Alegerile anticipate revin cu obstinaţie în atenția politicienilor. Şeful AEP: Probabil că România va experimenta şi această soluţie de deblocare politică
Mediul politic, inclusiv AEP, intenționează să modifice regulamentul organizării alegerilor anticipate. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, consideră că în noul Cod Electoral ar trebui să existe o secțiune dedicată alegerilor anticipate, argumentând că, „mai devreme sau mai târziu, probabil că România va experimenta și această soluție de deblocare politică”. Președintele AEP susține că ar trebui să existe în noul Cod Electoral o secțiune dedicată alegerilor anticipate Țuțuianu a prezentat marți, la Comisia juridică a Camerei Deputaților, prioritățile pentru anul 2026, între acestea aflându-se reforma cadrului normativ aplicabil partidelor politice, reforma AEP. „La nivelul Autorității am constituit, în această perioadă, patru grupuri de lucru. Elaborăm un proiect de lege pentru organizarea și funcționarea AEP, o lege nouă a partidelor politice, o lege privind aplicarea și asigurarea respectării prevederilor Regulamentului UE 2024/900 a Parlamentului European și Consiliului privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică. (…) Suntem în lucru cu un proiect de lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și ne-am propus ca, undeva în toamnă, în luna septembrie, să venim cu un Cod Electoral, care să aibă dispoziții speciale aplicabile celor patru categorii de alegeri. Mă gândesc că ar trebui să avem în Codul Electoral reglementată și problema referendumului și, un lucru de care ne-am ferit până astăzi, o secțiune dedicată alegerilor anticipate, pentru că mai devreme sau mai târziu probabil că România va experimenta și această soluție de deblocare politică. De asemenea, ne gândim ca, după aprobarea legii de organizare și funcționare a AEP, să organizăm în cadrul autorității o structură de specialitate care să se ocupe de publicitatea politică și de relația noastră cu platformele mari, gen TikTok, Facebook, care nu a fost deloc ușoară în timpul campaniilor electorale din 2024 și 2025, să operaționalizăm Centrul expert electoral”, a spus Adrian Țuțuianu, la Parlament. Foto: Facebook / Adrian Țuțuianu El a adăugat că nu avem reglementată „problema alegerilor anticipate în niciun fel”. „Știm cu toții că mecanismul constituțional este dificil de pus în practică, dar asta nu înseamnă că n-ar trebui să avem o reglementare, cel puțin teoretic. Oricând este posibil ca răspunsul la o criză politică majoră să fie acela al alegerilor anticipate. Și cred că datoria Autorității Electorale Permanente este să fie pregătită pentru orice tip de scutin, să aibă și suportul legal necesar”, a mai spus șeful AEP. AUTORUL RECOMANDĂ: Radu Miruță anunță că USR e pregătit pentru alegeri anticipate: ”Vă spun foarte deschis. Ne întoarcem la popor” Cristoiu: Miroase a anticipate/Nu există altă soluție
Câți români au drept de vot, dacă s-ar organiza alegeri anticipate. AEP anunță cifrele oficiale, de la începutul lui mai 2026
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie este de 19.026.518. Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt cu 2.295 mai puțini față de 31 martie. Explicația este următoarea: au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026 cand înscriși în Registrul electoral 19.028.813 alegători români. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, transmite AEP. Ce radieri s-au operat în Registrul electoral AEP precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.974.239 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consultări la Cotroceni: Nicușor Dan începe de astăzi negocierile informale cu liderii partidelor care au fost la guvernare – SURSE PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Viorel Cataramă: „Pentru PNL, problema care se pune este nu dacă va fi schimbat actualul președinte, ci cu cine”
Nicușor Dan, despre sesizarea AEP: nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Georgescu
„Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu”, spune președintele Nicușor Dan, pe X. Potrivit președintelui, ANI a făcut un raport în 2022 în care l-a declarat incompatibil și în conflict de interese, însă raportul a fost anulat de instanță, și a făcut o plângere penală cu care nu s-a întâmplat nimic. „Dar nu-mi aduc aminte să fi găsit în ultimii ani vreun funcționar public sau vreun politician care să nu își poată justifica averea, deși e suficient să te uiți la mașinile din parcările marilor primării. Nu mai vorbesc de ISC, care nu vede construcțiile ilegale nici când i le sesizezi, dar hărțuiește exact primăriile și funcționarii care respectă legea. Boala este lungă, complicitățile sunt mari și sudate în timp, de aceea este nevoie de mult efort și de timp pentru a reforma instituțiile”, mai spune Dan. Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan, potrivit unui document semnat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu (PSD), consultat de G4Media. Documentul menționează că, „în urma apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 27, 2026
Scade numărul românilor cu drept de vot
Potrivit AEP, totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2026 este de 19.035.825, cu 3.622 mai puțini față de data de 31 decembrie 2025, când, conform datelor, figurau înscriși în Registrul electoral 19.039.447 de alegători români. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia. În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 ianuarie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.399 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, iar alte 115 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitoare la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puși sub interdicție. Un număr de 64 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 – 31 ianuarie 2026 este de 20.828, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.982.003 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.822 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Președintele AEP: Sesizare la DNA pentru campania electorală. Vin reguli noi pentru online
El explică însă că AEP nu are rol de anchetator, ci doar sesizează atunci când apar nereguli, iar cazul a ajuns acum la DNA, conform Gândul. „Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, legat de modul în care a fost finanțată campania electorală. Pe de altă parte, cred că este un exemplu foarte bun legat de capacitatea și instrumentele pe carele are AEP de a identifica finanțările unor campanii electorale. Aici e nevoie de îmbunătățirea cadrului normativ”. „Știți foare bine, în timpul campaniei electorale, la AEP, se comunică de către competitorii politici documente. Și în cazul ăsta nu s-au comunicat documente”. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „AEP nu este un investigator, să stabilească de unde au venit resursele. Când am avut niște elemente, am făcut sesizare penală. Ea este astăzi la DNA și face parte din setul de documente, sesizări, făcute de instituțiile statului, nu doar de AEP.” Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) semnalează problemele, dar și soluțiile cu care vine pentru reglementarea procesului electoral. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a făcut mai multe grupuri de lucru pentru a rezolva problemele pe care le-a găsit, inclusiv publicitatea politică din online, probleme logistice în legătură cu desfășurarea scrutinului și reorganizarea AEP. Reguli clare pentru publicitatea politică din online Președintele AEP, Adrian Țuțuianu anunță că va propune un set de reguli clare pentru publicitatea politică din mediul online, în contextul în care legislația actuală nu mai ține pasul cu realitățile din era digitală. El a atras atenția că normele electorale din România sunt „total depășite”. „Clarificarea rolului și procedurilor specifice pentru campania online. Sub acest aspect, legislația electorală din România este total depășită, tehnologia a luat-o înaintea reglementării, cum se întâmplă de foarte multe ori în realitatea socială”, spune Țuțuianu. Țuțuianu a subliniat necesitatea unei logistici electorale unitare la nivel național, cu cabine, urne și amenajări standardizate ale secțiilor de vot. Acesta a precizat că își dorește eliminarea cabinelor cu perdele. Logistica electorală „O problemă importantă, iarăși, este logistica electorală, și vreau să vă spun de la început că voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară. Același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine cu perdeluțe, să avem urne care sunt transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă, în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”, spune șeful AEP. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Șeful AEP spune că este necesară simplificarea legislației electorale și clarificarea prevederilor care au generat interpretări diferite, pentru a evita situații ce pot duce la anularea alegerilor, ca la ultimul scrutin. „Este nevoie să simplificăm legislația, să prevedem expres în legislație lucrurile care au generat interpretări diferite în practica electorală, este nevoie să modificăm și să corectăm mecanismele de finanțare a activității partidelor politice, e nevoie să facem instrumente de control adecvate evoluțiilor tehnologice. (…) Trebuie să verificăm în timp real finanțarea prin diverse platforme care nu sunt monitorizate și raportate așa cum se raportează finanțarea de tip clasic”.
Cum s-au mobilizat bucureștenii la vot în funcție de domiciliu. Topul prezenței pe cele șase sectoare ale Capitalei
Până la ora 21 au loc alegeri locale parțiale în București, după ce fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României. Bucureștenii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, potrivit AEP. UPDATE ORA 17:00: Până la acestă oră, 27,89% din locuitorii Sectorului 6 și-au exercitat dreptul de vot, la polul opus fiind cei din Sectorul 3, cu 20,41%. La nivelul municipiului, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 24,50% până la ora 17:00, ceea ce corespunde unui total de 441.832 de persoane. La alegerile din luna iunie, prezenta totală în sectorul 6 a fost de 44,18%, iar Ciprian Ciucu a fost ales primar cu 73% din voturi. În sectorul 4, prezența a fost de 43,37%, iar Daniel Băluță a câștigat al treilea mandat cu peste 60% din voturi. Sectorul 1: 26,94% Ora 16: 23,86 Ora 15: 21,07% Ora 8: 0,98% Sectorul 2: 24,94% Ora 16: 22,23% Ora 15: 19,53% Ora 8: 0,92% Sectorul 3: 20,41% Ora 16: 18,18% Ora 15: 15,98% Ora 8: 0,75% Sectorul 4: 26,48% Ora 16: 23,52% Ora 15: 20,76% Ora 8: 0,94% Sectorul 5: 22,42% Ora 16: 20% Ora 15: 17:66% Ora 8: 0,95% Sectorul 6: 27,89% Ora 16: 25,03% Ora 15: 22,28% Ora 8: 0,84% UPDATE ORA 16:00: Peste un sfert din locuitorii Sectorului 6 și-au exercitat dreptul de vot, la polul opus fiind cei din Sectorul 3, cu 18,19%, până la ora 16:00. La nivelul municipiului, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 21,84% până la ora 16:00, ceea ce corespunde unui total de 393.876 de persoane. La o oră de la deschiderea secțiilor, la ora 8:00, 15.916 votanți veniseră la urne Prezența la vot în București ajunsese la 0,88%, cu o participare aproape egală între femei și bărbați. Analiza pe sectoare arată diferențe moderate în mobilizarea alegătorilor. Sectorul 1 era în frunte cu o prezență de 0,98%, urmat de Sectorul 5 cu 0,95% și Sectorul 4 cu 0,94%. În Sectorul 2, prezența era de 0,92%, iar în Sectorul 6 de 0,84%. Cea mai scăzută mobilizare se înregistra în Sectorul 3, unde prezența era de 0,75%. Sectorul 1: 23,86% Ora 15: 21,07% Ora 8: 0,98% Sectorul 2: 22,23% Ora 15: 19,53% Ora 8: 0,92% Sectorul 3: 18,19% Ora 15: 15,98% Ora 8: 0,75% Sectorul 4: 23,52% Ora 15: 20,76% Ora 8: 0,94% Sectorul 5: 20% Ora 15: 17:66% Ora 8: 0,95% Sectorul 6: 25,03 Ora 15: 22,28% Ora 8: 0,84% Câte secții sunt în Capitală Potrivit datelor oficiale, în București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6. În funcție de adresa de domiciliu sau reședință, ei sunt așteptați să voteze în 1.289 de secții de votare. În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240.
Biroul Electoral Municipal a anunţat. Alegerile parţiale se vor încheia la ora 21.00 fix, fără posibilitatea de prelungire
Alegerile parţiale de la Capitală se vor încheia la ora 21.00, fără posibilitatea de prelungire. Anunţul a fost făcut de Biroul Electoral Municipal. Votul pentru alegerea primarului Municipiului Bucureşti nu se va prelungi şi de data aceasta, şi se va încheia strict la ora 21.00. „Biroul Electoral de Circumscripţie Nr. 42 – Municipiul Bucureşti reaminteşte faptul că, la alegerile locale parţiale pentru primarul general al municipiului Bucureşti din data de 7 decembrie 2025, votarea se închide la ora 21.00, fără posibilitatea prelungirii votării”, se arată în comunicatul emis duminică de instituție. Duminică, 7 decembrie 2025, bucureștenii merg la vot pentru a alege noul primar general al Capitalei, în cadrul alegerilor locale parțiale. RECOMANDAREA AUTORULUI: CLIMĂ Când vine iarna secolului în Europa. Meteorologii avertizează că vor fi perioade de ger provocate de vortexul polar 15:47 EXTERNE Friedrich Merz, omul care nu acceptă insulte. Cancelarul Germaniei a depus sute de plângeri penale pentru insultele primite online 15:39 🚨 Prezența la vot începe să crească. 20% din bucureșteni au ales până la această oră. Zeci de incidente la urne 🚨 Alegeri locale parțiale. Marcel Ciolacu candidează la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Peste 50.000 de persoane au votat deja
Cum votezi dacă ai carte de identitate electronică. Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă
Românii care au apucat să-şi facă buletine electronice trebuie să ştie că, la votul de duminică, nu vor avea nevoie şi de actul care să le ateste domiciliul. „Accesul cetățenilor români cu drept de vot posesori de carte electronică de identitate în secția de votare pentru a vota nu este condiționat de prezentarea unei adeverințe care să ateste domiciliul sau reședința”, spune Autoritatea Electorală Permanentă pentru Libertatea. De asemenea, şi tabletele folosite de operatorii de tablete, în secţiile de votare, au fost adaptate la noile cărţi de identitate. Cu ajutorul acesteia se face preluarea automată a datelor de identificare, iar dacă operațiunea nu funcționează la un moment dat, există şi varianta de introducere manuală a CNP-ului alegătorului, pentru validarea adresei de domiciliu sau de reședință. Însă, posesorii acestor documente de identitate trebuie să ştie că pe ele nu le vor mai fi aplicate şi timbrele autocolante cu menţiunea „Votat!” şi data. La alegerile de duminică, pentru Capitală, s-au înscris în cursă: Cătălin Drulă(USR), Daniel Băluță(PSD), Ciprian Ciucu(PNL), Anca-Nicoleta Alexandrescu(Alianța Electorală Dreptate pentru București), George-Valentin Burcea(POT), Ana-Maria Ciceală( Sănătate Educație Natură Sustenabilitate), Liviu-Gheorghe Floarea(Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache), Gheorghe Macovei(Partidul România Mare), Oana Crețu(Partidul Social Democrat Unit), Mihai-Ioan Lasca(Patrioții Poporului Român), Rareș Lazăr(Partidul România în Acțiune), Dănuț-Angelo Trifu(independent), Eugen-Orlando Teodorovici(independent – RETRAS), Gheorghe Nețoiu( independent), Vlad-Dan Gheorghe(candidat independent – RETRAS), Angela Negrotă(independent), Constantin-Tiţian Filip(independent). RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghidul complet al votantului la alegerile la Primăria Capitalei. Cum votezi dacă ai viză de flotant Campania electorală s-a încheiat. MAI a anunţat măsurile pe care le-a luat pentru alegerile din 7 decembrie
Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP
AEP transmite că alegătorii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025. „Ca regulă generală, alegătorii cu domiciliul sau reședința în municipiul București votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința, după caz, și numai la secția de votare la care sunt arondați cu adresa de domiciliu sau de reședință, dacă aceasta din urmă fost stabilită înainte de data de 7 iunie a.c. Pentru situații specifice alegătorilor cu domiciliul sau reședința în municipiul București, vă recomandăm să consultați Hotărârea nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției electorale nr. 42 – Municipiul București, republicată, care poate fi accesată la linkul: https://b.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/12/Hotararea-95-din-02.12.2025-1.pdf”, se arată într-un comunicat al AEP. Pentru identificarea secției de votare la care sunt arondați, alegătorii pot consulta Registrul electoral, disponibil aici: www.registrulelectoral.ro. În total, pentru alegerile locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului București și primarii din 12 localități din țară, sunt înființate 1.771 de secții de votare. Votarea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00. Acte necesare Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.
Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă, date în judecată pentru că nu au organizat alegerile pentru Primăria Capitalei
Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru postul de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicuşor Dan a fost ales preşedinte. Cei care au dat în judecată Guvernul și AEP sunt Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului. În acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanții solicită instanței să oblige Guvernul să emită hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti. ”Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, argumentează aceștia. Reclamanții ”o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales”. Alexandru Pânişoară, preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului, a iniţiat mai multe acţiuni în instanţă împotriva lui Nicuşor Dan şi a administraţiei sale în perioada în care era primar general. În 2024, Pânişoară a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist. Dan Podaru a fost membru PNL şi consilier local PNL la sectorul 1, însă în ianuarie 2024 a demisionat şi din funcţie şi din partid, formulând acuzaţii ce cenzură şi non-combat politic, menite să o favorizeze pe Clotilde Armand. Alături de Pânişoară, a deschis lista PER la parlamentare în Capitală. Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL în perioada 2016 – 2020. În cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită să fie constatată ”nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti”. De asemenea, cer ca Autoritatea Electorală Permanentă să iniţieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei. Totodată, solicită ca instanţa să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti. De asemenea, cele două instituții ar urma să plătească și o amendă pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei. ”Să aplicaţi amenda cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere in îndeplinirea obligaţiilor pozitive ale autorităţilor publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanţilor. AEP şi Guvernul ar urma să fie obligați la achitarea cheltuielilor de judecată, ”având în vedere, refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, vacantă în urma demisiei domnului Nicuşor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”. În solicitarea către instanță, reclamanții menționează că odată cu emiterea ordinului Prefectului Municipiului Bucureşti prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar general, funcţia a devenit vacantă. ”Din acel moment, Guvernul României avea obligaţia expresă, derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile. Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. Astfel, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”. „Este o tăcere care suspendă dreptul de a alege şi de a fi ales” ”Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept şi principiul suveranităţii populare”, spun ei. „Această datorie legală reprezintă o obligaţie a statului” Reclamanţii consideră că obligaţia imperativă de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanţei funcţiei de primar ”nu este una facultativă sau de oportunitate, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior termenului”. ”Mai mult decât o simplă obligaţie administrativă, această datorie legală reprezintă o obligaţie pozitivă a statului, consacrată de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – Matthews c. Regatul Unit, Podkolzina c. Letonia şi Tanase c. Moldova. Curtea a arătat că dreptul la alegeri libere nu se reduce la o garanţie formală, ci presupune o acţiune pozitivă a autorităţilor pentru a asigura efectivitatea acestuia. A nu organiza alegeri în termenul stabilit prin lege echivalează cu o ingerinţă directă în substanţa dreptului de vot”, argumentează contestatarii. „Unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora” ”Unde legea distinge, nu se poate interpreta prin analogie; iar unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1731/2016, a statuat că pasivitatea autorităţilor administrative în emiterea actelor obligatorii legale constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc”, susţin reclamanţii. În acest context, ei declară că refuzul Guvernului şi al AEP de a-şi exercita atribuţiile reprezintă un refuz tacit de a aplica legea, contrar principiilor statului de drept şi democraţiei constituţionale. ”Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, la transparenţă şi la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar a-l refuza prin inacţiune echivalează cu o atingere adusă însăşi esenţei democraţiei”, conchid reclamanţii în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Sorin Grindeanu pune piciorul în prag: La Primăria Capitalei, candidat comun sau fiecare partid cu candidat propriu Echipa de consilieri cu care Nicușor Dan a blocat Capitala se mută la Cotroceni. 7 foști angajați de la Primăria Generală devin consilieri prezidențiali. Printre ei, cameramanul informal al lui Nicușor Dan După patru luni, Nicușor Dan își numește luni garnitura de consilieri. Printre ei, Eugen Tomac, Ludovic Orban și