Patriarhia Română a reacționat ferm după ce Siegfried Mureșan a sugerat că Biserica ar fi infiltrată de servicii secrete
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan propune întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații. Documentul include în această sferă de la mass-media la politică, dar și biserica. Draft-ul sugerează că în biserică ar fi agenți acoperiți ai serviciilor secrete. Patriarhia Română a avut o reacție imediată, prin vocea purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Adrian Agachi. „Orice afirmație în acest sens trebuie să aducă dovezi solide în sprijinul ei. În lipsa furnizării acestora, nu dorim să comentam simple presupuneri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Adrian Agachi, pentru stiripesurse.ro. Loading … „Reforma și controlul democratic al serviciilor de informații. Întărim controlul civil al serviciilor de informații. Nu vor fi permiși ofițerii acoperiți în presă, politică și biserică, limităm șefii serviciilor la cel mult două mandate și opt ani, iar cei care ies din sistem nu pot intra în politică timp de cinci ani și în funcții publice de conducere timp de zece ani, cu averea declarată public în tot acest interval”, menționează documentul citat, care a aprins spiritele. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a vorbit la Adevărul, joi, despre supoziția că în biserică ar exista agenți secreți. Acesta a dat însă răspunsuri generale și a ocolit un răspuns clar, cum că în biserica ar fi asemenea agenți. Mureșan a declarat, joi, că este foarte bine când un politician nu a călcat în birourile niciunui serviciu secret și el nu a călcat niciodată, în sediul nici al SRI, nici al SIE, nici al altui serviciu, relatează News.ro. „Eu nici măcar nu știu unde este sediul SRI în București, în România, dacă au și alte sedii prin țară”, a spus Mureșan. Mureșan neagă că ar fi un premier „pro-german” Siegfried Mureșan a respins, în interviul la Adevărul, ideea că ar fi un premier „pro-german”. „Eu sunt un premier român care vrea o Românie puternică, într-o Europă puternică. Noi ne-am ocupat mult, în general, de teoria conspiraţiilor în România. Am stat luni de zile să ne întrebăm unde e Elodia, dacă e Elodia, dacă nu e Elodia. Deci multe lucruri în viaţă sunt mult mai simple. Dar ştiţi cum e, de 30 de ani la noi, de fapt, de la Revoluţie, de 36 de ani: s-a încercat mereu păstrarea unei conspiraţii în spaţiul public, menită şi să reducă încrederea oamenilor în instituţii, în lege, în justiţie, în dreptate. Şi mereu tot felul de semne de întrebare. Sigur că atunci când ai mulţi oameni politici de pe la tot felul de partide care au făcut studii la academiile de informaţii, care au doctorate plagiate sau neplagiate, tot felul de legături, inclusiv cu serviciile de informaţii şi aşa mai departe, ca cetăţean, normal că eşti derutat, normal că eşti debusolat”, a spus premierul desemnat. Siegfried Mureşan a mai spus că „avem nevoie de un control serios al serviciilor în Parlament, de membri extrem de responsabili, activi, buni cunoscători în comisiile de specialitate ale Parlamentului”. „Parlamentul trebuie să controleze serviciile. (…) Avem nevoie de lege clară, care să fie respectată, tocmai fiindcă există prea multe suspiciuni cum că, peste tot prin societate, poate sunt oameni ai serviciilor, nu-şi au locul în aceste locuri pe care le-aţi enumerat mai devreme şi avem nevoie de legi clare, de un control al serviciilor, al legilor.”, a menţionat el. „Parlamentul şi serviciile nu trebuie să lucreze strâns împreună. E foarte bine când un om politic nu a călcat în birourile niciunui serviciu secret şi eu nu am încălcat niciodată, în sediul nici al SRI, nici al SIE, nici al niciunui alt serviciu de informaţii, al niciunui alt stat. Mi-ar fi mult mai suspecţi politicienii care stau toată ziua, de dimineaţă până seara sau de seara până dimineaţa, în vile de protocol ale serviciilor de informaţii. Deci, cred că trebuie să existe o distincţie clară între politicienii care trebuie să fie puternici, independenţi, să facă legi şi alte instituţii care să le respecte.”, a arătat Mureşan.
Mexic: Patru agenți antidrog, inclusiv doi americani, au fost uciși într-un accident
Agenții au participat vineri și sâmbătă la o razie împotriva a șase laboratoare clandestine de droguri sintetice din Morelos, în statul Chihuahua (nord), la sfârșitul unei anchete de trei luni, a indicat procurorul statului, César Jauregui, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Le Figaro. Potrivit acestuia, vehiculul victimelor, care conducea un convoi oficial de cinci mașini, a derapat și s-a prăbușit într-o râpă. Cei doi americani erau „ofițeri de antrenament” care „efectuau exerciții” în cadrul cooperării antidrog dintre Washington și Mexic, a spus procurorul. „Această tragedie este o reamintire solemnă a riscurilor cu care se confruntă acești oficiali mexicani și americani care se dedică protejării comunităților noastre”, a reacționat ambasadorul SUA în Mexic, Ronald Johnson, pe rețeaua X, unde a adus un omagiu victimelor. Lamentamos profundamente la trágica pérdida de dos miembros del personal de la Embajada de los Estados Unidos, del Director de la Agencia Estatal de Investigación (AEI) de Chihuahua y de un elemento de dicha agencia en este accidente. Reconocemos su dedicación y sus incansables… — Embajador Ronald Johnson (@USAmbMex) April 19, 2026 Sub presiunea administrației președintelui american Donald Trump, Mexicul și-a consolidat cooperarea antidrog cu Statele Unite în ultimele luni și a extrădat zeci de traficanți de droguri către vecinul său din nord.
Interpret afgan reținut de ICE în timpul interviului pentru cartea verde. Riscă deportarea, deși este în SUA legal
Potrivit avocatului său şi unor organizaţii pentru drepturile omului, Zia se prezentase la un interviu legat de obţinerea cărţii verzi în cadrul unui program special destinat celor care au sprijinit forţele americane în misiuni externe. La finalul programării, a fost reţinut de agenţi ICE şi urcat într-o dubă, fiind ulterior transferat într-un centru de detenţie din afara statului Connecticut. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a declarat într-un răspuns scris că Zia, intrat în SUA în octombrie 2024 printr-un program umanitar, dar condiţionat de intrare în SUA şi este cercetat pentru „acuzaţii penale grave”, fără a oferi detalii. Avocata acestuia, Lauren Petersen, neagă categoric existenţa vreunui antecedent penal şi spune că nu a fost informată despre niciun dosar de acest fel. Mii de afgani, aduşi în SUA prin programe speciale după retragerea trupelor americane din Afganistan, riscă acum deportarea în urma schimbărilor de politică ale administraţiei Trump. Deocamdată, un judecător a emis o suspendare temporară a expulzării, dar Zia rămâne în detenţie în aşteptarea următoarelor audieri.