România de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
Visul de a avea propria casă devine aproape o utopie în România. Într-o țară în care prețurile locuințelor urcă mult mai rapid decât cresc veniturile reale, să îți mai cumperi un apartament a devenit o himeră pentru foarte mulți români. În marile orașe ale României, prețurile la locuințe au ajuns chiar să le depășească pe cele din capitale europene mai bine clasate. Însă criza imobiliară este întreținută discret de anumite entități cu interes speculativ, arată o analiză Frames. Pe de altă parte, criza este întreținută și de o lege dată discret de Guvernul Bolojan, care face ca românii să își poată pierde casele mai repede. Fără strategii naționale de locuire și măsuri concrete de protecție a cumpărătorilor autohtoni, România va pierde rapid statutul de țară cu cei mai mulți proprietari din Europa, lăsându-și viitorul la mila speculatorilor. De la raiul proprietarilor în infernul chiriașilor România riscă să devină în următorii ani o ţară de chiriaşi, controlată de fonduri de investiţii, algoritmi şi capital global, din cauza creşterii într-un ritm mult mai rapid a preţurilor la locuinţe decât veniturile reale, potrivit unei analize realizate de firma de consultanţă Frames. Prețurile la locuințe, atât cele vechi, cât și cele din noile complexe rezidențiale, au crescut accelerat în ultimii ani, deși veniturile românilor nu au ținut pasul cu acestea, nici măcar în principalele orașe ale României. Ca atare, mulți tineri sunt nevoiți să locuiască în continuare alături de părinți sau bunici. S-a ajuns chiar la situația paradoxală în care prețurile apartamentelor, caselor, vilelor din București, Cluj, Timișoara sau Brașov să fie mai mari decât în mari capitale ale Europei, precum Praga, Varșovia sau zona Berlin. Însă această creștere nu este una organică, cerută de legile concrete ale pieței imobiliare, ci una artificială. Ea este întreținută în special de fondurile de investiții, care cumpără cartiere întregi pentru a ține apartamentele goale și a le revinde în scopul maximizării profitului. Riscul ca românii să își piardă locuințele este unul cât se poate de real. Așa cum a scris Gândul încă de la începutul anului, românii pot rămâne mai ușor fără case din cauza noii legi a impozitării dată de Guvernul Bolojan. Practic, statul nu mai apelează la un notar pentru recuperarea datoriilor, ci le încredințează direct firmelor de recuperare. Fondurile de investiții cumpără în serie apartamente, care rămân goale ani de zile Pe fondul transformărilor dramatice prin care trece piața de profil, suntem martorii unei schimbări profunde de paradigmă: România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași. Autorii analizei avertizează că există fonduri de investiţii în piaţă care, alături de o serie de mici investitori români, cumpără apartamente în serie. Iar acestea rămân goale ani de zile, cum se întâmplă mai ales în Capitală. Fondurile de investiții cumpără masiv apartamente, distorsionând piața Mizele din spatele acestor tranziții accelerate sunt: Dominația capitalului global: Locul cumpărătorilor de rând, care vor un cămin pentru familie, riscă să fie luat de mari fonduri de investiții, algoritmi speculativi și corporații internaționale. Proprietățile devin simple active financiare controlate de la distanță. Bariera veniturilor: Pentru tinerii din clasa medie, avansul solicitat și dobânzile actuale transformă creditarea într-o povară mult prea greu de dus, blocându-i pe viață în piața chiriilor. Fondurile de investiții din România oferă o alternativă la depozitele bancare clasice. Sunt împărțite în principal în fonduri deschise de investiții (OPCVM) și fonduri de închise (sau ETF-uri). Acestea sunt administrate de societăți specializate (SAI) și sunt autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În Cluj și București, casele au atins prețuri insuportabile pentru foarte mulți români „În Bucureşti, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan variază în prezent între 120.000 şi 180.000 de euro. Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 şi 1.400 de euro pe lună, achiziţia necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale”, se precizează în studiu. Trebuie remarcat faptul că acest calcul presupune ipoteza utopică în care cumpărătorul nu cheltuieşte absolut niciun ban pentru hrană, chirie sau utilităţi timp de un deceniu. Clujul deține recordul național la cele mai scumpe locuințe „Situaţia din Cluj-Napoca este şi mai severă pentru bugetul unei familii. Tariful mediu pe metru pătrat a depăşit pragul de 2.500 – 3.000 de euro în anumite cartiere. Dinamica veniturilor locale, deşi superioară mediei naţionale, nu a putut ţine pasul cu această explozie speculativă. Nici alte oraşe din ţară precum Braşovul, Sibiu, Timişoara, Constanţa sau Iaşiul nu mai oferă un refugiu accesibil. Deşi preţurile sunt uşor mai temperate, raportul dintre valoarea de tranzacţionare a imobilelor şi veniturile medii ale populaţiei s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu”, atrag atenţia realizatorii analizei. Autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament mare Motivele scumpirilor locuințelor sunt unele evidente: De la creşterea preţurilor la materialele de construcţii, a costurilor logistice în general Presiunea tot mai mare pe cerere venită ca urmare a migraţiei populaţiei din rural spre urban în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă, a unor salarii mai mari. O altă cauză mai veche, care se leagă de comportamentul actual al fondurilor de investiții, ţine de răspunsul băncilor centrale la marea criză economică din 2008. Acea criză a dat startul folosirii unor algoritmi de stabilire a prețurilor imobiliare, în direcția maximizării profiturilor pentru investitorii lor. „Prin injectarea de lichidităţi masive şi reducerea dobânzilor aproape de zero, autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament. În anul 2012, fondul de investiţii Blackstone a profitat de colapsul pieţei americane şi a cumpărat peste 80.000 de case confiscate de bănci în doar doi ani. Acest moment a marcat naşterea proprietarului instituţional de masă, o corporaţie care foloseşte algoritmi de stabilire a preţurilor şi departamente juridice uriaşe pentru a maximiza profitul investitorilor săi”, se explică în raport. Cum lucrează capitalul de tip „refugiu”. De ce multe cartiere rezidențiale se vând la pachet încă din faza de proiect Acest capital de tip refugiu a inundat ulterior întreaga lume, inclusiv România, atrag atenţia reprezentanţii Frames. În oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi,
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu
Flagelul care zdruncină economia României
De la începutul anului, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și-au făcut simțite efectele și mai mult ca anul trecut. Din luna februarie, România a intrat oficial în recesiune tehnică. Marile companii, inclusiv cele internaționale, dar mai ales cele mici și mijlocii suferă și se închid sau concediază oameni pe bandă rulantă. Dincolo de rata șomajului, care a atins valori alarmante, mai grav este faptul că inclusiv retailul, unul din motoarele economiei, este grav afectat, arată analistul economic Adrian Negrescu. Acesta atrage atenția că viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, trebuie să ia măsuri urgente de redresare economică. Ca efect al crizei economice, piața muncii este blocată, fiind marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie. Companiile au devenit extrem de prudente în procesele de recrutare. De la începutul anului, în jur de 13.000 de companii, în special microîntreprinderi, au fost lichidate, o cifră-record, care plasează România într-o campioană a Europei alături de Bulgaria. Rata șomajului a urcat la 6,1% în martie, o valoare mai mare decât în 2025. Companiile concediază pe bandă rulantă și au devenit extrem de prudente la angajare, avertizează specialiștii de resurse umane. Industria auto, altădată bijuteria industriei României, suferă teribil Multe dintre ele, inclusiv multinaționale sau reprezentanțe în România ale giganților big tech (Amazon, Endava, dar și unicornul UIPath), recurg la restructurări colective. Pe listă se află nume sonore, inclusiv giganții auto Dacia Renault sau Continental. Dacia Renault Groupe. Foto: Dacia Renault Cel mai vizibil impact al recesiunii se resimte în industria auto, dar și în lanțurile de aprovizionare sau în retail. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați. O cifră uriașă, ținând cont că măsurile lovesc în întregi regiuni, cum este județul Argeș, în cazul gigantului francez. Criza este provocată de faptul că Grupul Renault, care deține producătorul auto de la Mioveni, a decis să mute producția mai multor modele noi în afara României. Afectate sunt și lanțurile de furnizare incluse în acest circuit. Astfel, Oamenii de la Azomureș așteaptă cu disperare ca statul să le salveze Un caz deosebit de alarmant este combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România a recurs la opriri succesive de producție, din cauza costurilor ridicate la energie. Astfel, s-a decis trimiterea în șomaj tehnic a unui mare număr semnificativ de angajați și colaboratori. Se avansează inclusiv cifre de mii de oameni în risc de concediere colectivă. Mii de oameni sunt în pericol de concediere la combinatul Azomureș Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă. Managementul unității industriale deținute de elvețieni speră ca Guvernul, indiferent de cine va fi condus acesta după demiterea lui Ilie Bolojan, să găsească o soluție pentru toți acești angajați din județul Mureș. Practic, sindicatele speră ca statul să se asigure că producția de îngrășăminte va continua în România. De concedieri este afectată și CE Oltenia. Aproximativ 600 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), cărora le-au încetat contractele de muncă pe perioadă determinată la începutul lunii trecute, s-au prezentat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj pentru depunerea dosarelor de șomaj. Este oficial. Șantierul naval Mangalia concediază 1.000 de angajați O situație disperată este și la Șantierul Naval Mangalia, cu acționariat olandez. Deși au așteptat cu sufletul la gură ca statul să găsească o soluție, miercuri a venit confirmarea dureroasă. Damen Shipyards Mangalia S.A a anunțat declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, scrie Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. Protest pe Șantierul Naval Mangalia, 20 martie 2026. Captură video În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Totuși, așa cum a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, șantierul ar putea fi salvat de o eventuală colaborare cu gigantul german de Rheinmetall AG, inclus în programul SAFE cu o sumă de aproape 6 miliarde de euro. Adrian Negrescu: E un blocaj financiar înfiorător, în care multe firme cad ca muștele Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul de ce tabloul real este chiar mai sumbru decât o arată datele oficiale. Foarte mulți români au rămas, rămân și vor rămâne fără locurile de muncă. Deja mulți au terminat perioada de ajutor de șomaj și nu mai beneficiază decât probabil de ajutoare sociale. Cred că la nivelul ajutoarelor sociale vedem cu adevărat care este dimensiunea sărăciei, a lipsei de joburi în România, în momentul de față. Mi-e teamă că această rată a șomajului este doar o fotografie de moment. Perspectivele nu arată deloc bine, pe fondul accelerării recesiunii tehnice în care ne aflăm. E probabil că din ce în ce mai multe companii, mai ales companii mici, micro-întreprinderi, IMM-uri să închidă porțile, în condițiile accentuării blocajului financiar, a problemelor din ce în ce mai ample cu plata facturilor, cu încasarea banilor de la clienți, de la partenerii de afaceri. E un blocaj financiar înfiorător, în care din păcate multe firme cad ca muștele, ca într-un joc de domino de pe urma scăderii vânzărilor, care e cea mai mare problemă, a declarat Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. Tot mai multe companii, mari sau mici, trec pe modul de avarie Din păcate, concedierile vor continua și nu e exclus ca în următoarele luni să vedem companii, mari sau mici, că dau oameni afară. Putem spune că restructurarea este cuvântul de ordine în momentul de față. Sunt din ce în ce mai multe companii care își reduc afacerile, își reduc gama de produse, schemele de personal în tentativa de a rămâne cât de cât în piață și de a fi cât de cât relevante din perspectiva
Criza carburanților ar putea fi amplificată de ordonanța lui Bolojan
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care limitează marja comercială a benzinei şi motorinei, cu scopul de a tempera efectele creșterii explozive a prețului la pompă. Decidenții speră ca astfel să limiteze efectele crizei energetice declanșate de războiul din Orientul Mijlociu. Însă, un rol important în ecuație îl are limitarea exporturilor, măsură inclusă în noua ordonanță de urgență. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, aceasta ar putea efectul advers celui sperat, dacă și alte țări care exportă carburant în România intră în criză. De joi, în Romania a fost decretată oficial stare de urgență energetică. Ordonanța condiţionează exportul de combustibili de obţinerea unei autorizaţii. Măsuri dure aplicate exportului de motorină și țiței Pentru a asigura necesarul intern de consum, exportul de motorină și țiței se va efectua doar după obținerea acordului ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerului de resort. Mai exact, pe durata situației de criză încheierea și/sau executarea contractelor de export și/sau de livrare intracomunitară de motorină si țiței se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei, se arată în OUG. Obținerea unui acord prealabil pentru realizarea exporturilor/vânzărilor intracomunitare de motorină si țiței este determinată de existența unui dezechilibru structural la nivelul pieței naționale a produselor petroliere, caracterizat printr-un excedent de benzină și un deficit de motorină. Această condiție va fi ulterior reglementată printr-o procedură de emitere a acordului respectiv prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și ministrului energiei. Exporturile realizate fără avizele necesare vor fi sancționate cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri, precum și cu măsura complementară de confiscare a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. Între timp, s-a renunțat la aplicarea amenzii. Limitarea exporturilor, măsură inclusă în OUG adoptată joi, 26 martie, ar putea acționa în defavoarea scopului declarat al ordonanței. Ba chiar ar putea amplifica criza energetică pe plan local, avertizează specialiștii. Negrescu: 46% din rezervele țării se află în străinătate Analistul economic Adrian Negrescu a realizat, în exclusivitate pentru Gândul, o analiză a efectelor acestei măsuri, ținând cont că, în prezent, aproape jumătate din rezervele României sunt depozitate în străinătate. ”Această OUG n-a umblat nici la efect, nici la cauză. S-a acționat tangențial pe ideea că luăm niște măsuri pe care să sperăm că le vom concretiza ulterior printr-o altă decizie. Eu cred că principala măsură pe care statul trebuia să o ia în această situație era să se asigure că avem stocuri suficiente de carburanți, de petrol, în așa fel încât să nu asistăm la o penurie, să nu avem probleme de aprovizionare pe piața românească. Adrian Negrescu Limitarea exporturilor s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva României, să nu uităm că 46% din rezervele noastre se află în străinătate. Dacă și alte țări acționează în consecință cu măsuri, în sensul de a stopa exporturile către România, efectele pot fi catastrofale în cazul unei crize majore de carburanți. Vom avea o problemă de gestionat, din punctul meu de vedere, a rezervelor de care avem nevoie dacă acest război ia amploare și efectele lui economice se răsfrâng la un grad mult mai ridicat decât în prezent”. S-a renunțat la aberanta amendă de 10% din cifra de afaceri Gândiți-vă că, în formă inițială, statul inventase o amendă care se ridica până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce era aberant, era o chestie unică la nivel mondial. În lumea civilizată nu s-a auzit vreodată de o amendă de 10% din cifra de afaceri pentru o contravenție, atenție, în niciun caz pentru un caz de evaziune sau o faptă penală”, continuă analistul economic. Context Măsurile adoptate de Guvern vizează declararea stării de criză pe piaţa petrolului şi/sau a produselor petroliere până la 30 iunie 2026 (cu posibilitatea prelungirii), limitarea marjei comerciale (între 1 aprilie şi 30 iunie, în cazul benzinei şi motorinei, marja comercială nu poate depăşi marja medie aplicată de respectivul operator economic în 2025), precum şi condiţionarea exportului de obţinerea unei autorizaţii. AUTORUL RECOMANDĂ: Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până „săptămâna viitoare”. Premierul român susține că nu poate să scadă TVA că ar declanșa o procedură de infringement
Când ar putea crește pensiile, înghețate în 2026?
Vești triste pentru pensionari. Deși pensiile lor sunt efectiv sabotate de valoarea inflației, cea mai mare din Europa în acest moment, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a infirmat posibilitatea ca acestea să fie indexate în viitorul apropiat. Indexarea pensiilor cu inflația este prevăzută de lege. Analistul economic Adrian Negrescu apreciază că abia în anul 2028 seniorii se pot aștepta să le crească pensiile. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică seară că discuțiile despre o posibilă dezghețare a pensiilor sunt, în acest moment, „premature”, relatează Mediafax. Nazare a spulberat speranțele seniorilor. În 2026 nu vor fi creșteri de pensii, căci nu se pot dezgheța fonduri Alexandru Nazare (foto) a subliniat că orice majorare a pensiilor trebuie făcută „într-un mod sustenabil”, pe baza evoluțiilor lunare și a execuției bugetare. Însă, prioritatea acestui an este scăderea deficitului, context în care nu se pune problema creșterii de pensii ân 2026. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare Oficialul a punctat că, înainte de a fi anunțate orice măsuri privind creșterea pensiilor, este obligatoriu ca autoritățile să poată demonstra o îmbunătățire „semnificativă” a situației bugetare. „Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”. Nazare consideră că statul trebuie să schimbe modul în care au fost făcute în trecutul apropiat creșterile de salarii și pensii, „fără să avem sursele pentru aceste creșteri”. ”Fără această înghețare nu reușim să ne atingem ținta de deficit în 2026”, a mai afirmat ministrul. Nazare a mai explicat că, după „creșteri succesive, ani la rând, nesustenabile”, este greu de crezut că, în cadrul bugetului pe acest an, se pot opera dezghețări de fonduri, deci creșteri de pensii. În 2028 sunt șanse pentru creșterea pensiilor, dacă ar crește numărul de angajați Cunoscutul analist economic Adrian Negrescu confirmă că, până nu se va stabiliza deficitul record, autoritățile nu vor putea crește pensiile. Negrescu apreciază că, până nu se va depăși cercul vicios al împrumuturilor Executivului pentru asigurarea pensiilor, nu se poate lua în calcul o creștere a pensiilor. În viziunea economistului, abia în 2028 ar putea fi posibilă indexarea pensiilor, cu o condiție: să crească numărul angajaților care contribuie la bugetul de pensii. ”Atâta timp cât Guvernul se împrumută masiv pentru a plăti pensiile și salariile, e lesne de înțeles că o majorare a acestora poate interveni, probabil din 2028, plecând de la două condiții esențiale – în cazul pensiilor să crească numărul angajaților (contribuabilii la bugetul de pensii) iar în privința salariilor din sectorul bugetar să avem o reformă reală a aparatului public care sa genereze fondurile necesare”, a scris acesta pe contul său de socializare. Specialistul avertizează că și în 2027 veniturile pensionarilor vor fi înghețate. Noi abia reușim să acoperim cheltuielile statului prin împrumuturi în primul rând, pentru că economia suferă. Eu cred că pe această traiectorie trebuie să mergem probabil și în 2027, nu văd nici anul viitor de unde să luăm bani pentru a crește salariile fără această reformă absolut esențială pe care trebuie să o punem în practică în cheltuirea banilor publici, a mai declarat Negrescu la Antena 3. Pentru pensii da, e o discuție care trebuie purtată, cum facem să aducem mai mulți angajați în economie, să creăm mai multe locuri de muncă RECOMANDAREA AUTORULUI Ministrul Muncii anunță alocarea a peste două miliarde de lei pentru 2.800.000 de pensionari: „Acordăm un ajutor la pensie” Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028
Românii pot pierde casele mai ușor din cauza noii legi a impozitării
Majorarea de taxe și de impozite a lovit ca un bumerang românii. Însă, pe lângă sumele mult mai mari care trebuie plătite de contribuabili (au fost creșteri și de 20 de ori), legile incluse în Pachetul 2 al lui Ilie Bolojan mai au un efect grav. Deși inițial riscul ca noua lege a taxelor și impozitelor să ducă la o executare silită mai rapidă a românilor cu datorii la administrațiile financiare părea mai degrabă un zvon venit din partea opoziției, specialiștii economici avertizează că riscul este cât se poate de real. Analistul economic Adrian Negrescu a comentat, în exclusivitate pentru Gândul, ce pot face românii pentru a nu se trezi cu locuințele luate de stat mult mai ușor, potrivit noii legi a Guvernului. În pericol sunt și românii aflați în diaspora, dar care posedă proprietăți în țară. Într-o postare recentă pe Facebook, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care este avocat specializat în drept comercial, avertiza că statul poate executa mult mai repede românii cu datorii la Fisc, care se pot trezi cu locuințele luate de autorități. Executarea silită se va putea face mult mai rapid Avocatul arată că potrivit noului act normativ din pachetul 2 de măsuri fiscale ale Cabinetului Bolojan,, datornicii vor intra direct în atenția firmelor de recuperatori, căci au fost eliminate din procesul executării silite notariatele/executorul judecătoresc (Detalii despre lege AICI). Concret, Piperea susține că „regimul bolojanian face tot ce îi stă în putință ca să vă ia proprietățile imobiliare, respectiv, să vă falimenteze”. (…) Diaspora: aveți terenuri agricole nelucrate de doi ani sau case ori terenuri abandonate de doi ani? Urmează să vi se aplice o taxă locală cu 500% mai mare decât cea ‘normală’, care este și ea propusă a fi majorată cu 80-400% (…) dacă nu plătiți, veți fi executați silit, inclusiv prin vânzarea acelor terenuri și clădiri”. (ii) primari și consilieri locali: dacă nu ați luat, până la 31 decembrie 2025, decizia de majorare a taxelor pe proprietate, nu mai primiți nimic din cota – parte ce vă revine, ca UAT, conform legii finanțelor locale, din impozitul pe venit achitat statului de rezidenții în comuna sau orașul vostru**; vorbim de 75-90% din această sumă, care va fi reținută de fisc, pentru a mai finanța un pic regimul mafiot kievean”. Negrescu: Oamenii să se grăbească să își achite impozitele locale Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu a confirmat că pericolul ca românii să-și piardă casele a crescut exponențial. Acesta le recomandă oamenilor să își achite cât mai repede impozitele pe locuințe, mai ales că pot beneficia și de o reducere de 1-% a sumei datorate dacă o plătesc până la 31 martie. În caz contrar, lucrurile se complică pentru cei cu creanțe la stat, avertizează Negrescu. ”Ce trebuie să înțeleagă oamenii? Că trebuie să profite de acea reducere de 10% pe care statul o oferă pentru cei care își plătesc impozitele până la 31 martie. Și cred că, având în vedere valoarea impozitului pe casă și pe mașină, deja reprezintă o sumă importantă acest discount oferit de către autorități. Cu cât amână mai mult plata taxelor, cu atât au de pierdut, din punctul meu de vedere. Mai cu seamă că printre măsurile de reformă propuse de către autorități, de Ministerul Dezvoltării, am înțeles, se află inclusiv vânzarea datoriilor populației către firme de recuperare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, începe să devină un mare semn de întrebare legat de atitudinea statului”, explică Adrian Negrescu. Primăriile nu au avut interes să recupereze creanțele, dar în anul 2026 au Analistul consideră că noua lege a Guvernului motivează direct administrațiile locale să își recupereze datoriile de la contribuabili. Da, e destul de îngrijorător. Din punctul meu de vedere, primăriile nu au avut interesul foarte mare să recupereze de la populație și firme taxele locale. Nu s-au îndeletnicit în ultimii ani foarte tare. Adică nu au trimis scrisori către populație, către datorii mici. Iar această măsură e menită să crească gradul de colectare la bugetul local. Nu știu în ce măsură această această implicare a firmelor de recuperare este legală, în primul rând. Și doi, e costisitoare, atât pentru populație cât și pentru bugetul local. Cu siguranță pentru populație înseamnă taxe mai mari. Înseamnă că vor plăti în plus un comision pentru plata eșalonată a acestor datorii, pentru că la asta se va ajunge, la niște negocieri între firmele de recuperare și populație pentru a putea să își plătească taxele dacă nu au de unde. Pentru bugetul de stat, și așa acolo există niște costuri care sunt foarte curios cum și le va justifica administrația locală în principal. Noi nu vorbim aici de taxele generale, de TVA, de impozitele percepute de către ANAF. ANAF-ul rămâne, ar fi culmea să privatizăm ANAF-ul și să preluăm activitatea ANAF de către firmele de recuperare. Deci nu se pune problema de așa ceva, mai punctează Negrescu. Românii pot apela la legea falimentului personal Specialistul a oferit și un sfat în cazul în care caselor românilor ajung direct în portofoliul firmelor de recuperare. Aceștia pot apela la profesioniști în domeniu pentru consiliere, însă trebuie punctat că aceștia înseamnă costuri suplimentare și deloc modice. ”Oamenii trebuie să înțeleagă că facturile că taxele și impozitele locale sunt titluri executorii, nu mai e nevoie de proces pentru a fi dat în judecată. Cei care se află în situația nefericită de a nu putea să plătească au luat dispoziție o lege. Se cheamă legea falimentului personal, care îi protejează în fața acestor solicitări ale statului, ale firmelor care au recuperat datorii de la ei. Și cred că trebuie să apeleze la un profesionist în domeniu pentru a se proteja împotriva unui potențial executant silit al locuinței, al veniturilor lor și a încerca, în acest fel, cu ajutorul unor profesioniști în domeniu, să negocieze un plan de plată eșalonată a datoriilor pe care le au, în așa fel încât să nu fie dați afară de case”, mai explică Adrian Negrescu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De ce întârzie bugetul pe 2026 și ce efecte are? Guvernul, somat de specialiști să implementeze reforma bugetară. Analiza a doi economiști reputați, pentru Gândul Şi primarii liberali s-au
Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice
Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în
Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică
Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești. “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice
Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri în România?
Luna trecută, o veste surprinzătoare a bulversat piața: gigantul francez Carrefour – primul mare retailer internațional care s-a lansat în țara noastră, cumulând așadar 24 de ani de prezență continuă – intenționează să se retragă din România. După anunțul Carrefour, mai multe companii internaționale își reconsideră strategia pe plan local, analizând retragerea totală din România sau vânzarea operațiunilor sub diferite forme (francize, fuziuni, co-branding, listare de active). Economiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, energie, auto, producție și servicii financiare, schimbările economice globale din 2025 – accentuate și de măsurile de austeritate locale impuse de guvernanți -, împing corporațiile către piețe mai stabile. Lanţul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România (detalii AICI), în acest sens mandatând banca – de asemenea franceză – BNP Paribas să îi caute un cumpărător. Potrivit presei franceze, mișcarea din România nu este singulară, gigantul intenționând să iasă și de pe piețele din Polonia și Argentina. Între timp, au intrat în cursă mai mulți potențiali investitori pentru preluarea afacerii din România, inclusiv fondatorii Dedeman, frații Pavăl, dar și grupul polonez Zabka, deținătorul brandului Froo. Cifre de manual, însă Carrefour a decis că filiala sa din România nu mai este rentabilă O simplă privire la datele statistice arată un nivel impresionant al afacerii francezilor, și o creștere a vânzărilor în primele 9 luni ale anului. Rețeaua Carrefour din România avea, la sfârșitul lunii septembrie 2025, 458 de magazine, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount. Grupul francez a raportat vânzări consolidate de 22,6 miliarde de euro în al treilea trimestru al acestui an, în creștere cu 2,1% în termeni comparabili față de același trimestru din 2024. După primele 9 luni, vânzările grupului au crescut cu 3,3%, la 67,2 miliarde de euro. Se pune așadar întrebarea ce motive are Carrefour pentru a părăsi țara noastră? Potrivit analiștilor economici, miza în retail este una semnificativă pe piața autohtonă, context care îngrijorează inclusiv Consiliul Concurenței. „Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru termene.ro. Tot anul acesta, piața a fost martora unei alte achiziții majore, prin cumpărarea rețelei de magazine Profi (de la Profi Rom Food și fondul de investiții MidEuropa) de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image și Shop&Go. O afacere atât de mare încât Consiliul Concurenței a obligat Ahold Delhaize să vândă 82 de unităţi Profi şi 5 magazine Mega Image către altă entitate, cumpărător fiind în final retailerul român Anabella. Schimbările economice globale, concurența acerbă, dar și recesiunea economică din România facilitează plecarea marilor companii străine Specialiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, auto, energie, producție și servicii financiare, schimbările economice din anul 2025 împing corporațiile către piețe mai stabile, cu marje mai mari și costuri mai predictibile comparativ cu România. Piețe precum România, Ungaria și Bulgaria sunt analizate la pachet, pentru că au devenit dificil de operat simultan, cu reguli fiscale, comerciale și de politici publice în permanentă schimbare. Primul semnal a fost dat chiar de cea mai concurențială piață, cea de retail, unde Carrefour înfruntă o competiție redutabilă, de nivelul unor alți giganți precum Kaufland, Lidl, Auchan sau Penny, dar și jucători autohtoni în plină dezvoltare precum lanțul La Cocoș. Sursa Foto: Hepta Plecarea Carrefour a luat prin surprindere publicul, deși specialiștii din retail anticipau un astfel de scenariu încă din 2024. Totuși, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât s-a produs la relativ puțin timp după achiziționarea de către grupul francez a unui alt mare retailer, originar tot din Franța, respectiv Cora. Cauzele sunt multiple și au un efect cumulat: marje de profit mici, concurența tot mai mare, costuri mari de logistică, presiunea fiscală crescută odată cu pachetul de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, precum și plafonările succesive de prețuri. În acest context, extinderea nu a mai părut profitabilă în planurile de dezvoltare ale retailerului francez. Competiție pe viață și pe moarte în retail. După Carrefour, alți mari jucători își reconsideră poziția. Exit gradual în 2025-2026 În consecință, după decizia Carrefour, mai mulți retaileri internaționali analizează serios posibile decizii de reconfigurare a afacerii sau de repoziționare pe piață. Surse din zona consultanței susțin că se negociază intens pentru vânzări parțiale de portofolii, francizare sau listări de active. Așadar, analiștii confirmă scenariul unui exit gradual în 2025–2026 pentru lanțurile europene care nu dețin o poziție dominantă pe piață. Însă, acest proces nu înseamnă automat retragere imediată, ci pregătirea terenului pentru fuziuni, francizări, listări de active, consolidări sau co-branding. Potrivit celor mai recente estimări, piața românească de retail modern a realizat, în 2024, o cifră de afaceri de circa 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). Schimbări esențiale în strategia marilor retaileri internaționali Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că planurile Carrefour vin într-un context mai larg dependent de criza economică globală, de dinamica pieței de consume europene, dar și de marja de profit în scădere de pe piața din România, stimulată de concurența tot mai mare și măsurile fiscale ale ultimelor guverne (în special ale premierilor Ciolacu și Bolojan). ”Carrefour, ca și alți mari retaileri internaționali, își reconsideră pozițiile internaționale pe fondul schimbărilor semnificative din piețele de consum europene. România nu este prima și ultima țară în care retailerii francezi se gândesc la o strategie, ori de exit ori de reconfigurare a afacerii. Să nu uităm că din România au mai plecat retaileri străini doar prin prisma modului în care și-au reconfigurat afacerile. Când vorbim de retail, vorbim în primul rând de presiunea câștigului, care în multe situații din păcate, cel puțin în ultimii ani, generează schimbări fundamentale în modul în care aceste multinaționale acționează în piețele în care au intrat în ultimii 20-30 de ani. În plus, România se confruntă cu o recesiune economică severă,
Lista lui Trump de „Ziua Eliberării” și efectele războiului comercial tranșat de America. Analist: „Toată lume va pierde din acest exercițiu de scamatorie financiară”
Analistul financiar Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză completă cu privire la noul plan fiscal al lui Donald Trump – care vine la pachet cu taxe vamale pe care Statele Unite le vor impune partenerilor comerciali – și repercusiunile acestuia asupra Europei și implicit asupra României. Expertul financiar susține că Donald Trump pornește de la o situație corectă, ținând cont că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari, însă pune sub semnul întrebării felul în care noul președinte de la Casa Albă pune în aplicare acest „bullying economic.” Adrian Negrescu spune că, pe tot acest fond de nesiguranță mondială, în care America devine un partener imprevizibil în relațiile economice, Europa trebuie să-și ia măsuri de avarie, pentru a evita o posibilă contagiune economică, generată de o eventuală recesiune din Statele Unite, pe fondul acestor decizii. Oamenii președintelui au lucrat în ultimele săptămâni la planul tarifar asupra importurilor în SUA, iar liderul de la Washington urmează să-l prezinte într-un eveniment programat în Grădina de trandafiri a Casei Albe. Evenimentul a fost promovat de administrația americană drept „Ziua Eliberării”, în vreme ce criticii politicilor lui Trump l-au etichetat drept „Ziua Demolării.” Trump versus Europa. Măsuri de avarie pentru UE Este important de precizat că Donald Trump și-a rezervat unele dintre cele mai dure critici pentru aliații istorici și principalii parteneri comerciali, precum Canada și UE. „Prietenul s-a dovedit, de multe ori, mult mai rău decât dușmanul”, spunea Trump săptămâna trecută. Administrația Trump urmează să anunțe miercuri seara introducerea de „tarife reciproce” care vizează țările care aplică tarife la produsele americane. Anunțul de miercuri va veni după ce Washingtonul a impus noi tarife la produsele din Mexic, China și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și tarife la produse precum oțelul și aluminiul. Uniunea Europeană pregătește o ripostă rapidă la tarifele comerciale impuse de președintele american, Donald Trump, avertizează Comisia Europeană, în contextul măsurilor aplicate de Administrația de la Washington. „Acest exercițiu de scamatorie financiară s-ar putea să fie un fel de alba-neagra, din care va pierde toată lumea” Dacă Donald Trump numește ziua prezentării noului plan fiscal ca fiind una a „eliberării” Americii, cei afectați direct o cataloghează ca fiind una a demolării și a unei viitoare posbile recesiuni. Președintele american susține însă că aceste tarife sunt o modalitate de a proteja economia țării de concurența neloială, dar și pentru a aduce sume mari la buget. Adrian Negrescu consideră că, în ciuda prezentării nemiloase de către administrația Trump a noului plan fiscal, acest moment nu va face decât să ducă economia americană, dar și pe cea mondială către o potențială recesiune. „Trebuie să înțelegem că acest bullying economic practicat de Donald Trump este doar un instrument, prin care noul președinte al Statelor Unite încearcă să-și promoveze interesele economice, politice, administrative și de securitate. Este doar o stratagemă menită să-i ofere un avantaj în discuțiile cu Uniunea Europeană, cu China, cu Rusia, cu toate celelalte țări cu care are legături comerciale, cu care le are legături de afaceri. Trump pornește de la o situație corectă. Faptul că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari este o problemă uriașă. Gândiți-vă că, numai în relația cu China, are 295 de miliarde deficit comercial. Până și în relația cu România are un deficit comercial de 2,4 miliarde de dolari. Altfel spus, încearcă să câștige ceva mai mult decât câștiga până acum de pe urma acestui comerț internațional. Problema este cum o face. Din punctul meu de vedere, acest exercițiu de «scamatorie» financiară, practicat de Trump, s-ar putea să fie un fel de alba-neagra din care va pierde toată lumea, inclusiv cei care joacă, în condițiile în care orice taxă în plus în economia mondială și așa fragilă nu va face altceva decât să ducă economia americană, în primul rând, și apoi economia mondială către o potențială recesiune”, spune analistul financiar. „Este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto” Adrian Negrescu a vorbit și despre efectele economice asupra României, după intrarea în vigoare a noilor planuri fiscale impuse de Donald Trump. Analistul financiar crede că exporturile de aluminiu și de fier ale României ar putea fi afectate de decizia SUA. Totodată, Adrian Negrescu a semnalat o mare problemă legată și de efectele taxelor lui Trump în industria auto, România fiind un exportator de piese auto către Germania, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. „Sunt sunt două elemente care ridică semne de întrebare, în ceea ce privește efectele economice asupra României. În primul rând, exporturile noastre de fier și de aluminiu ar putea fi afectate. Noi exportam undeva la nivel de 70 de milioane de dolari anual în Statele Unite, astfel că va trebui să găsim o altă piață de desfacere, unde să ducem aceste materii prime care sunt esențiale pentru zona economică. Pe de altă parte, este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto. Noi nu exportăm mașini în Statele Unite, dar exportăm foarte multe piese auto către Germania, în primul rând, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. Dacă nemții nu vor mai îmi vinde mașini în Europa, la nivelul la care o făceau până acum, bineînțeles că și comenzile către fabricile românești vor fi din ce în ce mai mici și vom avea de pierdut. Gândiți-vă că Europa vindea anual undeva la nivel de 750.000 de mașini în Statele Unite, aproape 39 de miliarde de euro, adică efectele se vor simți până în firmele românești, care produc în momentul de față piese pentru industria auto”, a explicat analistul financiar. „Să ne dezvoltăm mai mult prin noi înșine, aici în țară, cu capitalul românesc” Adrian Negrescu a mai punctat că, în acest context nesigur, România trebuie să-și învețe lecția și să-și stimuleze mai mult consumul intern și business-urile locale. Analistul financiar vine și cu un sfat aplicat pentru guvernanții noștri, și anume „să venim cu o taxare zero pentru produsele americane, în așa fel încât să-i dăm lui Donald