Nouă morți și 15 răniți în Pakistan, după ce Afganistanul ar fi vizat civilii
Attaullah Tarar, într-o postare pe platforma de socializare americană X, a scris că printre morți se numără femei și copii și că alte 12 persoane au fost rănite joi din cauza „țintirii neprovocate și criminale a civililor” de către forțele de frontieră afgane în districtul tribal Bajaur din nord-vest, potrivit Anadolu. El a spus că vineri, trei civili care jucau cricket au fost răniți de într-un atac „flagrant și nerușinat” a unei drone de către „Fitna Al Khwarij”. Islamabad se referă la militanții anti-Pakistan Tehreek-e-Taliban (TTP) drept Fitna Al Khwarij, care, potrivit Islamabad, sunt susținuți de Kabul. Nu a existat nicio reacție imediată la acuzațiile Islamabadului din partea Kabulului, care în trecut a negat că susține TTP. Alt atac, efectuat de Pakistan La începutul acestei săptămâni, Afganistanul a declarat că cel puțin patru civili au fost uciși și 70, inclusiv 30 de studenți, au fost răniți într-un atac cu rachete despre care se presupune că a fost efectuat de Pakistan în provincia Kunar, în nord-estul țării. Kabul a declarat că locuințele, precum și Universitatea Afgană Sayed Jamaluddin, au fost lovite în presupusul atac aerian. Tarar a respins acuzația lui Kabul ca fiind „frivolă”, spunând că Pakistanul vizează doar ascunzătorile teroriste și infrastructura de sprijin, „având mare grijă pentru orice fel de daune civile”. Afirmațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent. Ciocniri violente la frontieră Pakistanul și Afganistanul au fost martorii unora dintre cele mai grave ciocniri la frontieră din martie, care au lăsat sute de civili și militanți morți de ambele părți ale frontierei. Ciocnirile s-au oprit după ce Kabul și Islamabad au ajuns la un armistițiu în ajunul Eid al-Fitr, una dintre principalele sărbători musulmane, pe 18 martie, în urma solicitărilor din partea Turciei, Arabiei Saudite și Qatarului. Ulterior, oficiali din Pakistan și Afganistan au purtat discuții de o săptămână, mediate de Beijing, în orașul Urumqi din nord-vestul Chinei. Beijingul a declarat că ambele țări au convenit să „discuteze un plan cuprinzător pentru rezolvarea problemelor” care afectează relațiile.
Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Hegseth îl demite pe șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, în plin război în Iran
Generalul Randy George (n. 1964) este un ofițer de rang înalt al Armatei SUA, care ocupă funcția de al 41-lea șef de stat major al armatei (CSA) din septembrie 2023. Veteran al războaielor din Irak și Afganistan, George s-a concentrat pe modernizarea forțelor, transformarea continuă și pregătirea pentru luptă. A servit anterior ca adjunct al statului major. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Armatei, generalul Randy George, să demisioneze și să se pensioneze imediat, au declarat pentru CBS News surse familiarizate cu decizia. Una dintre surse a declarat că Hegseth își dorește pe cineva în acest rol care să implementeze viziunea președintelui Trump și a lui Hegseth pentru Armată. Anterior, George a fost asistent militar senior al secretarului Apărării, Lloyd Austin, între 2021 și 2022, în timpul administrației Biden, după decenii de serviciu. Ofițer de infanterie de carieră și absolvent al Universității West Point, George a servit pentru prima dată în primul război din Golf și în conflictele mai recente din Irak și Afganistan. Șeful Statului Major al Armatei are, de obicei, un mandat de patru ani. Nominalizat de Biden, dat afară de administrația Trump George a fost nominalizat pentru această funcție de președintele Joe Biden și confirmat de Senat în 2023, ceea ce înseamnă că, în mod normal, ar fi deținut funcția până în 2027. Actualul adjunct al șefului de stat major al armatei, generalul Christopher LaNeve, care a fost anterior asistentul militar al lui Hegseth, va fi probabil luat în considerare ca înlocuitor. Anterior, el a ocupat funcția de general comandant al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei din 2022 până în 2023. Academia Militară a SUA de la West Point a postat joi pe rețelele de socializare fotografii cu George, spunând că acesta „a împărtășit îndrumări bazate pe experiență cadeților care se pregătesc să conducă” în timpul unei vizite. Conform biografiei sale de pe site-ul Armatei, George a primit gradul de ofițer de infanterie de la West Point în 1988 și a fost dislocat în timpul Operațiunii Scutul Desertului, Furtună în Desert, Operațiunii Libertate Irakiană și Operațiunii Libertate Durabilă. Înainte de a ocupa funcția de șef de stat major al Armatei, a fost adjunct al șefului de stat major al Armatei între 2022 și 2023. Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown , șeful Operațiunilor Navale, amiralul Lisa Franchetti, adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Aeriene, generalul James Slife, și șeful Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Jeffrey Kruse . Demiterea generalului Randy George vine după ce Hegseth a postat pe contul X ridicarea suspendării echipajului aeronautic care a survolat casa lui Kid Rock din Nashville weekendul trecut. După ce Armata a anunțat suspendarea aviatorilor implicați și o revizuire administrativă, Hegseth a trecut peste decizia Armatei, scriind pe contul său personal X: „Fără pedeapsă. Fără anchetă. Continuați, patrioților”. Decizia lui Hegseth de a-i cere lui George să plece nu a avut legătură cu incidentul cu elicopterul, a declarat una dintre surse.
Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările
Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.
Marea Britanie blochează vizele pentru anumite țări și limitează vizele de muncă pentru afgani
Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters. Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje. Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise. „Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat. Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut. Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an. Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza. Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut. De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice. Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară. În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.
Pakistan atacă Jalalabad, în Afganistan; un avion pakistanez doborât și pilotul capturat
La scurt timp, un avion de luptă pakistanez s-a prăbușit, iar pilotul a fost capturat în viață, au anunțat autoritățile afgane, potrivit AFP. Martorii au relatat că pilotul s-a catapultat înainte de a fi reținut. De la începutul operațiunii, Islamabadul a declarat că 37 de locații din Afganistan au fost vizate de atacuri aeriene. Pe plan internațional, Iran s-a oferit să faciliteze dialogul între cele două state vecine. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut dezescaladarea conflictului și reluarea negocierilor. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a reiterat sprijinul pentru „dreptul Pakistanului de a se apăra” împotriva atacurilor talibanilor afgani. Escaladarea survine după luni de tensiuni și ciocniri sporadice de-a lungul frontierei de aproximativ 2.600 km, în contextul acuzațiilor Islamabadului că Kabul adăpostește militanți ai grupării Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), acuzație respinsă de talibani. Ultima intensificare majoră a violențelor a început joi seara. Talibanii au declanșat o ofensivă împotriva unor posturi militare pakistaneze, ca răspuns la lovituri aeriene anterioare, soldate cu cel puțin 13 civili uciși, conform ONU. În trecut, episodul similar din octombrie 2025 a fost urmat de tentative diplomatice mediate de Turcia și Qatar, însă negocierile nu au dus la un acord durabil. Talibanii susțin că teritoriul lor nu este folosit pentru a amenința alte state, în timp ce Pakistanul afirmă că vizează exclusiv infrastructura militanților.
Trump atacă din nou aliații NATO: Trupele au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului în timpul luptelor din Afganistan
În cel mai recent atac al său la adresa aliaților NATO, Trump a afirmat că trupele europene „au rămas în afara liniei frontului” în Afganistan. Joi, într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că „nu este sigur” că NATO ar trece „testul suprem” de a apăra SUA în cazul unei amenințări. „Am spus întotdeauna: vor fi acolo dacă vom avea vreodată nevoie de ei? Acesta este testul suprem, și nu sunt sigur de asta. Nu am avut niciodată nevoie de ei. Vor spune că au trimis niște soldați în Afganistan… și au făcut-o, dar au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”, a fost comentariul lui Trump, potrivit The Guardian. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Statele Unite „au fost foarte bune cu Europa și cu multe alte țări” și a subliniat că „trebuie să fie o relație reciprocă”. Tot în această săptămână, Trump a pus la îndoială sprijinul aliaților pentru SUA în vremuri de nevoie. „Știu că vom veni în ajutorul [NATO], dar mă întreb dacă ei vor veni în ajutorul nostru”, a declarat el înainte de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Articolul 5 din Tratatul NATO și bilanțul soldaților non-americani care au murit în Afganistan Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru al Alianței este considerat un atac colectiv, a fost activat o singură dată. Acesta a fost invocat de Statele Unite, după atacurile teroriste din 11 septembrie, când statele membre au trimis mii de soldați în Afganistan. În total, 3.486 de soldați NATO au murit în Afganistan în cele două decenii de conflict. Din acest număr, 2.461 erau membri ai armatei americane. În total, peste 32.000 de militari români au participat la operaţiile desfăşurate în Afganistan. Acolo, 27 dintre ei și-au pierdut viața, iar peste 200 au fost răniți.
Schimburi de focuri intense între Pakistan și Afganistan
Oficiali din ambele țări au declarat că Pakistanul și Afganistanul au avut schimburi de focuri intense de-a lungul frontierei lor vineri seară, pe fondul tensiunilor sporite în urma eșecului negocierilor de pace de la începutul acestei săptămâni, potrivit France24. Purtătorul de cuvânt al talibanilor afgani, Zabihullah Mujahid, a declarat că forțele pakistaneze au lansat atacuri în districtul Spin Boldak din provincia Kandahar. Un purtător de cuvânt al prim-ministrului pakistanez a acuzat forțele afgane de „focuri neprovocate” de-a lungul frontierei Chaman. „Pakistanul rămâne pe deplin alert și angajat să își asigure integritatea teritorială și siguranța cetățenilor noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt Mosharraf Zaidi într-un comunicat. Negocieri de pace fără rezultat Schimbul de focuri a avut loc la două zile după ce o nouă rundă de negocieri de pace între vecinii din Asia de Sud s-a încheiat fără niciun progres, deși ambele părți au fost de acord să continue fragilul armistițiu. Discuțiile din Arabia Saudită de weekendul trecut au fost cele mai recente dintr-o serie de întâlniri găzduite de Qatar , Turcia și Arabia Saudită, menite să calmeze tensiunile în urma confruntărilor mortale de la frontieră din octombrie. În centrul disputei, Islamabad susține că militanți cu sediul în Afganistan au comis recent atacuri în Pakistan , inclusiv atentate sinucigașe cu bombă care au implicat cetățeni afgani. Kabul neagă acuzația, spunând că nu poate fi tras la răspundere pentru securitatea din interiorul Pakistanului. Zeci de persoane au fost ucise în ciocnirile din octombrie , cele mai grave violențe de la graniță de când talibanii au preluat puterea în Afganistan în 2021.
Suspectul acuzat că a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale a lucrat cu CIA în Afganistan
Suspectul este acuzat că a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale la câteva străzi distanță de Casa Albă. „Ne rugăm să supraviețuiască și să nu fie nevoie să se aplice acuzația cea mai gravă, cea de omor calificat”, a declarat joi Jeanine Pirro, procurorul general al Districtului Columbia, potrivit BBC. Rahmanullah Lakanwal a venit în SUA în 2021 în cadrul unui program care oferea protecție specială în materie de imigrare afganilor, în urma retragerii SUA din Afganistan. La o conferință de presă joi, Pirro și directorul FBI, Kash Patel, au explicat legătura acestuia cu forțele americane. Directorul FBI a anunțat că există confirmarea că suspectul „a avut o relație în Afganistan cu forțele partenere”, înainte de a se muta în SUA. Suspectul a ajutat la paza forțelor americane la aeroportul din Kabul Lakanwal a ajutat la paza forțelor americane la aeroportul din Kabul, în timp ce mii de oameni se înghesuiau să fugă din Afganistan înainte ca talibanii să preia puterea, potrivit Associated Press. Acesta fusese recrutat în Unitatea 03 a Forței de Intervenție din Kandahar, cu nouă ani în urmă. Unitatea sa era cunoscută local sub numele de Forțele Scorpion, operând inițial sub comanda CIA. Potrivit aceleiași surse BBC, Lakanwal era specialist în dispozitive de urmărire GPS. Pentru comiterea atacului de miercuri, oficialii spun că Lakanwal ar fi traversat Statele Unite pentru a comite atacul. Alți membri ai Gărzii Naționale aflați la fața locului l-au împușcat pe Lakanwal și l-au reținut. El se află în custodia poliției, iar dacă va fi găsit vinovat, el riscă mai mult de zece ani de închisoare.
Trump: Suspectul din atacul armat de la Washington este din Afganistan
„Pot să raportez în această seară că, pe baza celor mai bune informații disponibile, Departamentul pentru Securitate Internă este încrezător că suspectul aflat în arest este un străin care a intrat în țara noastră din Afganistan – un iad pe pământ.” Trump a continuat să-l critice pe predecesorul său, fostul președinte Joe Biden, susținând că suspectul „a fost adus cu avionul de administrația Biden în septembrie 2021”, potrivit CNN. „Atac monstruos, de tip ambuscadă” Președintele Donald Trump a denunțat miercuri seară atacul armat în care doi membri ai Gărzii Naționale au fost răniți grav la Washington, DC, descriind incidentul drept un „atac monstruos, de tip ambuscadă”, efectuat „de la distanță mică”. „Stimați mei compatrioți americani, astăzi, în ajunul sărbătorii de Ziua Recunoștinței, doi membri ai Gărzii Naționale care serveau la Washington DC au fost împușcați de la distanță într-un atac monstruos de tip ambuscadă, la doar câțiva pași de Casa Albă”, a declarat Trump într-un discurs video transmis târziu în seară.