Șeful Senatului confirmă situația financiară complicată a PNL / Aceste lucruri privesc conducerea partidului
Mircea Abrudean, președintele Senatului, confirmă situația financiară „complicată” a Partidului Național și spune că acest aspect va fi gestionat intern. „Nu este un secret faptul că există o situație complicată din perspectiva bugetului, la nivelul Partidului Național Liberal. S-a comunicat acest lucru și în trecut, încă de la preluarea președinției interimare de către domnul Bolojan. Au fost astfel de comunicări. E o situație internă care va fi gestionată intern, fără ingerințe”, a declarat liberalul. Curtea de Apel București a respins, marți, cererea PNL de suspendare a deciziei AEP, potrivit căreia liberalii ar trebui să returneze suma de 14 milioane de lei, banii cheltuiți din subvenție la alegerile prezidențiale din 2024. Șeful Senatului nu comentează decizia instanței, dar spune că PNL va face recurs. „Mai departe, sigur că aceste lucruri privesc conducerea partidului sau, mă rog, echipa de campanie care a gestionat aceste chestiuni în trecut și sunt lucruri pe care vor trebui să le clarifice”, comentează acesta. Abrudean spune că PNL a cheltuit „acești bani” în conformitate cu prevederile legale. „PNL consideră că acești bani au fost cheltuiți în conformitate cu prevederile legale și cu regulamentele AEP. Acesta e motivul pentru care noi am contestat și vom contesta în continuare această decizie. Vedem până la urmă ce decide instanță”, transmite Abrudean. Oficial, liberalii invocă Ordonanța de Urgență emisă în decembrie 2024 de guvernul Ciolacu, care ar acoperi cheltuielile făcute din subvenție. În campania prezidențială din noiembrie 2024, PNL a folosit peste 14 milioane de lei din fondurile primite de la bugetul de stat pentru a-l susține pe Nicolae Ciucă. RECOMANDĂRILE AUTRORULUI:
AFP: Staţiunea termală fantomă Băile Herculane, devastată de CORUPȚIE, revine la viaţă / Voluntarii vor să transforme zona într-o perlă a Europei
Staţiunea Băile Herculane, frecventată odinioară de împăraţi pentru apele sale sulfuroase, a suferit un lung declin pe fondul corupţiei, iar în prezent are faţade dărăpănate, este plină de graffiti şi moloz, transmite AFP. Potrivit AFP, nişte arhitecţi tineri vor să o readucă la viaţă staţiunea termală fantomă. „Am fost uimită de frumuseţea locului şi în acelaşi timp şocată de starea în care se află”, spune Oana Chirila, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit „din întâmplare” oraşul în urmă cu opt ani şi conduce o echipă de cinci voluntari. După ani de neglijenţă, în România se multiplică acest tip de iniţiative cetăţeneşti care vizează să protejeze şi restaureze unele dintre cele 800 de monumente istorice care se află într-o stare de paragină avansată sau care sunt ameninţate cu dispariţia – o treime prezintă un pericol pentru trecători. Această decrepitudine a accelerat odată cu haosul tranziţiei de la comunism către democraţie, o perioadă marcată de privatizări opace şi interminabile bătălii juridice, vizate uneori de anchete ale procuraturii anticorupție. Oamenii se îmbăiază în acest sipet înconjurat de munți încă din cele mai vechi timpuri. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea. Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, şi-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei şi pe soţia sa, Sissi, sedui de spendoarea spa-ului. Un secol mai târziu decădeau şi îşi pierdeau amatorii de cure termale. Vizitatorii de astăzi se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată şi a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte. „Ne este frică că se surpă”, oftează Chirila, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în aşteptarea rezolvării litigiilor între autorităţi şi proprietari privaţi. Majoritatea bijuterilor arhitectonice din oraşul cu 3.800 de locuitori „sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, deplânge ea. Însă, mulţumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă. Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn şi o promenadă, iar bazinele au fost renovate. Lecții de urmat Operaţiunea continuă în această vară cu ajutorul a 12 studenţi. „Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat aşa cum era acum sute de ani, bineînţeles păstrând influenţele autro-ungare” şi să devină „o perlă a Europei”, spune Aura Zidarita, un medic în vârstă de 50 de ani, venită să-şi „reîncarce bateriile” în vaporii izvorului. Doina Blaga, cucerită la rândul său, spune că savurează o experineţă „incredibilă”. „Ai acest spa natural şi poţi să alternezi cu băi în apa proaspătă a râului”. Numărul turiştilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024. În altă părţi ale ţării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoprti lipsa de investiţii din partea statului, relevă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Stefan Balici, salutând „lecţii de urmat în conservarea patrimoniului”. Oana Chirila se teme că eforturile sale sunt doar un „pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai oraşului. „Herculane a căzut în decadenţă din cauza corupţiei, însă noi sperăm” că mulţumită acţiunii cetăţenilor motivaţi „se va vindce”, mai spune Oana Chirila. Foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Băile Herculane încep să renască, după 8 ani de degradare. Investitorii și voluntarii vor să transforme zona într-o stațiune de elită Stațiunea din România, renumită pentru izvoarele termale, care a ajuns ruine. Era preferata lui Nicolae Ceaușescu
AEP dezminte prezența MORȚILOR pe listele de alegători. AUR a reclamat 4 MILIOANE de duși de pe lume „aliniați la vot”
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, joi, ca reacţie la acuzaţiile AUR privind prezenţa unor persoane decedate pe listele de alegători, că Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv iar actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Comunicatul integral AEP ”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenţia cu privire la informaţiile false lansate în spaţiul public de către un partid politic referitoare la acurateţea datelor şi a informaţiilor înscrise în Registrul electoral. Menţionăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază AEP într-un comunicat. Potrivit AEP, registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. ”Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entităţi ale statului român, respectiv de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetăţenia română, prin radierea cetăţenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetăţenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor trimite datele la zi AEP mai spune că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor comunică Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces înregistrate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP. ”Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate. Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces”, menţionează AEP. Alegătorii pot deconspira morții De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. ”Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării”, mai afirmă AEP în comunicat. Aur raportează patru milioane de persoane decedate pe liste Partidul AUR a anunţat joi că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Avocatul Poporului, susţinând că, potrivit estimărilor sale, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot. ”Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, afirmă reprezentanţii formaţiunii. Aceştia adaugă că problema a fost ”descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de preşedintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziţie de stat, în mod legal”, candidaţilor şi partidelor. Internele dezmint acuzațiile AUR Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că informaţiile transmise de partidul AUR conform cărora pe listele electorale sunt prezente milioane de persoane decedate sunt false. ”Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului”, arată MAI. Citiți și: George Simion a explicat de unde are datele românilor cărora le-a trimis SCRISORI. Ce spune despre plicurile cu bani expediate unor preoți
AEP va desemna sâmbătă președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia. Care este procedura
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că sâmbătă, 19 aprilie, la ora 12.00, va avea loc repartizarea computerizată a președintelui Biroului electoral pentru votul prin corespondență și a locțiitorului acestuia, pentru alegerile prezidențiale din luna mai. „Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central nr. 12D/06.03.2025 privind unele măsuri privind constituirea și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și a birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, președintele Biroului electoral pentru votul prin corespondență și locțiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, în ședință publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, organizată pe funcţii, dintre persoanele înscrise în Corpul experţilor electorali, cu domiciliul în municipiul București, pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență în alte domenii”, transmite AEP. Rezultatele tragerii la sorți computerizate vor fi afișate pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea Corpul Experților Electorali, și la sediul Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, situat în Bulevardul Mărăști, nr. 65-67, Sector 1, București – Centrul Expozițional Romexpo, Pavilionul C2, Intrarea 2. Potrivit Legii 208/2015, corpul experților electorali reprezintă „evidenţa permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înființată, gestionată și actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă”. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Crin Antonescu, la CNSAS pentru a studia nota de constatare secretizată: „Nu mi-a cerut niciun lider al coaliției nimic” Ilie Bolojan cere Parlamentului reexaminarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale Exclusiv. Cât de apropiați sunt cu adevărat Călin Georgescu și George Simion