Forțele pakistaneze au eliminat 23 de militanți într-un raid la granița cu Afganistan
Forțele de securitate pakistaneze au efectuat miercuri două raiduri asupra unor baze ale Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP). Operațiunea a declanșat schimburi intense de focuri, soldate cu moartea a 23 de militanți. În comunicatul emis joi de armata pakistaneză nu a oferit detalii privind eventuale pierderi în rândul trupelor guvernamentale. Acțiunea de miercuri urmează altor raiduri desfășurate la începutul săptămânii în nord-vestul Pakistanului, în urma cărora armata susține că a eliminat 38 de militanți. Organizația Tehrik-e-Taliban Pakistan sau talibanii pakistanezi sunt un grup separat, dar aliat cu talibanii afgani. Activitatea lor s-a intensificat după preluarea puterii de către talibanii din Afganistan în 2021, numeroși lideri și luptători TTP beneficiind, potrivit Islamabadului, de adăpost în Afganistan. Un armistițiu a fost semnat în octombrie între Pakistan și Afganistan după ce schimburile de focuri de la punctele de frontieră au escaladat după ce Afganistan a acuzat autoritățile pakistaneze că ar fi responsabile de un atac cu dronă în Kabul.
Trump spune că va rezolva foarte repede criza dintre Afganistan și Pakistan
Cele două țări sunt implicate într-un conflict pe tema securității, fiecare dintre ele afirmând că a răspuns la agresiunea celeilalte în timpul ciocnirilor de la începutul acestei luni. A fost cel mai sângeros conflict dintre cele două țări în ultimii ani, care a provocat îngrijorare într-o regiune în care grupuri armate precum Al-Qaida încearcă să reapară. Pakistanul acuză Afganistanul că închide ochii la militanții care trec granița pentru a comite atacuri, acuzație respinsă de conducătorii talibani ai țării. A doua rundă de negocieri dintre cele două țări a început sâmbătă la Istanbul, concentrându-se pe transformarea fragilului armistițiu, încheiat la începutul acestei luni la Doha, într-un cadru durabil pentru pace și securitate la frontieră. „Am auzit că Pakistanul și Afganistanul au început negocierile”, a declarat Trump în marja summitului ASEAN din Malaezia. „Dar voi rezolva problema foarte repede”, a spus el. Trump a făcut aceste declarații în timp ce participa la semnarea acordului de pace dintre Thailanda și Cambodgia, adăugând că liderii Pakistanului sunt „oameni minunați”.
Liderul Reform UK vrea să trimită femeile afgane care solicită azil înapoi în Afganistan, sub regimul taliban
Nigel Farage, liderul Reform UK, a declarat sâmbătă, în cadrul unui interviu pentru Sky News, că ar vrea să trimită femeile solicitante de azil înapoi în Afganistan, sub conducerea talibanilor, dacă va ajunge prim-ministru. Liderul Reform UK nu s-a poziționat suficient de clar până în acest moment, referitor la acest subiect. În trecut, acesta a spus că nu va trimite femeile înapoi sub regimul fundamentalist care a preluat puterea, însă acum opinia sa s-a schimbat. Întrebat în cadrul interviului de la Sky News dacă ar „reține” femeile și copiii și „i-ar trimite înapoi”, deputatul din Clacton a răspuns că „da”. Referitor la declarația sa din august, când susținea că nu „discută” despre femei și copii, Nigel Farage a explicat că se referea la dorința de a vedea bărbații reținuți la sosirea în Marea Britanie. La acel moment, el a precizat că a fost „foarte, foarte clar” cu privire la „deportarea imigranților ilegali”. Farage a declarat atunci că „nici măcar nu discutăm despre femei și copii în acest stadiu, sunt atât de mulți bărbați ilegali în Marea Britanie, iar știrile care au apărut după conferința mea de ieri erau greșite”. Într-o declarație recentă, Nigel Farage a spus că Regatul Unit are „obligația de a îngriji” un copil dacă, de exemplu, un copil de patru ani ajunge într-o barcă pneumatică, dar nu și femeile și bărbații. „Pentru claritate, cei care traversează Canalul Mânecii vor fi reținuți și deportați, bărbați și femei. În ceea ce privește copiii, va trebui să ne gândim”, a spus Nigel Farage.
Avertismentul ONU: Alimentele pentru victimele cutremurului din Afganistan sunt pe cale să se termine
Zeci de militari au fost parașutați în locuri unde elicopterele nu pot ateriza, pentru a transporta răniții în zone mai sigure, într-o cursă contra cronometru pentru salvarea celor rămași prinși sub ruine, au anunțat organizațiile umanitare, scrie Reuters. Și pentru supraviețuitorii celor două cutremure devastatoare din estul îndepărtat al țării, timpul se scurge, a avertizat miercuri Programul Alimentar Mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite (ONU). John Aylieff, șeful PAM în Afganistan, a declarat pentru Reuters că agenția are finanțare și stocuri doar pentru următoarele patru săptămâni. „Patru săptămâni nu sunt suficiente nici măcar pentru a acoperi nevoile esențiale de bază ale populației afectate de cutremur, cu atât mai puțin pentru a-i sprijini pe supraviețuitori să își reconstruiască viețile”, a spus Aylieff. Finanțarea PAM pentru Afganistan în acest an este de puțin sub 300 de milioane de dolari, potrivit datelor financiare ale ONU, în scădere față de 1,7 miliarde de dolari în 2022, primul an complet sub conducerea talibanilor. Două cutremure în Afganistan, aproape 1.500 de morți Primul cutremur, cu magnitudinea 6, unul dintre cele mai mortale din Afganistan în ultimii ani, a provocat distrugeri pe scară largă când a lovit provinciile Kunar și Nangarhar, în jurul miezului nopții de duminică. Al doilea cutremur, cu magnitudinea 5,5, produs marți seara, a întrerupt operațiunile de salvare, provocând alunecări de roci de pe munți și blocând drumurile către sate izolate. Bilanțul a ajuns la 1.457 de morți, 3.394 de răniți și peste 6.700 de locuințe distruse, a anunțat administrația talibană. ONU a precizat că numărul ar putea crește, deoarece oameni se află încă prinși sub dărâmături.
Afganistanul devastat: Un nou cutremur duce bilanțul morților la peste 1.400 de persoane
Cutremurul a avut loc la o adâncime de aproximativ 10 km și a afectat grav casele deja distruse din satele muntoase, în special în provinciile Kunar și Nangarhar, potrivit Reuters. Colapsul terenului și alunecările de pietre au blocat drumurile, complicând intervențiile salvatorilor, potrivit lui Safiullah Noorzai de la organizația umanitară Aseel. Până în prezent, cel puțin 1.411 persoane și-au pierdut viața, peste 3.124 au fost rănite, iar mai mult de 5.400 de locuințe au fost distruse, conform purtătorului de cuvânt al administrației talibane, Zabihullah Mujahid. UNICEF și Salvații Copiii au atras atenția asupra urgenței furnizării de alimente, apă potabilă, corturi și asistență medicală. Accesul în zonele izolate rămâne dificil, iar infrastructura slabă și sistemul medical fragil al Afganistanului fac ca dependența de ajutorul internațional să fie totală. Până acum, Marea Britanie și India au oferit sprijin, iar alte state și organizații internaționale și-au exprimat angajamentul de a ajuta, însă livrarea asistenței este întârziată. Seismul subliniază vulnerabilitatea Afganistanului, situat în regiunea muntoasă Hindu Kush, unde se întâlnesc plăcile tectonice indiană și eurasiatică, iar comunitățile locale rămân în pericol din cauza construcțiilor precare și a temerii de replici seismice.
Trump onorează militarii americani căzuți la datorie și îi critică pe Biden pentru cea mai jenantă zi din istoria țării
Înconjurat de aproximativ 35 de membri ai familiilor celor uciși, inclusiv unul care purta o șapcă cu mesajul „Make America Great Again” (Make America Great Again), Trump a profitat de această ocazie sumbră pentru a-și critica predecesorul, președintele democrat Joe Biden, pentru că a permis atacul. Marți este aniversarea atentatului cu bombă care a ucis și peste 100 de afgani la Abbey Gate, în fața aeroportului din Kabul, pe 26 august 2021. Trump a numit-o „una dintre cele mai stupide zile din istoria țării noastre comise de administrația anterioară”. „A fost o zi groaznică”, a spus Trump. „Și cred că a fost cea mai proastă zi și, în multe privințe, cea mai jenantă zi din istoria țării noastre.” Casa Albă a lui Biden respecta un angajament și un calendar de retragere negociate de administrația Trump cu talibanii în 2020. O analiză din 2022 realizată de un anchetator special numit de guvern a concluzionat că deciziile luate atât de Trump, cât și de Biden au fost factorii cheie care au dus la prăbușirea rapidă a armatei afgane și la preluarea puterii de către talibani.
Rusia devine prima ţară care recunoaşte oficial regimul taliban din Afganistan
Ministerul rus de Externe a anunţat primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador afgan la Moscova, Gul Hassan Hassan, un gest care, potrivit diplomaţiei ruse, va permite „cooperarea bilaterală productivă”. Ministerul de Externe al Afganistanului a salutat decizia, calificând-o drept „un pas istoric”, iar ministrul de externe taliban, Amir Khan Muttaqi, a descris-o ca fiind „un exemplu bun pentru alte ţări”. De la preluarea controlului în Afganistan, după retragerea trupelor SUA şi NATO, regimul taliban a încercat să obţină recunoaştere internaţională, însă majoritatea statelor au refuzat să le acorde legitimitate, în special din cauza restricţiilor dure impuse femeilor şi fetelor. Deşi guvernul taliban a stabilit relaţii diplomatice limitate şi a purtat discuţii la nivel înalt cu ţări precum China şi Emiratele Arabe Unite, până acum niciun stat nu recunoscuse oficial autoritatea lor. După promisiuni iniţiale de moderaţie, talibanii au reinstituit măsuri severe împotriva femeilor: acces interzis în majoritatea locurilor de muncă şi spaţiilor publice, inclusiv parcuri, săli de sport şi băi publice, iar fetele sunt excluse din sistemul educaţional după clasa a şasea. Ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov, a declarat, într-o intervenţie la postul public de televiziune Canalul Unu, că decizia recunoaşterii oficiale a fost luată de preşedintele Vladimir Putin, la recomandarea ministrului de externe Serghei Lavrov. Jirnov a subliniat că hotărârea demonstrează „dorinta sinceră a Rusiei de a dezvolta relaţii depline cu Afganistanul”.