Etichetă: Agricultură

Ce salarii câştigă românii din Diaspora. Leafa poate ajunge şi la câteva mii bune de euro pentru lucrătorii din aceste domenii

Chiar dacă românii nu mai pleacă la muncă în străinătate într-un număr atât de mare pe cât se întâmpla în urmă cu 10-15 ani, totuși mai există domenii, peste hotare, în care se plătesc salarii de mii de euro şi care încă îi mai atrag pe conaţionalii noștri, conform Național. Mulți români merg la muncă sezonieră în Spania la cules și mulți dintre ei se străduiesc să prindă cât mai multe astfel de contracte pentru că majoritatea sunt foarte bănoase. Salariu de 2.400 de euro la cules de portocale Angajatorii din Spania oferă muncitorilor lor veniți la cules de portocale și mandarine salarii care variază între 1.700 și 2.400 euro. Mulți dintre agricultori achită aceste remuneraţii și în funcție de eficiența muncitorilor, fiind plătiți la suta de kilograme pe care o culeg. Unii angajatori oferă chiar și bonusuri de performanță. În ultimele șase luni, salariile din agricultură au crescut cu până la 15% în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Grecia, unde sunt comunități mari de români. Totuși, cererea este în scădere cu aproximativ 20%. Străinii au nevoie, în special, de muncitori necalificați. Leafă de 3.300 de euro în construcţii, în Germania O companie de construcții din Germania face angajări la Hanover. Salariul este de 3.300 de euro net/lunar, pentru 174 de ore lucrate. Angajarea este de 12 luni si salariul se dă în două tranșe: avans și lichidare, conform RTV. Se lucreaza 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare sunt plătite cu 25%. Alte beneficii pentru angajat: asigurări sociale plătite în Germania, cazare asigurată de angajator, concediu plătit, transportul Romania-Germania- decontat de angajator – maximum 200 de euro. Mai mult decât atât, angajatorul oferă și mașină de serviciu. Vestea bună este că şi România poate plăti salarii la nivel european. Pentru joburi calificate, pot câștiga și câteva mii de euro, fără să mai plece în străinătate. Pentru anumite posturi, salariile de la noi din agricultură sunt mai mari decât în vestul Europei. Un director de marketing în acest domeniu primește în medie 2.500 de euro, iar un director de producție dintr-o fermă mare poate ajunge la 3.600 de euro net. Și un inginer agronom poate încasa aproape 2.000 de euro pe lună. Recomandarea autorului: Mica Românie din Torino. Ce pondere în afaceri are diaspora din Piemont

Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”

În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”

Ce este aurul roșu. O familie din Vrancea a dat lovitura cu această plantație: vinde 1 kg cu peste 150.000 de lei

Nu mulți oameni știu ce este „aurul roșu”, dar o familie din Vrancea a reușit să transforme o simplă pasiune într-o afacere profitabilă. Cultivă una dintre cele mai prețioase plante din lume și acum se felicită pentru alegerea făcută. Și are și de ce pentru că un singur kilogram din această plantă se vinde cu peste 150.000 de lei. Cel mai valoros condiment de pe glob „Aurul roșu”, sau șofranul, este considerat cel mai valoros condiment de pe glob. Dorina și Claudiu Boubătrân îl cultivă pe o suprafață de doar 1.000 de metri pătrați. Au înființat această plantație în speranța că le va aduce venituri considerabile, iar calculele lor nu au fost înșelate. Un kilogram de șofran poate ajunge la un preț de peste 150.000 de lei, adică echivalentul a aproape 30.000 de euro. Șofranul se vinde la gram, cu prețuri cuprinse între 20 și 30 de euro. Pentru un gram de șofran sunt necesare aproximativ 1.500 de flori. Prețul ridicat nu este deloc întâmplător – recoltarea și prelucrarea șofranului se fac exclusiv manual, cu o atenție extremă pentru detalii. „Am achiziționat bulbi aduși din Spania și am început să plantăm. Procesul de plantare este unul dificil, pentru că totul se face manual”, explică Claudiu Boubătrân, producătorul din Vrancea. După recoltare, stigmatele florilor de „Crocus sativus” sunt uscate cu grijă. Această etapă e foarte importantă deoiarece păstrează aroma, culoarea intensă și proprietățile excepționale ale condimentului. „Un șofran bun, natural, de calitatea întâi, valorează între 20 și 30 de euro gramul. Trebuie cam 1.500 de flori ca să ajungem la un singur gram”, dezvăluie Dorina Boubătrân. Pentru familia Boubătrân, cultivarea șofranului a fost, la început, o simplă curiozitate, dar în cinci ani s-a transformat într-un proiect solid, care le-a schimbat complet viața. Pe lângă producția de șofran, Claudiu visează acum să ducă afacerea la un alt nivel – își propune o colaborare cu viticultorii din zonă. „În Vrancea sunt foarte mulți producători de vinuri și mi-aș dori să colaborez cu cineva ca să aducem ceva ce nu mai există în lume – vinurile noastre de calitate combinate cu luxul și delicatețea șofranului”, își dezvăluie ambiția Claudiu Boubătrân. Plantația de șofran din Vrancea este dovada că perseverența pot transforma o simplă idee într-o afacere de succes. RECOMANDAREA AUTORULUI: Țăranii dintr-un sat din Vrancea s-au îmbogățit cultivând acest CONDIMENT. Un kilogram se vinde și cu 100.000 de lei „Sceptrul regelui”, cea mai SCUMPĂ îngheţată din Italia. Cât costă și ce conține acest produs de lux, care se prepară numai la comandă

Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii

După ce anul acesta a fost suspendat programul prin care statul oferea un ajutor de 3.000 de euro pe hectar, tot mai mulți fermieri români renunță la o cultură care, până nu demult, părea o adevărată gură de oxigen pentru micii producători. Programul fusese gândit pentru a reduce importurile și pentru a încuraja producția locală, însă fără sprijinul financiar, mulți dintre agricultori spun că nu pot face față costurilor uriașe și riscurilor. De ce renunță agricultorii la cultura de usturoi Mircea Bujor, legumicultor din județul Teleorman, a explicat pentru AgroTv de ce renunță la culturile de usturoi după oprirea subvenției. „La usturoi nu s-a mai dat ajutorul anul acesta. Eu n-am avut mult, 1,5 hectare, dar nu s-a mai acordat sprijinul. Nu vă ascund că e o cultură foarte grea. Cât o vezi de frumoasă când ajunge la maturitate, o recoltezi, o lași un pic la uscat și vezi că a rămas puțin. Tocmai de aceea nici nu se cultiva în România. Când s-a dat subvenția de 3.000 de euro, toată lumea a cultivat, pentru că era sigur că îi rămân 3.000 de euro. Dar eu zic că dacă nu se mai dă nici anul viitor, uităm de usturoi”, a declarat acesta în emisiunea „Agricultura la Raport”, difuzată la AgroTV. Un program promițător, oprit brusc în 2025 În 2025, Ministerul Agriculturii nu a mai acordat ajutorul, deși programul fusese anunțat. Instituția a invocat „instabilitatea guvernamentală”, care ar fi împiedicat emiterea la timp a actelor normative necesare. Agricultorii au primit această decizie cu nemulțumire, care spun că în lipsa acestui sprijin, cultura devine nerentabilă. Costurile ridicate pentru materialul de plantat, irigații și depozitare depășesc profitul obținut la vânzare. Alimentul esențial – usturoiul Usturoiul (Usturoi, Allium sativum) este o plantă legumicolă din familia Alliaceae, utilizată frecvent în gastronomie, dar şi apreciată pentru proprietățile sale nutriţionale şi medicinale. Conform unor studii clinice şi observaționale, consumul regulat de usturoi poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea profilului lipidic şi reducerea riscului cardiovascular. Recomandările autorului:

APIA începe plățile către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Câți bani vor încasa și când se fac primele transferuri

Fermierii care au mai mult de 10 hectare de teren vor primi avansul din subvenții. La Iași, de pildă, reprezentanții APIA au hotărât să transfere banii către conturile beneficiarilor. Până acum au fost autorizate 8.000 de cereri, iar un sfert dintre beneficiari au primit, deja, sumele cuvenite. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) urmează să facă transferurile de bani către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Beneficiarii vor intra, începând cu săptămâna viitoare, în posesia avansului din subvenții. Pentru minimum 10 hectare, dacă beneficiarii vor obține banii în cadrul mai multor măsuri, pot primi un avans de 5.000 de lei. APIA continuă plățile către fermieri Până la momentul actual, reprezentanții APIA au autorizat opt mii de cereri pentru plată din cele 16.000 depuse anul acesta. Un sfert din cei 8.000 de fermeri au primit banii, fiind vorba despre beneficiarii care u suprafețe mici de teren (3-5 hectare). Plățile nu vor fi efectuate în funcție de județ, ci în funcție de autorizarea la plată a cererilor de către inspectorii APIA. Așa cum arată legea, micii fermieri primesc 63 euro per hectar. Suma este mai mică față de cea acordată în 2024. Plățile vor fi efectute în lei, fiind luat în considerare schimbul valutar stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, arată BZI. Avansul din subvenții va fi primit, în cele din urmă, de fermierii care au terenuri agricole care se întind pe mii de hectare. Banii vor fi încasați până la 1 noiembrie 2025, arată sursa citată. În funcție de măsură, s-au stabilit sumele care sunt transferate către beneficiari, și anume între 39 și 70 de euro per hectar. Pot exista situații în care beneficiarii să primească 100 de euro per hectar, dacă subvențiile sunt în cadrul mai multor măsuri. Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei Consiliul Concurenței a descins la cele mai mari supermarketuri din țară. Produsele lactate, în vizorul inspectorilor. Retailerii riscă amenzi uriașe Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE. Despre ce sume este vorba Salariul uriaș pe care îl poți primi ca inginer zootehnist, la o fermă modernă din Moldova. Nu e nevoie de experiență și ai și bonusuri Sursă foto: colaj Shutterstock

Țăranii dintr-un sat din Vrancea s-au îmbogățit cultivând acest condiment. Un kilogram se vinde și cu 100.000 de lei

Fermierii dintr-un sat din Vrancea au dat lovitura: s-au îmbogățind cultivând un condiment extrem de căutat și apreciat pentru proprietățile sale. Prețul unui kilogram ajunge și la 100.000 de lei. Cunoscut și drept „aurul roșu”, acesta este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume. Condimentul în cauză este șofranul, iar cererea pentru acest produs e tot mai mare de la un sezon la altul. Șofranul, cultivat în Vrancea În România, prețul unui kilogram de șofran ajunge chiar și la 100.000 de lei. Povestea de succes a început după ce câțiva agricultori dintr-un sat vrâncean au decis să renunțe la culturile clasice de grâu, porumb și floarea-soarelui și să încerce ceva nou. Astfel, tinerii fermieri au importat bulbi de șofran și au învățat, pas cu pas, cum să îngrijească această plantă prețioasă, dar și pretențioasă. Plantarea șofranului se face manual, iar înflorirea durează doar câteva zile. Secretul este să culegi rapid florile, în câteva ore de la deschidere, și totul trebuie făcut manual. Procedeul este unul extrem de migălos: fiecare floare se deschide manual, iar din interior se extrag cele trei stigmate roșii, cele care devin, ulterior, șofranul comercializat pe piață. De asemenea, uscarea șofranului se face în condiții stricte de temperatură și umiditate, pentru a păstra aroma intensă și culoarea specifică. Pentru un singur gram de condiment sunt necesare aproape 200 de flori de șofran. Ținând cont că este vorba de o muncă minuțioasă, nu-i de mirare că prețul e unul pe măsură – un gram de șofran se vinde cu 70-100 de lei, ceea ce înseamnă că un kilogram poate depăși pragul impresionant de 100.000 de lei. Chiar dacă se cultivă pe suprafețe mici, șofranul poate genera venituri comparabile cu cele ale fermierilor care lucrează zeci de hectare de teren arabil. „Șofranul cere timp și răbdare” Tocmai pentru că nu este un condiment aflat la discreție pe piață, trebuie spus că șofranul e foarte căutat de restaurante gourmet, magazine de specialitate și exportatori, fiind apreciat pentru aroma sa intensă și proprietățile terapeutice. „Nu te îmbogățești peste noapte, dar dacă ești atent la detalii și muncești cu migală, rezultatele vin. Șofranul cere timp și răbdare, dar răsplata e pe măsură”, spune unul dintre fermierii din Vrancea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ingredientul SECRET care face diferența. Ce să pui în risotto ca să iasă ca la restaurantele italiene Condimentul ieftin și bun care se pune în gemul de PRUNE pentru un gust desăvârșit. Gustul va fi unic „Sceptrul regelui”, cea mai SCUMPĂ îngheţată din Italia. Cât costă și ce conține acest produs de lux, care se prepară numai la comandă

Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a declarat că fermierii ale căror producții au fost distruse de înghețul târziu din primăvara anului 2025 vor primi bani de la Uniunea Europeană. El a făcut declarații la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.  Fermierii din Uniunea Europeană se confruntă de la an la an cu dezastre climatice care iau amploare: primăvara: înghețul târziu,  ninsori („ninsoarea mieilor”); vara: valuri de caniculă, secetă cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, precipitații devastatoare cu grindină, tornade, inundații  etc. toamna: ploi torențiale, ciclon, ninsori sau îngheț timpuriu, rezultând inundații; iarna: ninsori abundente, viscol, strat înalt de zăpadă; Comisar european:  Fermierii români cunosc bine realitățile schimbărilor climatice Suma alocată pentru fermierii ale căror culturi au fost distruse de înghețul târziu din primăvară se ridică la 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă, a anunțat comisarul european pentru agricultură și alimentație. Au fost afectate crescătoriile de caise, cireșe, piersici și nectarine. Rezerva financiară ar putea fi dublată din cauza fenomenelor meteo extreme, ca rezultat al schimbărilor climatice produse de poluare. „O altă provocare cu care se confruntă fermierii din UE sunt dezastrele climatice. Fermierii români cunosc bine realităţile schimbărilor climatice. Şi în acest an, culturile au fost afectate din cauza îngheţului târziu din primăvară. Mai multe producţii au fost afectate, în mod special caisele, cireşele, piersicile şi nectarinele. Astăzi, pot anunţa că alocăm 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru România, pentru a vă sprijini. Privind înainte, în următoarea perioadă financiară, vom dubla rezerva de criză. O vom numi ‘Plasa de siguranţă a unităţii’ şi va avea o valoare de 900 de milioane de euro pe an pentru a ajuta în faţa perturbărilor pieţei. Vorbind despre perturbări, înţeleg îngrijorarea unora dintre voi legată de comerţ, însă Uniunea noastră este un exportator net de produse agroalimentare. Mai mult decât atât: suntem cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume! Aşadar, beneficiem de pe urma comerţului, acest lucru este foarte clar, dar comerţul trebuie să fie echitabil. Suntem întotdeauna foarte atenţi la sectorul agricol când încheiem acorduri comerciale. De exemplu, cu Ucraina, am inclus garanţii fără precedent. Demonstrăm solidaritate cu Ucraina în lupta sa împotriva imperialismului rus, dar protejăm în acelaşi timp interesele fermierilor din UE”, a susţinut comisarul european, Christophe Hansen, pentru Agerpres. Comisarul european: „Lumea se schimbă rapid” Pentru a crește profitul și a reduce costurile, Hansen le-a sugerat fermierilor din România să se asocieze. „Problema competitivităţii noastre este esenţială. Aderarea la organizaţii de producători sau cooperative vă poate ajuta să vă vindeţi produsele la preţuri mai bune. Cred că, dacă veţi coopera mai mult, veţi putea reduce costurile şi creşte profitabilitatea. Acest lucru se realizează şi prin sprijinirea noii generaţii de fermieri, pentru ca această profesie să rămână vie şi, odată cu ea, şi zonele rurale. 10% dintre fermieri au sub 40 de ani – ceea ce este bine. Dar putem merge şi mai departe. La sfârşitul lunii, voi prezenta o strategie pentru a asigura reînnoirea generaţională a sectorului agricol. Comisia nu poate acţiona singură. Este nevoie de sprijin la toate nivelurile – european, naţional şi regional – pentru a susţine tinerii fermieri”, a menţionat Hansen. Acesta a susținut înființarea unui Centru pentru Inovare şi Formare a Tinerilor Lideri şi Antreprenori în Agricultură la București. „Lumea se schimbă rapid. Presiunile climatice, instabilitatea geopolitică şi pieţele în continuă transformare fac ca viitorul să fie incert. Dar un lucru este clar: agricultura europeană trebuie să prospere, iar noi vom continua să o sprijinim. Fermierii români joacă un rol decisiv pentru securitatea noastră alimentară. Împreună, vom asigura ca agricultura românească şi europeană să fie echitabilă, competitivă, durabilă şi atractivă pentru generaţiile viitoare. Aceasta este misiunea noastră comună, iar eu sunt hotărât să o duc la îndeplinire”, a adăugat comisarul. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei

Ilie Bolojan a discutat la Palatul Victoria cu comisarul european pentru agricultură și alimentație

În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a subliniat importanța consolidării producției și procesării produselor agricole din România. El a arătat că există deficite semnificative în anumite sectoare, precum producția de carne de porc și capacitatea de procesare, situație care determină exportul de materie primă și importul de produse finite. „Premierul a evidențiat importanța investițiilor care să sprijine diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii agricole moderne și asocierea producătorilor locali, pentru a spori competitivitatea pe piață”. Comisarul european Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse de Comisia Europeană pentru protejarea fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru noile generații. El a subliniat accentul pus pe sprijinirea fermelor mici și de familie, stimularea tinerilor fermieri și modernizarea exploatațiilor prin investiții în tehnologii, inclusiv sisteme de irigații. „Premierul a arătat că este esențial ca viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână echilibrată și să beneficieze de un buget adecvat, în condițiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene. El a subliniat că regulile de accesare a finanțărilor trebuie să fie realiste și adaptate nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru a asigura protecția fermierilor și accesul efectiv la resursele disponibile. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune și cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, având roluri complementare”. Pachetul de propuneri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 a fost publicat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, iar negocierile vor continua pe parcursul următorilor doi ani.

Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene

Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA

Haosul comercial instaurat pe plan mondial de Trump creează noi OPORTUNITĂȚI pentru fermierii africani

Continentul african se poziționează ca un jucător esențial în viitorul agriculturii globale, iar investitorii au observat o schimbare de paradigmă odată cu introducerea tarifelor vamale suplimentare de către Administrația președintelui american, Donald Trump. Primul semnal a fost dat în iubie, atunci când China, cea mai mare piață de desfacere din lume, a importat arahide și caju din Gambia. Apoi în septembrie au cumpărat premieră afine din Zimbabwe. Acum, făina de soia etiopiană, un produs secundar bogat în proteine ​​din boabele zdrobite, utilizată în principal pentru hrănirea păsărilor de curte și a porcilor, își va face intrarea în piața chineză. În mod paradoxal războiul comercial inițiat de președintele american Donald Trump creează oportunități pentru economiile africane, în special când vine vorba de alimente. Privită mult timp prin prisma aspectului de subzistență și a drepturilor funciare postcoloniale, agricultura africană devine rapid un teren de testare pentru investițiile globale. Qatar, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golful Persic au investit masiv în agricultură și infrastructura conexă de pe continentul african cu scopul de a contracara deficitul de resurse care amenință producția alimentară din Orientul Mijlociu. Agricultura africană își trăiește momentul de glorie Pentru China și alte națiuni al căror comerț cu SUA a fost perturbat, Africa oferă o șansă de a se diversifica, îndepărtându-se de importurile agricole riscante din punct de vedere politic, notează Bloomberg. Președintele chinez Xi Jinping a anunțat recent că țara sa va elimina tarifele la importurile din toate țările africane cu care are legături diplomatice. Mișcarea consolidează accesul Chinei la piețele africane și implicit, la surse ieftine de hrană. Concret, profitând de oportunitatea creată parțial de impasul comercial dintre China și SUA, Angola se așteaptă să își poată diversifica economia, îndepărtându-se de petrol, care reprezintă astăzi mai mult de jumătate din veniturile țării. Guvernul de la Luanda dorește să atragă anual până la 2 miliarde de dolari în investiții agricole pe următorii cinci ani și, în cele din urmă, să dubleze contribuția sectorului la produsul intern brut, la 23%. RECOMANDAREA AUTORULUI O femeie și-a comandat un tricou de 23 de lei de pe un site chinezesc, folosit de mulți români. Ce a primit, de fapt Marele Baraj al Renașterii Etiopiene, mega-proiectul AFRICAN: Istoria zbuciumată a unei investiții colosale, cu potențial uriaș și tensiuni pe măsură