite, astfel că va trebui să găsim o altă piață de desfacere, unde să ducem aceste materii prime care sunt esențiale pentru zona economică. Pe de altă parte, este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto. Noi nu exportăm mașini în Statele Unite, dar exportăm foarte multe piese auto către Germania, în primul rând, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. Dacă nemții nu vor mai îmi vinde mașini în Europa, la nivelul la care o făceau până acum, bineînțeles că și comenzile către fabricile românești vor fi din ce în ce mai mici și vom avea de pierdut. Gândiți-vă că Europa vindea anual undeva la nivel de 750.000 de mașini în Statele Unite, aproape 39 de miliarde de euro, adică efectele se vor simți până în firmele românești, care produc în momentul de față piese pentru industria auto”, a explicat analistul financiar. „Să ne dezvoltăm mai mult prin noi înșine, aici în țară, cu capitalul românesc” Adrian Negrescu a mai punctat că, în acest context nesigur, România trebuie să-și învețe lecția și să-și stimuleze mai mult consumul intern și business-urile locale. Analistul financiar vine și cu un sfat aplicat pentru guvernanții noștri, și anume „să venim cu o taxare zero pentru produsele americane, în așa fel încât să-i dăm lui Donald