Air China pregătește zboruri directe București-Beijing. Când ar urma să fie lansate cursele regulate între cele două orașe

air-china-pregateste-zboruri-directe-bucuresti-beijing.-cand-ar-urma-sa-fie-lansate-cursele-regulate-intre-cele-doua-orase

Air China, membră a alianței Star Alliance, ar urma să lanseze prima sa rută regulată spre o destinație din România. Zborurile ar urma să fie operate între Beijing și Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București de patru ori pe săptămână, scrie BoardingPass.  Publicația Croatian Aviation relatează că Air China vrea să obțină aprobările necesare pentru a opera acastă rută cu extensie la Zagreb, Croația. Dacă va primi permisiunile necesare, compania aeriană chineză ar urma să vândă bilete și pe zborurile dintre București și Zagreb. Zborurile pe această rută ar urma să fie operate începând cu august 2026, cu avioane de tip Airbus A330-200, conform surselor publicației croate. Airbus A330-200 De asemenea, în piața locală de turism s-au accentual, la începutul acestui an, discuții tot mai dese despre o potențială intrare a Air China în România. Sursa citată nu a identificat în documentele publice, însă, dacă Air China a primit sau nu aprobările de la Administrația Aviației Civile din China (CAAC) pentru a zbura către România. În toamna anului 2024, companiile aeirene chineze China Eastern Airlines, China Southern Airlines și Loong Air au obținut aprobările necesare de la autoritățile chineze pentru a zbura la București. Până în prezent niciuna dintre cele trei companii nu au anunțat oficial intenții de a zbura regulat spre și dinspre România. Singurele zboruri regulate operate între cele două țări sunt cele de transport marfă. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Protest al susținătorilor Dianei Șoșoacă la Otopeni, după ridicarea imunității în Parlamentul European

protest-al-sustinatorilor-dianei-sosoaca-la-otopeni,-dupa-ridicarea-imunitatii-in-parlamentul-european

Europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, a revenit joi seară de la Strasbourg, unde a participat la plenara Parlamentului European. La Aeroportul Otopeni, a fost întâmpinată de mai mulți simpatizanți, care au venit să-și dovedească susținerea și să protesteze față de decizia de ridicare a imunității de către Parlamentul European. Despre salariile mici, printre scandări Câteva zeci de persoane au fluturat steaguri tricolore și flori, scandând mesaje de susținere. „Diana, Diana”, „Diana te iubim” și „Diana președinte” s-a auzit pe tot parcursul protestului. Participanții purtau pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă” și multe steaguri ale partidului SOS România. Între scandări, oamenii discutau despre salariile mici, plângându-se că sunt plătiți „la minim pe economie”. Șoșoacă: Nu au ei pușcării să mă îngenuncheze Diana Șoșoacă s-a alăturat grupului, dând tonul unor lozinci cu mesaj protestatar. „La luptă!”, „Revoluție!”, „Adevărul, adevărul!”, „România liberă”, „Jos trădătorii” și „Trădătorii la canal” au fost strigate de aceasta și preluate imediat de mulțime. „Nu mi-e frică. Nu au ei pușcării și aresturi ca să mă poată îngenunchea”, le-a spus europarlamentara S.O.S. România celor adunați la aeroport. Undă verde pentru continuarea anchetei La solicitarea autorităților române, plenul Parlamentului European a votat marți pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, după ce Comisia juridică și-a dat avizul favorabil. Decizia permite procurorilor să continue cercetările într-un dosar penal care vizează mai multe mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Printre acuzațiile menționate se numără propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, dar și lipsire de libertate în mod ilegal și ultraj. Ridicarea imunității elimină un obstacol procedural în calea anchetei.

Pasaj subteran nou la Aeroportul Otopeni

pasaj-subteran-nou-la-aeroportul-otopeni

Problema traficului foarte aglomerat din zona Aeroportului Otopeni ar putea fi diminuată printr-un nou proiect de infrastructură, care promite o ieșire mai rapidă spre Capitală. Valoarea contractului pentru studiul de fezabilitate este de 648.000 de lei, acesta fiind atribuit unei firme care va prezenta minim două scenarii tehnico-economice. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță un nou proiect de infrastructură, vizând îmbunătățirea accesului rutier la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni. O subtraversare a DN1 va facilita ieșirea rapidă a traficului către București Concret, planul prevede realizarea unei subtraversări a DN1, menită să faciliteze ieșirea rapidă a traficului auto către Capitală, informează un comunicat al instituției. DN1 / sursă foto: Shutterstock Proiectul se află în faza de studiu de fezabilitate, care vizează identificarea celor mai eficiente soluții tehnice pentru construirea unui pasaj subteran în partea de sud a aeroportului internațional. Obiectivul este reducerea aglomerației și optimizarea fluxurilor de trafic într-una dintre cele mai circulate zone din apropierea Bucureștiului. Pentru directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, miza investiției arată că dezvoltarea infrastructurii de acces este esențială pentru adaptarea aeroportului la creșterea traficului aerian și urban. „Aeroportul «Henri Coandă» trebuie să ţină pasul cu dinamica traficului aerian şi a mobilităţii urbane. Investiţiile în infrastructura de acces, precum acest pasaj subteran, sunt esenţiale pentru a susţine dezvoltarea pe termen lung şi pentru a consolida rolul aeroportului ca principal hub aerian al României”, spune Bogdan Mîndrescu, directorul general al CNAB. Firma câștigătoare va trebui să prezinte minim două scenarii tehnico-economice Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, în valoare de 648.000 de lei, a fost atribuit companiei GEBES MPROJECT. Aceasta va analiza cel puțin două scenarii tehnico-economice și va propune varianta optimă. Documentația va include evaluarea soluțiilor din punct de vedere tehnic, constructiv și economic. Ea va fi elaborată conform legislației în vigoare privind proiectele de investiții publice. Proiectul face parte dintr-o serie mai amplă de investiții prin care CNAB și-a propus să modernizeze infrastructura aeroportuară. În cadrul acesteia, un rol central îi va reveni consolidării rolului Aeroportului Henri Coandă ca principal hub aerian al României. AUTORUL RECOMANDĂ Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat

După fiascoul repatrierilor, Oana Țoiu i-a primit pe românii întorși din Orient pe Otopeni cu îmbrățișări: Nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați

dupa-fiascoul-repatrierilor,-oana-toiu-i-a-primit-pe-romanii-intorsi-din-orient-pe-otopeni-cu-imbratisari:-nu-ne-vom-opri-pana-nu-discutam-cu-fiecare-dintre-parintii-ingrijorati

După fiascoul repatrierilor, ministrul de Externe, Oana Țoiu, i-a primit cu îmbrățișări pe românii întorși din Orient pe Aeroportul „Henri Coandă” – Otopeni. „În dimineața asta ne-am început ziua la ora 5 cu bucuria de a primi acasă o parte dintre românii blocați în Orientul Mijlociu, familii care au revenit cu zborurile organizate de România. Mulțumesc echipelor din teren şi de la linia telefonică de urgență pentru munca din aceste 6 zile în celula de criză și pentru efortul care va urma, pentru că nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați, cu familiile care sunt încă acolo. Au reînceput și alocările de intervale de zbor pentru cursele comerciale spre București, zilnic, așa cum s-au angajat în discuțiile diplomatice cu noi și cu premierul partenerii noștri din regiune. Îi îndemnăm pe cei care au posibilitatea de a veni acasă aşa să opteze pentru ele şi să nu amâne. Cursele din această dimineață au fost realizate după ce România a activat în premieră mecanismul european rescEU pentru capacitatea aeronavelor de zbor pentru repatriere în situații de urgență”, a scris Oana Țoiu, pe Facebook. În schimb, pe 3 martie, în timp ce se afla pe Aeroportul Otopeni, chiar la Terminalul Sosiri, unde au ajuns peste 300 de români blocați în Israel la izbucnirea conflictului din Iran, Oana Țoiu nu s-a întâlnit cu ei. Fetei minore a lui Victor Ponta i-a fost interzisă îmbarcarea în autocarul care transporta minori din Dubai, în Oman Dar Oana Țoiu este implicată într-un alt mare scandal, după ce fostul premier Victor Ponta a publicat, sâmbătă, un mesaj extrem de dur pe pagina sa de Facebook, după ce fiica sa a ajuns în siguranță în România. Ponta acuză MAE de abuz, minciună și „vendetă politică” și susține că minora a fost exclusă intenționat din grup la ordinul ministrei Oana Țoiu. Victor Ponta susține că fiica sa a fost chemată oficial la Consulatul din Dubai pentru a fi evacuată cu autocarul spre Oman, însă a fost lăsată în urmă în ultimul moment. Fostul premier susține că are informații despre un apel telefonic prin care ministrul de Externe ar fi blocat repatrierea fetei. Fetei minore a lui Victor Ponta i-a fost interzisă îmbarcarea în autocarul care transporta minori din Dubai, în Oman, pentru avionul de România. Fostul premier a confirmat pentru Gândul că ministra de Externe, Oana Țoiu, a dat ordinul direct ca fata sa să nu urce în autocar. ”Vreau să o vedem acasă întâi”, a spus Victor Ponta. Incidentul a fost făcut public de Dana Budeanu. Surprize pe lista MAE cu români repatriați din Dubai pe criterii de selecție. În avion s-ar fi aflat cupluri de îndrăgostiți, în timp ce Irina Ponta a fost abandonată Pe lista românilor care au fost repatriați, vineri, în România, după ce au fost blocați în Emiratele Arabe Unite din cauza războiului din Iran, s-ar fi aflat mai multe persoane care nu întruneau criteriile de selecție anunțate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). . Trei cupluri de români, care nu îndeplineau criterii de selecție anunțate de MAE, adică fără să fie minori neînsoțiți, fără să fie vorba de femei însărcinate sau alte probleme medicale, s-au întors la București cu o cursă organizată de MAE. Este vorba de un zbor de evacuare, organizat de România prin intermediul Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM), care a avut loc vineri, 6 martie. Potrivit Antena 3, la bordul acestui avion, primul pe ruta Oman-București, s-au aflat 127 de români, dintre care 95 au fost minori. Printre acești pasageri s-ar fi aflat și trei cupluri de români care se aflau în vacanță în Dubai. Autorul mai recomandă: Victor Ponta, prima reacție după întoarcerea fiicei sale în țară. O acuză direct pe Țoiu de intervenție „ilegală” și „abuzivă”: Consulul a fost sunat direct de Oana Țoiu. Ce mai dezvăluie fostul premier Ce răspunde MAE la întrebarea privind locurile goale din avionul care a plecat din Dubai Consulul României în Dubai, cel a cărui primă reacție în cazul fiicei lui Ponta a fost „nu îmi pasă”, a fost filmat în timp ce le spunea copiilor blocați în Emirate să se bucure că sunt lângă război. Gândul prezintă filmarea care i-a șocat pe părinți

Prețuri de neiertat la Aeroportul Otopeni: Un banal sandviș cu șuncă a ajuns să coste cât un preparat gourmet

preturi-de-neiertat-la-aeroportul-otopeni:-un-banal-sandvis-cu-sunca-a-ajuns-sa-coste-cat-un-preparat-gourmet

Prețul unui banal sandviș vândut în magazinele Aeroportului Otopeni îi sperie pe turiști. A ajuns să coste cât un preparat gourmet, iar majoritatea călătorilor ajung să rabde de foame până la destinație dacă nu-și iau pachet de acasă sau nu au masă gratuită pe durata zborului cu avionul. În plin sezon turistic, chiar și turiștii străini ajung să fie șocați de prețul unei gustări luate în Aeroportul Otopeni.  Specialiștii acuză că astfel de practici comerciale sunt de neiertat și chiar ANPC a amendat în primăvară mai mulți operatori economici de la Otopeni, fiind depistate mai multe nereguli de la nerespectarea temperaturii optime până la detaliile lipsă pe etichete sau gramaje false inscripționate pe produse. Potrivit Antena 1, numai un sandviș costă 55 de lei, iar prețul unui burger depășește suma de 100 de lei. Dacă  Pizza margherita  costă în oraș 40 de lei, în aeroport, numai 110 de grame costă aproape 50 de lei. O salată grecească, care în centrul Bucureștiului costă 46 de lei, în aeroport este 55 de lei. „Când am început să mănânc mi-am dat seama că au uitat să-mi pună şi brânza promisă. Era o bucată de pâine, cu nişte şuncă făcută sul. Ajung în Londra şi găsesc minunăţia asta de sandviş, care arată bine, are toate ingredientele şi la preţ, 4 lire 99, adică 29 de lei româneşti!”, a spus un client pentru Observator News. Astfel, o masă pentru o familie cu doi copii va cheltui în jur de 300 de lei pe o masă, chiar la fel de mult ca într-un restaurant de fițe. „ La preţurile astea şi la salariile pe care le avem, 60 de lei este un preţ destul de mare pentru noi! Este enorm un sendviş să coste atâta! Dacă pleci în vacanţă şi ai banii socotiţi, nu ai bani să mănânci un sendviş aici!”, s-a plâns un alt turist. „Cum să mănânci un sandviş la 55 de lei în Aeroport? Ar însemna să fii nebun! Sandviş de acasă, frumuşel, când mergi în călătorie cu salam de sibiu şi caşcaval afumat, probabil la 4 lei sandvişul”, s-a plâns un tânăr. De asemenea, nici apa nu este accesibilă. O sticlă mică cu apă îmbuteliată este 10 lei! „Consiliul Concurenţei trebuie să facă evaluări foarte clare cu privire la anumite politici de vânzare din această locaţie. Dacă mergi în aeroportul Otopeni şi ai nevoie de un tratament medical, să poţi să iei o pastilă, din păcate apa este nepotabilă”, a declarat Sorin Mierlea, preşedinte Infocons. Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Autorul recomandă: Prețuri ireale! Câți lei costă o sticlă de Coca-Cola la 0.5 litri în AEROPORTUL „Henri Coandă” din Otopeni

Incident pe Aeroportul Otopeni. O pistă a fost închisă din cauza unei șurubelnițe

incident-pe-aeroportul-otopeni.-o-pista-a-fost-inchisa-din-cauza-unei-surubelnite

Un incident a avut loc pe aeroportul Henri Coandă, sâmbătă, la ora 15:00, după ce un clește și o șurubelniță au fost uitate pe una dintre pistele de decolare. Un pilot a observat obiectele respective la decolare și a alertat turnul de control. Zona a fost închisă vreme de aproximativ 15 minute. Pilotul unei aeronave care tocmai decolase a observat că pe una dintre piste se află un clește și o șurubelniță. Obiectele reprezentau un adevărat pericol, întrucât putea fi aspirate la motorul unui avion în momentul decolării și cauza o adevărată tragedie. Autoritățile de la sol au închis pista pentru aproximativ 15-20 de minute, interval în care mia multe echipaje au intervenit și au verificat zona. A fost demarată  anchetă rapida pentru a se afla cum anume au ajuns acele obiecte pe pista de decolare a unui aeroport internațional. POLITICĂ Marcel Boloș, investiție de 742 de milioane de lei în SPITALE de recuperare: „Cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment adesea ignorat” 20:32 ACTUALITATE Din cauza mizeriei și gândacilor, Piedone a dispus prelungirea suspendării activității restaurantului KUNGFU KING din AFI Cotroceni 19:25 Se pare că unul dintre angajații de la o firmă aeriană românească, care executase reparații la trenul de aterizare, și-ar fi uitat cleștele și șurubelnița pe trenul de aterizare. În momentul în care avionul a decolat, uneltele au căzut pe pistă. La momentul actual pista de decolare este operabilă. FOTO: Envato Citește și: O pasageră a pierdut avionul morții din India pentru că a întârziat 10 minute la aeroport. Blocajul din trafic i-a SALVAT viața femeii Pasagerii ”ghinioniști” ai TAROM. Compania a avut 11.200 de minute ÎNTÂRZIERE într-o lună. Cum explică zborurile care pleacă mai târziu și cu 2 ore O pasageră senioară a urcat în avionul spre Berlin și a aterizat în Bologna Autor Ruxandra Radulescu Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele

55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. Martor al ceremoniilor: A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest

55-de-ani-de-la-inaugurarea-aeroportului-otopeni.-martor-al-ceremoniilor:-a-fost-la-acel-moment-o-deschidere-deosebita-fata-de-vest

Pe 13 aprilie 1970 era inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia fastuoasă care l-a avut în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La acea dată, aerogara putea să preia 1,2 milioane de pasageri pe an, în timp ce  jumătate de secol mai târziu a ajuns la un trafic de aproape 16 milioane de persoane. Pentru a avea imaginea cât mai fidelă a momentului, Gândul a vorbit cu un martor al ceremoniilor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra atunci la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportul. Acum exact 55 de ani, românii au putut să zboare direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit și cea mai mare poartă pentru transportul aerian internațional. Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în vârstă de aproape 85 de ani, a rememorat pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui proiect masiv al regimului comunist de la București. „Deja sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, sunt 55 de ani și este cam greu să-mi aduc aminte. Știu că am fost prezent la inaugurare, a fost o festivitate destul de frumoasă. Era și normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa deja nu mai putea să facă față la traficul care era în plină crește în acei ani. TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte, foarte multe linii aeriene externe și atunci trebuia un aeroport mult mai mare. Dovada este că, până în 1975, TAROM a ajuns să aibă legături cu New York, în 1974, celelalte curse spre Asia, în Beijing, și așa mai departe. Dar toate astea necesitau un alt aeroport și acesta a fost ales «Henri Coandă»”, a rememorat Alexandru Bartoc, pentru Gândul. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari pentru Aeroportul Otopeni” Odată trasată sarcina de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au primit sarcina de a realiza schițele aeroportului, care erau executate pe calculator, în centrul de calcul unde lucra și Alexandru Bartoc. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari și asta a și avut ca rezultat tot sprijinul din partea oficialităților ca să se dezvolte Aeroportul Otopeni. Eu la vremea aceea am avut o reticență, pentru că Aeroportul Otopeni este în zona lacurilor și tot timpul m-am gândit că s-ar putea să fie perioade în care va fi ceață. Anii au trecut și s-a dovedit și că am avut dreptate. Eu eram la centru de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi și le executam pe calculator ceea ce trebuia să facem”, povestește inginerul constructor. „În orice caz, a fost un efort extraordinar și, totuși, pentru vremea aceea, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare deosebită pentru noi, pentru  români”, spune Alexandru Bartoc. El a rememorat și momentele mai dificile, provocările pe care responsabilii au fost nevoiți să le depășească la începutul acestui proiect. Una dintre situațiile dificile de care își aduce aminte inginerul pensionar este din 1969, când la Otopeni exista numai un salon de protocol, unde erau întâmpinați șefii de stat și înalții oficiali străini. În luna octombrie 1969, în România a venit în vizită oficială de stat Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii. „Important este că trebuia să vină și trebuia să poată să coboare din avion. Ce s-a întâmplat? Noi nu aveam scară și atunci s-a apelat la o soluție foarte ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice – n.r.), s-au pus covoare, s-a făcut o scară și de la camion altă scară, și în felul ăsta a putut să coboare. Nu știu cui i-a venit ideea, dar a fost o chestie formidabilă. Oricum nu a influențat cu nimic desfășurarea ceremoniei și nici celelalte treburi. Țin minte că am fost scoși cu toții pe de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. În orice caz, era un moment în care România își afirma oarecum independența față de Moscova și a fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”, povestește Alexandru Bartoc. Aeroportul de la Otopeni era cel mai mare ca suprafață, dar, la acel moment, traficul de acolo era destul de redus, pentru că turismul extern în România era într-o fază incipientă. „Mai mult, veneau pe Constanța cu charterele din Germania, că atunci asta era destinația cea mai importantă, la mare, făceam concurență altor țări. Mai ales din Germania Federală, dar și Germania Democratică veneau în România foarte multe nave charter la Constanța”, rememorează inginerul constructor. Ce a transmis televiziunea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni Un reportaj tv publicat pe internet arată ce vedeau telespectatorii români pe televizoarele alb-negru, după ceremoniile din 8 aprilie 1970: „Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului este invitat să taie panglica inaugurală. Parcurgând itinerarul destinat deservirii călătorilor, oaspeții sunt informați asupra gradului de dotare tehnică a aeroportului, asupra principiilor constructive, care au avut în vedere apariția aparatelor supersonice de mare capacitate și sporirea exigențelor de confort în aerogări. Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri. Pe parcursul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători fac aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării, calitatea lucrărilor, valorificarea spațiilor. Secretarul general al partidului apreciază că această reușită lucrare obligă Ministerul Transporturilor să se ocupe cu atenție de dezvoltarea flotei aeriene proprii, să ia contacte cu companiile străine interesate, pentru a folosi din plin capacitatea noului aeroport, să se asigure exemplara circulație aeriană și deservirea pasagerilor la nivelul exigențelor contemporane. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători la inaugurarea noului aeroport constituie o expresie a preocupării statornice pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste, pentru îmbogățirea țării cu noi edificii ale civilizației și progresului”. Începuturile aviației civile din România Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a împlinit, pe 18 septembrie 2024,