Crescătorii de animale, afectați de războiul din Orientul Mijlociu
Conflictul din Orientul Mijlociu pune pe butuci activități economice care se bazau pe exporturi. Sunt afectați direct crescătorii de ovine si bovine, dar și cei care au făcut investiții personale în imobiliare. Acum era perioada în care plecau, în țările arabe, sute de miei din mai multe zone din Oltenia. Marian Isăilă deține o fermă de animale în localitatea Curtișoara din județul Olt. Are 500 de oi, dintre care 180 de miei. Acum, fermierul deja se gândește cum va putea hrăni animalele, pentru că rămâne cu ele. „Vor rămâne foarte mulți miei, prețurile vor scădea” „Bineînțeles că ne afectează, vedeți dumneavoastră, acum în preajma sărbătorilor de Paște se vindeau către arabi, către țările arabe, acum, dacă este exportul închis, mai greu cu piața, cu vânzarea. Piața românească nu consumă atâta carne cât am produce noi. Era un mare ajutor exportul. Vor rămâne foarte mulți miei, prețurile vor scădea. Cheltuieli au oamenii, că porumbul l-am cumpărat cu 1,30 lei/kg. Balotul de lucernă este 35-40 de lei. Foarte scump”, spune Marian Isăilă. „Cea mai mare afectare vine pentru fermieri” „De o parte, persoanele fizice care au investit în zona respectivă având case, hoteluri, mai ales apartamente pe care le închiriază și să spunem că această tendință este la început de drum. Motiv pentru care războiul îi afectează și pe cei care au făcut investiții, dar și pe cei care intenționau să facă investiții. Pentru că această zonă este din ce în ce mai mult vizitată de către turiști, care, văzând care sunt posibilitățile, și care sunt prețurile tentante, au tentația de a investi în zonă. Pe de altă parte, sunt și firme care au investit în imobiliare, dar consider că cea mai mare afectare vine pentru fermieri, pentru crescătorii de animale, în principal oi care sunt cerute și care făceau obiectul unor asemenea tranzacții și în anii precedenți”, spune Gabriel Vlăduț, președintele Camerei de Comerț Oltenia. Anul trecut exportul a mers foarte bine. Fermierii au vândut mieii chiar și cu 25 lei pe kilogram. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitățile de pe malul Dunării, în alertă de inundații. Record doborât după un deceniu pentru cotele fluviului care traversează 7 țări europene Un preot din Dolj și-a făcut ilegal păstrăvărie și a blocat cursul unei ape. Cu cât a fost amendat și ce a fost obligat să facă
Avertisment: Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri. Economist: Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei. Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri
Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, un impozit pe acareturile fermierilor și agricultorilor, de la sere, silozuri, răsadnițe, pătule până la solare. Noua taxă a fost strecurată foarte discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, CCR a dat undă verde acestui impozit aprig contestat de fermieri, care in extremis au apelat la președintele Nicușor Dan. Economiștii avertizează că, deși pe fond taxa poate fi corectă, ea va afecta nu numai fermierii, ci și românii de rând. Noul impozit se va reflecta în prețuri, care oricum au crescut odată cu creșterea TVA, iar țara noastră va deveni inevitabil dependentă de importuri. În plus, măsura echivalează cu o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși are un potențial agricol remarcabil, România importă 60% din legumele pe care le consumă, iar acest deficit va crește odată cu aplicarea noii taxe. Pe lângă o creștere semnificativă a prețurilor la îngrășăminte, combustibili și energia electrică, așteptată în anul 2026, agricultorii se tem de noile taxe și impozite cuprinse în Pachetele Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%. Fermierii susțin că li se pare anormal să plătească impozit pe toate veniturile pe care le au atât în calitate de antreprenor, cât și de persoană fizică, dar și pe clădirile sau mijloacele de transport deținute. Taxa pe sere și solarii a fost „strecurată pe furiș în lege”. Fermierii îi cer lui Nicușor Dan să intervină De menționat că taxa a fost inclusă foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, „strecurată pe furiș în lege”, e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. Aceeași opinie e împărtășită și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Însă, miercuri, CCR a dat undă verde taxei, contestată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR. Acum, fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără viitor mii de exploatații agricole și mici procesatori. De la 1 ianuarie 2026, toate solarele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, potrivit Profit.ro. sere staxa Potrivit noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermierii au avertizat deja că noua măsură ar putea avea un defect devastator asupra prețurilor legumelor. Joi, 11 decembrie, fermierii din cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) au solicitat public preşedintelui României să nu promulge legea, deoarece ar reprezenta falimentul pentru multe afaceri agricole româneşti, ferme de familie şi mici fabrici de procesare. „Facem apel la Preşedintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să ţină cont de realităţile economice şi mai ales de posibilitatea fermierilor şi nu numai de a susţine toate creşterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. Fermierii avertizează că siguranța alimentară e în pericol Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. În acest context, majorarea impozitelor vine să pună și mai multă presiune pe acest sector vital al economiei. „Reamintim decidenţilor statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranţa alimentară naţională sunt în pericol. Cu un război la graniţă şi cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară naţională”, susțin reprezentanţii fermierilor. Roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial în 2024 Legea vine cu impozitarea tuturor acestor construcții de anul viitor, ceea ce va însemna o scumpire accentuată a legumelor. Practic, legumicultorii români nu vor mai putea face concurență mărfurilor aduse din import, iar mulți dintre ei vor fi forțați să închidă afacerile. De notat că roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024. Plante aromatice din sera verticală din Prahova În prezent, în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite. Agricultorii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile. Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut masiv. Nici produsele de origine animală nu vor fscăpa de scumpiri, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate. Potrivit INS, în prima jumătate a acestui an vegetalele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la un deficit de 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor. Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă,
Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”
În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”
Muncă în câmp la 42 de grade în „Sahara” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip! Temperaturi greu de suportat”
Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor. Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade. În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu. „Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”, spune primarul din Călărași, Sorin Sandu. Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Lovitură pentru agricultorii din Dolj. Culturile de floarea – soarelui și de porumb, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie”
Pericol pentru culturile de floarea – soarelui și porumb. Administrația Națională de Meteorologie avertizează că seceta pedologică (n.r – deficite de apă în sol) moderată și puternică s-a instalat în mai multe zone ale țării. Acest lucru afectează culturile agricole din numeroase regiuni ale țării, în special grâul de toamnă și porumbul. Specialiștii stațiunilor de cercetare spun că umiditatea din sol este scăzută, ceea ce face ca porumbul și floarea – soarelui sunt deja afectate. Sursele citate au concluzionat căm dacă nu va ploua în perioada următoare, culturile vor fi compromise. „În Dolj, nu a mai plouat din data de 8 iunie. Căldură excesivă și lipsa de precipitații au afectat deja culturile. Vorbim despre porumb și floarea -soarelui”, spune Claudia Dunăreanu- director stațiune de cercetare agricola Șimnic. Specialiștii în studii pedologice susțin că acum umiditatea este la o adâncime de 50 de centimetri în sol. Anul trecut, peste 80.000 de hectare de teren agricol cultivate cu cereale au fost calamitate din cauza secetei. Fiecare fermier a primit 200 de euro pentru un hectar calamitat. Culturile de floarea soarelui și de porumb, în pericol. Sursă foto: Gândul Tone de cartofi, abandonate pe câmp Probleme mari au fost și la culturile de cartofi. Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp. Specialiștii spun că temperaturile scăzute au afectat cultura. Fermierii obțineau înainte 30 de tone de cartof la hectar, acum din cauza ploii și a frigului producția s-a diminuat la jumatate. În localitățile Dăbuleni și Călărași sunt cultivate 500 de hectare de cartofi extratimpurii. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Trufele au atins prețuri record din cauza secetei: „Braconierii păgubesc persoanele care sunt autorizate” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Tone de cartofi, abandonate pe câmp: „Am depășit perioada când veneau polonezii” Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Peste 100 de hectare de vie puse la pământ în Dolj. Agricultorii sunt disperați: „În 10 minute, totul a fost distrus”
Vești dureroase pentru agricultorii din Dolj! Peste 100 de hectare de vie sunt afectate de grindină, iar specialiștii susțin că anul viticol este compromis în zonele afectate. Urmăririle potopului din luna mai se resimt și acum, iar repercusiunile sunt dintre cele mai grave. Reamintim că, în Dolj, 100 de hectare cu viță de vie au fost distruse în zona Caraula, Plenita, în urma verificărilor făcute de inspectorii direcției agricole. Agricultorii mărturisesc că vița de vie își formase deja ciorchinii, iar după ce au fost bătuți de piatră nu se mai dezvoltă. Butucii și corzile au fost la rândul lor afectate, iar paguba se va simți și în următorii ani. Vița de vie afectată de grindină nu va avea producție bună nici anul viitor, deoarece, susțin specialiștii, este nevoie de doi ani pentru a se reface. Jean Răducanu are o plantație de un hectar de viță de vie. În primăvară, bărbatul a muncit în plantație și deja își făcea planuri în ceea ce privește obținerea unei recolte bogate. Numai că, în câteva minute, grindina a distrus totul. „Înainte să bată piatră lăstarii erau foarte mari, în 10 minute totul a fost distrus”, spune bărbatul, care nu este singurul în această situație. În județul Dolj, suprafața plantată cu vie de vie este de aproximativ 10 mii de hectare. Stațiunea de Cercetare Dăbuleni deține 565 ha de vie de vie. Domeniile Băniei, Vie Vin Segarcea, are o suprafață de peste 500 ha plantată cu vii. Lovitură grea și pentru producătorii de cartofi din județul Dolj Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp. „Nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat” Reamintim că anul trecut, producția de cartofi noi era recoltată integral la jumătatea lunii mai. Marian Oncilă a cultivat anul acesta cartofi pe o suprafață de cinci hectare. Dacă anii trecuți, când la acaestă perioadă a anului, marfa era deja livrată în Polonia, acum a rămas în pământ. Oamenii sunt disperați, deoarece munca și investiția lor financiară au fost în zadar. „Am plantat în martie, când a răsărit l-a luat gerul. Nu ar fi o problema asta, dar este problemă cu ceea ce a rămas că nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat și am depășit perioada când veneau polonezii”, spune fermierul pentru Gândul. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Tone de cartofi, abandonate pe câmp: „Am depășit perioada când veneau polonezii” Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Recalcularea pensiilor a fost finalizată, cu o întârziere de 9 luni. Cine nu şi-a primit deciziile nici acum
Recalcularea pensiilor a fost finalizată în urmă cu doar câteva zile, după nouă luni de întârziere, dar mulți vârstnici nu au primit nici acum deciziile pentru că există documente care trebuie revizuite. Mai mult, întârzieri sunt înregistrate şi la „mica recalculare”, în urma căreia un milion de pensionari ar trebui să primească bani în plus pentru sporuri, ore suplimentare sau prime. Ultimele dosare analizate de angajaţii caselor de pensii au fost cele ale foştilor agricultori, adică 130.000 de beneficiari, în acest caz fiind vorba de creşteri de pensii de peste 29%, adică peste 330 de lei. Acest proces de recalculare trebuia să fie finalizat la data de 1 septembrie 2024, dar au rămas la final dosarele mai complexe, deteriorate şi cele ale foştilor agricultori. Încă există români care nu au primit deciziile de recalculare, însă vor primi banii retroactiv, promit autorităţile de la noi. Dar analiștii, citați de observatornews.ro, susțin că plăţile retroactive vor pune o presiune uriaşă pe buget. Şi mai există şi dosare care sunt revizuite – decizii care nu apăreau în sistem sau erori umane. Întârzieri sunt şi la mica recalculare a pensiilor, care adaugă la veniturile seniorilor sporurile, orele suplimentare, acordul global şi al 13-lea salariu. Aceasta trebuia să fie gata la data de 1 martie, însă sistemul informatic este încă în teste. Angajaţii Caselor de Pensii au verificat adeverinţele depuse de seniori la dosar şi le-au respins pe cele care sunt neconforme. Sunt aproximativ 1.000 de români angajaţi pentru recalcularea pensiilor şi, potrivit sursei citate, contractele lor au fost prelungite până la finalul lunii mai. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele