Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Avertisment APIA pentru fermieri: nu accesați link-uri din SMS-uri false, site-ul a fost clonat
Fermierii din România sunt ținta unei tentative coordonate de fraudă, după ce site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost clonat, iar beneficiarii plăților au început să primească mesaje SMS false. Instituția avertizează clar: nu accesați link-urile și nu furnizați date personale sau bancare. Site-ul APIA, clonat. Capcana întinsă fermierilor Semnalul de alarmă este unul cât se poate de serios. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, site-ul oficial al APIA, apia.org.ro, a fost clonat de hackeri, în scopul de a colecta datele personale și bancare ale fermierilor. Cei care accesează link-uri primite, crezând că intră pe platforma oficială, ajung pe un site fals, controlat de atacatori. Orice informație introdusă acolo este compromisă. SMS-uri false în numele APIA. Mesajele care pot goli conturi În paralel, autoritățile au identificat o campanie de mesaje SMS frauduloase, trimise direct beneficiarilor de plăți. Acestea conțin link-uri către site-ul neoficial plata-apia.ro, care nu are nicio legătură cu APIA. Mesajele cer actualizarea datelor bancare, sub pretext administrativ. În realitate, este o metodă clasică de phishing, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la conturi și informații sensibile. APIA subliniază ferm: aceste mesaje NU sunt emise de instituție. APIA face apel către fermieri: NU accesați link-urile primite NU introduceți date personale sau bancare NU efectuați plăți Dacă ați accesat link-ul sau ați introdus date: contactați urgent banca; anunțați instituția dumneavoastră. Datele bancare nu se actualizează prin SMS Instituția transmite că actualizarea datelor bancare nu se face niciodată prin link-uri trimise prin SMS. Procedura este una clară și clasică, prin contact direct cu responsabilul de dosar și pe baza documentelor justificative, cum este extrasul de cont. Autoritățile au fost deja notificate, iar situația este în curs de gestionare. Ignorați și ștergeți mesajele. Pericolul este real Fermierii sunt îndemnați să șteargă imediat mesajele primite și să nu dea curs acestor solicitări. Este un atac în desfășurare, bine țintit, care mizează pe încrederea în instituțiile statului. Situația evoluează, iar noi informații sunt așteptate în perioada următoare. Recomandarea autorului: Primul mesaj al liderului suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, după blocarea Strâmtorii Ormuz
PUBLICITATE: Fundația Best 4 Life se alătură organizării expoziției AgriXpo Brașov 2026
Fundația Best 4 Life se alătură organizării expoziției AgriXpo Brașov 2026, un eveniment de referință dedicat agriculturii românești. În ultimii ani, și mai ales după achiziționarea Fabricii de Zahăr de la Luduș, Mihaela Neagu a demonstrat un angajament constant în sprijinirea fermierilor români, susținând inițiative menite să dezvolte și să promoveze acest sector esențial. „Am pus la dispoziție, cu titlu gratuit, locația – Fabrica de Zahăr de la Bod – pentru a oferi oportunitatea desfășurării unui eveniment care să reunească producători agricoli, procesatori, fermieri, furnizori de tehnologii și toți cei implicați în agricultura românească. Acest sprijin vine într-un context dificil, în care fermierii au avut de suferit în urma măsurilor economice adoptate, dar și din cauza contextului geopolitic actual, care a generat creșteri semnificative ale prețurilor la materiile prime și nu numai. Ne dorim să creăm un spațiu în care aceștia să poată interacționa direct, să își prezinte produsele și serviciile și să identifice noi oportunități de colaborare”, a declarat Mihaela Neagu AgriXpo Brașov 2026 reprezintă o platformă importantă de conectare între actorii din domeniul agricol, facilitând schimbul de idei, tehnologii și bune practici. Prin rolul său, evenimentul contribuie la dezvoltarea durabilă a agriculturii românești și la consolidarea relațiilor dintre producători, autorități și consumatori. Pentru înscrieri, detalii privind participarea și informații suplimentare referitoare la AgriXpo Brașov 2026, persoanele interesate pot contacta organizatorii la următoarele coordonate: telefon: 0268470264; mobil: 0733833461, e-mail:[email protected]
Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece
Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională. În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33% Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România. Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net. FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local. Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități. Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. 0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF. În total, în România sunt 13,4 milioane de imobile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI. Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională” Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol. Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară. Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale. Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin. Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia Germania și Austria pot bloca vânzările excesive În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă. Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma. Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu. Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național. România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta. Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă. De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior. Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari. În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale. Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români. Concentrarea terenurilor a accelerat. Micii agricultori sunt tot mai
Anvelopa monstru a primit undă verde pentru a fi vândută în Europa. Care sunt caracteristicile uimitoare ale acestei mega componente auto
Cea mai mare anvelopă agricolă din lume a primit undă verde pentru a fi comercializată în Europa. Goodyear Farm Tires, parte a Titan International, a primit omologarea ECE pentru LSW1400/30R46. Această anvelopă XXL a fost special dezvoltată pentru cele mai mari utilaje agricole și este concepută pentru a oferi avantaje deosebite pe solurile umede, publică Agrointel. Potrivit producătorului Goodyear, anvelopa gigant se caracterizează prin proprietăți maxime de tracțiune și flotabilitate în condiții umede și noroioase. Datorită unui diametru mai mare al jantei și a unui flanc mai mic decât o anvelopă convențională, anvelopele LSW sunt concepute pentru a oferi caracteristici excepționale de flotație. Anvelopele LSW sunt destinate să se afunde mai puțin în terenul umed și să ofere o stabilitate mai mare și o rulare mai lină pe șosea. Anvelopele LSW pot fi conduse cu o presiune cu 40% mai mică decât anvelopele standard, comparabil cu anvelopele VF. Potrivit Goodyear, modelul benzii de rulare Custom Flo Grip și designul LSW , împreună cu modelul adânc al benzii de rulare R-2, sunt destinate să ofere un echilibru optim între capacitatea de încărcare.
AUR îl acuză pe ministrul Agriculturii de dublu discurs în privința Mercosur
În timp ce la televizor ministrul vorbește despre oportunități, exporturi și beneficii economice, în comisie Barbu ar fi evitat răspunsurile ferme și a lăsat fără explicații esențiale impactul real asupra agriculturii românești, concurența neloială, riscurile pentru securitatea alimentară și vulnerabilitățile României la frontieră, reclamă parlamentarii AUR. Deputatul AUR Bogdan Velcescu a criticat semnarea acordului Mercosur fără consultare reală, a pus sub semnul întrebării modul în care a fost luată decizia și a demontat discursul oficial al ministrului Barbu privind exporturile și beneficiile economice invocate în legătură cu acest acord: „Mi-aș fi dorit să avem discuțiile astea foarte benefice în iulie, dacă nu s-a putut să le avem înainte de semnat, în mai, în aprilie, în februarie, oricând puteați dumneavoastră, să nu venim să avem dezbaterile și discuțiile astea acum, după semnare. (…) PSD, PNL, USR, UDMR, minorități, s-au pus de acord în semnarea acestui tratat sau a fost o decizie a doi oameni, eventual trei? (…) Am avut o discuție cu Leonardo Coutinho, un brazilian, director al unui ,,think tank” de geopolitică. Și mi-a spus omul în felul următor: Domnilor, în Europa luați o mare țeapă. Eu, ca brazilian, vă spun așa. Brazilia face parte din BRICS. Majoritatea lanțurilor de aprovizionare din Brazilia sunt gestionate și controlate de China. Majoritatea terenurilor fertile din Brazilia sunt gestionate și controlate, prin interpuși, tot de China. Importatorul numărul unu din Brazilia este China. Ce ajunge în Europa este ce rămâne nevândut pentru China. A venit argumentul că vom exporta piese, vom exporta tehnologie în Brazilia, în Paraguay, în Argentina. Nimic mai fals”. Deputatul AUR Călin Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agrcultură, a cerut ca analiza acordului Mercosur să pornească de la securitatea alimentară și a avertizat asupra efectelor importurilor asupra producătorilor români: „În primul rând, trebuie să analizăm în acest acord Mercosur securitatea alimentară, nimic altceva. (…) 0% dintre români mor de foame, 30% trăiesc. Deoarece cam ăsta e raportul din ceea ce importăm la industria alimentară și deficitul de balanță comercială. (…) Nu suntem cei mai tari pe piese auto în Uniunea Europeană. (…) Ne vine materia primă, le împletim cablurile aici și le dăm înapoi în Germania. (…) În momentul în care a fost liberalizat importul de miere din Ucraina, acele mii de tone de miere, un apicultor din Blaj, al treilea exportator din România, a spus că a închis fabrica. (…) În momentul în care au venit pulpele la 5 lei, s-ar putea să înceapă să dea afară industria asta”. Ionelia Priescu, deputat AUR, a acuzat autoritățile de incapacitate în controlul importurilor și a arătat că acordul Mercosur va adânci haosul de la frontieră: „Din situația transmisă de ANSVSA reflectă foarte clar controlul superficial pe care noi îl avem ca țară la frontieră. (…) Numai la o singură vamă, anul trecut, au intrat 340.000 de tone de alimente și produse agroalimentare și s-au făcut pe această cantitate uriașă doar 113 controale. Peste tot, controlul este absolut derizoriu”.
Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească trăiește de mai multă vreme un adevărat paradox, sesizat de orice român care face piața. România este țara agricolă care domină piața europeană a cerealelor, dar care continuă să depindă de importuri la produsele de bază destinate consumului zilnic, legume și fructe care ne ajung în farfurie. Datele recente arată că suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar exportăm la prețuri mici și importăm produse procesate la prețuri uriașe. În primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2025-2026, România a încheiat anul 2025 fiind cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Ne aflăm în fruntea clasamentului și când vine vorba de exporturile de grâu cu 3,5 milioane de tone și am depășit Franța care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe lângă grâu, România ocupă primul loc și la exporturile de porumb și orz, iar fermierii români au reușit performanța de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, care reprezintă aproximativ 33% din totalul livrărilor către statele membre UE. Mai mult, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României pentru perioada 2025-2026 va depăși 23 mil. de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de anul precedent. Problema este că importăm mai mult de jumătate din necesarul de produse la prețuri mult mai mari decât exportăm. Analizele de specialitate arată că România continuă să importe produse procesate cu valoare adăugată mare. Aproximativ 60% din legumele consumate de români sunt încă importate din țări precum Turcia și Polonia. Un alt factor care determină România să apeleze la importurile masive îl constituie seceta și fenomenele meteorologice extreme. Presa internațională spune că, deși România are a cincea cea mai mare suprafață agricolă din UE, randamentul agriculturii rămâne vulnerabil din cauza lipsei de sisteme de irigații complet funcționale. Mai mult, producția primară este puternic afectată de fragmentarea excesivă a terenurilor, vârsta ridicată a fermierilor și infrastructura deficitară. Ce spun prognozele economice pentru agricultura românească în 2026 Specialiștii cred că agricultura din România va înregistra creșteri constante, iar estimările arată că PIB-ul pentru acest sector ar putea ajunge la aproximativ 8 mld. euro în 2026, cu o producție estimată la peste 18 mld. euro. De asemenea, se așteaptă ca cererea de îngrășăminte să crească și să ajungă la 345.000 de tone, un semn al profesionalizării culturilor. În plus, sunt așteptate noi fonduri europene acordate prin Planul Strategic PAC care vor susține investiții în infrastructura rurală, procesarea și modernizarea depozitelor și a centrelor de colectare. Chiar dacă prognozele sunt optimiste, România se confruntă în continuare cu pierderi mari de valoare pe lanțul intern chiar dacă are resurse și e a cincea suprafață agricolă din Uniunea Europeană. Sectorul producției agricole primare este afectat în primul rând de fragmentarea excesivă a terenurilor pentru că 90% dintre exploatații au sub 5 hectare. Vârsta ridicată a fermierilor este de asemenea un impediment, 44% din fermierii români au peste 65 de ani și e cel mai ridicat nivel din UE. Nu în ultimul rând, infrastructura deficitară marcată de irigațiile insuficiente, tehnologia învechită și pierderile mari din horticultură și lapte care nu ajung în procesare limitează România să-și valorifice resursele. Sectorul de procesare alimentară este de asemenea insuficient utilizat, deși are un potențial uriaș. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme și deficitul de apă rămân cele mai mari amenințări pentru agricultura românească. Chiar dacă 2026 urmează să fie un an bun pentru agricultură, perspectivele pe termen lung arată că în regiunile de câmpie din sud va exista un deficit de apă. „Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete”, arată o analiză realizată de Deloitte România. Importăm 60% din legumele care ajung în farfuriile noastre O altă problemă de care se lovește agricultura românească este importul masiv de legume, în special de roșii, castraveți și ardei. Produsele domină piața românească, mai ales în sezonul de vară și, chiar dacă are un potențial agricol imens, România a ajuns să importe 60% din legume din țări precum Turcia, Polonia, Spania sau Grecia, în timp ce legumele românești sunt rare sau pleacă direct în export. În 2025, dependența de importuri a crescut în ultimul deceniu iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, în valoare de peste 1 miliard de euro. De asemenea, lanțurile de magazine preferă să importe, în special din cauza costurilor reduse și a disponibilității constante de legume. Problema ține de strategia insuficientă care favorizează importurile și vulnerabilizează securitatea alimentară. Cum îi influențează acordul UE-Mercosur pe agricultorii români Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor români, care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Nemulțumirea acestora a pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranță alimentară, bunăstarea animalelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Situația este cu atât mai tensionată deoarece Ministerul de Externe a luat decizia de a susține acordul, dar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins memorandumul cu privire la acord și a spus că „România utilizează sub un kilogram pe hectar pesticide, iar în zonele Mercosur se folosesc între 12 și 15 kilograme pe hectar”. „Pentru România, impactul acordului este deosebit de relevant. Ţara noastră este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol important în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot genera presiune descendentă asupra preţurilor interne, pot accentua volatilitatea pieţei şi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi în tehnologizare şi sustenabilitate, într-un sector deja afectat de creşterea costurilor
MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine
Macron dă în spate în fața fermierilor furioși: Franța nu mai votează acordul Mercosur
„Franța a decis să voteze împotriva semnării acordului între Uniunea Europeană și țările Mercosur”, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron. Decizia a fost luată în contextul protestelor fermierilor de la Paris. Fermierii au ajuns la Paris, tractoarele parcurg bulevardul Champs Elysees și pot fi văzute și în apropierea Turnului Eiffel. Fermierii francezi au blocat, joi, mai multe obiective din Paris în semn de protest împotriva unui acord comercial de anvergură pe care Uniunea Europeană urmează să îl semneze cu țările din America de Sud și împotriva altor nemulțumiri locale. Fermierii din sindicatul Coordination Rurale au început proteste la Paris, pe fondul nemulțumirii față de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, care, se tem ei, ar putea inunda țara cu importuri de alimente ieftine, precum și față de modul în care guvernul gestionează o boală a bovinelor. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Autorul recomandă: Fermierii francezi încearcă să oprească acordul Mercosur. Tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel, copaci tăiați ca să blocheze drumurile
Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!
Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles. Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”