GALERIE FOTO: Cum se îngrijesc hortensiile în iulie. Ce trebuie să faci pentru o a doua înflorire
Hortensiile pot produce a doua înflorire în iulie, dacă urmezi sfaturile specialiștilor în grădinărit. Hortensiile sunt „răsfățatele” multor grădini și culorile lor vibrante ne încântă privirea. Mulți iubitori de flori aleg o varietate de plante, nu doar una singură, scrie express.co.uk. Loading … Hortensiile cățărătoare se mândresc cu flori albe delicate, dantelate, care se pot întinde pe vițe de vie până la 12-15 metri lungime. Dacă hortensiile tale au înflorit deja în acest sezon, există o metodă simplă de a încuraja o a doua înflorire cu un efort minim. Specialistul în grădinărit Michael Griffiths a prezentat recent sarcinile sale esențiale de grădinărit pentru luna iulie, evidențiind printre ele o tăiere de vară pentru hortensiile cățărătoare. Cum produc hortensiile al doilea val de flori „Hortensiile cățărătoare pot fi, de asemenea, tăiate după înflorire”, a subliniat Michael, într-un video pe TikTok. Dacă ai deja o hortensie în grădină, poți anticipa că florile vor apărea între iulie și august. În mod obișnuit, aceste plante necesită o tăiere substanțială spre sfârșitul verii, pentru a da suficient timp florilor să se dezvolte, înainte de următorul sezon. Chiar și așa, Michael sugerează că hortensiile care au crescut foarte bine și au produs deja primele flori în acest an pot beneficia de o tăiere discretă în iulie. Procedeul le ajută să producă al doilea val de flori, în decursul zilelor ce au rămas din vară. Michael a subliniat că această specie de hortensie poate fi tăiată cu grijă, după înflorirea inițială. Se începe prin identificarea acelor capete de flori care par căzute, decolorate, veștejite. Vara, când taie hortensiile, gospodarii ar trebui să taie tulpinile la aproximativ 2,5 cm deasupra oricăror muguri nou formați. Această tehnică ajută la canalizare energiei spre noile flori, în locul celor vechi. „Nu tăiați planta prea mult” La rândul lor, cei de la Gardeners’ World au avertizat că, în cazul în care hortensia cățărătoare a depășit spațiul necesar, este posibil să fie nevoie să sacrificați florile „pentru câțiva ani”. Pentru a reda plantei forma ideală, va fi necesară o tăiere mai puternică fie în toamnă, fie în primăvară. Dacă planta matură nu produce flori, cel mai probabil nu a fost îngrijită corect. „Hortensiile cățărătoare produc flori pe lăstarii de anul trecut, așa că, pentru ca planta să aibă suficient timp să dezvolte lemn floral pentru anul următor, tăiați vara imediat după înflorire. Nu tăiați planta prea mult”, mai explică specialiștii Gardeners’ World. Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ)
Sistemul antigrindină naște dispute. În lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Viticultorii cer salvarea culturilor
Sistemul antigrindină naște dispute, fiind al treilea an în care acesta nu este funcțional. Recent, România a fost traversată de condiții meteorologice extreme, cu ploi torențiale și grindină. Astfel de condiții meteo ar putea să dăuneze culturilor agricole. Viticultorii trag un semnal de alarmă și fac apel pentru salvarea culturilor și pentru găsirea unor soluții optime. De reținut, însă, că în lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Ministerul Agriculturii analizează repornirea temporară a Sistemului Național Antigrindină în perioada 2026-2028. Totodată, pregătește noi programe de finanțare pentru sectorul vitivinicol (domeniul care reunește cultura viței de vie și producerea vinului), care, de altfel, este un pilon al economiei locale. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Tanczos Barna, după discuțiile cu reprezentanții producătorilor de struguri și vin. Loading … Sistemul Național Antigrindină este, momentan, nefuncțional Tanczos Barna a declarat că producătorii din sectorul vitivinicol au cerut reluarea funcționării Sistemului Național Antigrindină. Aceștia consideră că măsura este necesară pentru protejarea plantațiilor de viță-de-vie împotriva fenomenelor meteo extreme. El mai spune că discuțiile cu reprezentanții sectorului vitivinicol au vizat măsuri de sprijin pentru producători. Printre principalele solicitări s-a aflat repornirea acestui sistem, considerat esențial pentru protejarea culturilor în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de investiții, arată Agrointel.ro. Viticultorii fac apel pentru salvarea culturilor „Am avut astăzi o întâlnire cu reprezentanții producătorilor din sectorul vitivinicol pentru a discuta despre situația acestui domeniu, problemele cu care se confruntă și măsurile prin care Ministerul Agriculturii ar putea veni în sprijinul producătorilor. Reprezentanții organizațiilor profesionale din acest sector au cerut ferm punerea în funcțiune a sistemului național antigrindină, pentru a proteja culturile de viță-de-vie de pagubele provocate de grindină”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii. Însă, în lipsa unui Guvern cu puteri depline, programul nu poate fi aprobat. Funcționarea Sistemului Național Antigrindină a fost intens dezbătută în ultimele luni. Fermierii au cerut fie reluarea programului, fie evaluarea eficienței acestuia. Viticultorii susțin repornirea sistemului, invocând riscul ridicat al pagubelor provocate de grindină. „Programul multianual necesar repornirii sistemului poate fi aprobat doar de un Guvern cu puteri depline. În perioada interimatului pregătim lansarea programului în dezbatere publică și am reiterat propunerea mea de a reporni acest sistem pentru o perioadă limitată, 2026-2028, timp în care vor putea fi analizate și identificate cele mai potrivite soluții tehnologice pentru protecția culturilor pe termen lung”, a declarat Tanczos Barna. Sunt luate în considerare măsuri viitoare Au fost analizate și viitoarele măsuri de sprijin financiar pentru sectorul vitivinicol. Tanczos Barna a anunțat că ministerul pregătește lansarea unor apeluri de proiecte prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Noile intervenții din Planul Strategic PAC vor finanța investiții în ferme și unități de vinificație, dar și modernizarea plantațiilor viticole. Măsurile urmăresc creșterea competitivității producătorilor și adaptarea sectorului la schimbările climatice și la cerințele pieței. „Analizăm lansarea în cel mai scurt timp posibil a unor măsuri de sprijin pentru sector, prin deschiderea apelurilor de proiecte pentru intervențiile destinate sectorului vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, aflate în prezent în analiză la Ministerul Agriculturii”, a precizat ministrul. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Românii care cresc porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliția pot primi bani de la stat. Ce prevede noua schemă de ajutor
Românii care cresc două rase de porci de reproducție pot primi bani de la stat și în 2026, dacă proiectul pus în dezbatere de Ministerul Agriculturii va fi aprobat. Schema de ajutor vizează crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița. MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița în 2026. Schema se adresează producătorilor agricoli care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare de produse agricole, respectiv persoanelor fizice autorizate (PFA), întreprinderilor individuale și familiale, societăților agricole și persoanelor juridice. Cine poate beneficia de bani Pentru a se califica, solicitanții trebuie să respecte mai multe condiții: să dețină exploatații înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar; să dețină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic și înregistrate în Baza Națională de Date; să aibă registrul exploatației completat și actualizat; să facă dovada comercializării a minimum patru produși pe an pentru fiecare scroafă, cu o greutate de cel puțin 8 kilograme; să efectueze testul ADN pentru fiecare scroafă eligibilă; să mențină efectivul de animale înscris în program până la 27 noiembrie 2026; să nu depășească plafonul de 50.000 de euro reprezentând ajutoare de minimis acordate în ultimii trei ani. Sursa foto: Pixabay Ce sume pot primi crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița în 2026 Potrivit proiectului, valoarea sprjinului este de 2.300 de lei pentru fiecare scroafă pe an. Bugetul estimat pentru implementarea programului este de maximum 2 milioane de lei. Fondurile sunt asigurate din bugetul MADR aferent anului 2026. Proiectul de hotărâre nu a fost încă aprobat, fiind în etapa de dezbatere publică. După încheierea perioadei de dezbatere și adoptarea actului normativ de către Executiv, vor fi stabilite procedurile finale pentru înscrierea în program și acordarea ajutorului financiar.
Se schimbă legea pentru motorina din agricultură. Cum vor putea fermierii să cumpere combustibil
Se schimbă legea pentru motorina din agricultură. Un proiect de lege depus la Senat propune eliminarea accizei pentru motorina utilizată exclusiv în agricultură. Inițiativa prevede renunțarea la actualul sistem de rambursare, astfel încât fermierii să poată cumpăra direct combustibil fără acciză. Inițiatorii acestei legi susțin că măsura va reduce birocrația, va îmbunătăți fluxul de numerar al fermelor și va crește competitivitatea agriculturii românești. Proiectul de lege prevede înființarea Programului Național „Motorină fără Acciză pentru Agricultura României” și modificarea Codului Fiscal. Facilitatea ar urma să fie acordată direct la cumpărarea combustibilului, fără procedura actuală de rambursare ulterioară. Se schimbă legea pentru motorina din agricultură În prezent, fermierii plătesc acciza la achiziția motorinei și își recuperează, ulterior, o parte din bani prin APIA. Inițiatorii proiectului spun că acest sistem creează blocaje financiare și birocrație. Noua propunere prevede acordarea facilității fiscale direct la cumpărarea combustibilului. Autorii susțin că măsura ar simplifica procedurile și ar alinia România la practicile din alte state europene. Cine ar putea beneficia de facilitățile proiectului? Proiectul introduce conceptul de „Motorină Agricolă Marcată”, destinată exclusiv activităților agricole și identificată prin markeri fiscali speciali. Fermierii ar putea cumpăra direct combustibil fără acciză, fără a mai solicita rambursarea ulterioară. Accesul la facilitate ar urma să se facă pe baza unui Certificat de Utilizator Agricol emis de APIA, inclusiv în format electronic. „Inițiativa legislativă propune înlocuirea actualului sistem bazat pe rambursarea ulterioară a accizei cu un sistem simplificat și eficient, în cadrul căruia avantajul fiscal este acordat direct la momentul achiziției combustibilului. În acest mod, fermierii nu vor mai fi obligați să suporte din resurse proprii costul integral al accizei și să aștepte ulterior recuperarea sumelor prin proceduri administrative complexe”, arată inițiatorii în documentul proiectului, arată Agrointel.ro. Cantitățile de motorină fără acciză ar urma să fie stabilite anual prin hotărâre de Guvern, în funcție de suprafața exploatată, tipul culturilor, efectivele de animale și activitățile de irigații. De program ar putea beneficia fermierii, PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale, cooperative agricole, societăți cu activitate agricolă, organizații de îmbunătățiri funciare și unități de cercetare din domeniu. Amenzi usturătoare în cazul celor care încalcă prevederile Motorina fără acciză va putea fi folosită doar pentru activități agricole și irigații. Utilizarea în autoturisme, transport comercial, construcții sau activități industriale va fi interzisă. Respectarea regulilor va fi verificată de mai multe instituții, inclusiv ANAF și APIA. Încălcarea prevederilor va fi sancționată cu amenzi (între 15.000 și 150.000 lei), confiscarea combustibilului și suspendarea accesului în program timp de 5 ani, în cazul recidivei. Inițiatorii proiectului de lege arată că motorina reprezintă unul dintre cele mai mari costuri pentru ferme, ajungând la 15-30% din cheltuielile anuale, iar în unele cazuri chiar mai mult. Aceștia susțin că eliminarea accizei direct la pompă ar reduce costurile de producție și ar îmbunătăți competitivitatea fermierilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
GALERIE FOTO: Pepenii de Dăbuleni se vând la preț de nimic. Nu ne acoperim investiția
Piața en-gros din Dăbuleni este plină de remorci și căruțe încărcate cu pepeni verzi. Majoritatea producătorilor din Sahara Olteniei vin în această perioadă să-și valorifice marfa. Prețul a scăzut însă rapid. Kilogramul de pepeni de Dăbuleni a ajuns să coste sub un leu. Munții de pepeni de la Dăbuleni arată că producția este una bogată și în acest an. Doar că producătorii se uită lung după cumpărători. Au investit foarte mult iar acum, după luni întregi de muncă, se luptă să-și vândă marfa. Pepenii trebuie recoltați și vânduți cât mai repede posibil deoarece din cauza temperaturilor ridicate marfa nu rezistă mult. 60 de bani kg de pepene verde În aceste condiții, kilogramul de pepene verde se vinde chiar și cu 60 de bani. În timp ce în piețele din marile orașe un kilogram costă și 6 lei. „Prețul a scăzut extraordinar de mult. În jurul la 60 de bani. Au venit comercianți din exterior cu tirurile, sunt niște intermediari care fac prețul în această piață”, spune un producător. Producătorii din „patria pepenilor” se plâng nu au ce să facă, că nu-i ajută nimeni, fiecare se descurcă cum poate și astfel ajung să dea pepenii pe degeaba. Pepenii din „Sahara” Olteniei, dulci și zemoși O problemă o reprezintă și cantitățile mari de pepeni aduși din import care au invadat piețele de la noi din țară. „Undeva peste 2.500 ha. Producția este mulțumitoare din discuțiile avute cu fermierii, cu toate că unii dintre fermieri au mai întâmpinat probleme ca urmare a ploilor și atacurilor ciorilor”, spune Sorin Agapie, director Direcția Agricolă Dolj. Pepenii din „Sahara” Olteniei au un gust și un aspect aparte datorită solului nisipos. Sunt dulci, zemoși, crocanți și răcoroși. Suprafețele cultivate cu pepeni în Dolj au crescut anul acesta. În fiecare an producătorii au însă provocări tot mai mari. Mulți fermieri au avut pierderi din cauza schimbărilor climatice și în urma atacurilor ciorilor.
GALERIE FOTO: Legumele se vând la preț de nimic în Olt: 5 lei sacul de 20 kg de castraveți
Disperare în rândul producătorilor de legume din județul Olt. Au ajuns într-o situație fără precedent. În piețele en-gros din județ legumele se vând la prețuri de nimic. Producțiile de legume sunt bune anul acesta, dar în piața en-gros din satul Doba, comuna Pleșoiu, Olt, cumpărătorii lipsesc cu desăvârșire. Producătorii spun că „muncesc de pomană” și că vor renunța la agricultură. În bazinul legumicol Doba este supraproducție de castraveți în această vară, iar prețul s-a prăbușit. „Nu am reușit să vindem nimic. Nu sunt cumpărături. Un sac de 20 de kilograme și vinde cu 5 lei, dar nici așa nu avem cumpărători”. Kilogramul de castraveți costă sub 50 de bani, iar un sac de castraveți de 20-25 de kilograme a ajuns să se vândă cu 6 lei. Producătorii au aruncat până acum cantități uriașe de castraveți. Ca să nu-i arunce unii dintre ei i-au donat. A vândut într-o zi doar de 150 de lei „Fermierii au mizat pe cultura de castraveți pentru că în fiecare an veneau aici polonezii si cumpărau cu tirurile,acum nu au mai venit”, spune Ion Păunel, președinte legumicultori Olt. Unul dintre producători povestește cu lacrimi în ochi că muncește degeaba și că a vândut într-o zi doar de 150 de lei, bani care nu-i ajung să plătească nici factura la energie electrică. Producătorii au ajuns ca din vânzarea legumelor să nu-și mai poată acoperi nici costurile privind culesul și transportul, fără să mai ia în calcul investiția. Din cauza temperaturilor foarte ridicate legumele nu mai rezistă foarte mult în aceasta perioadă și se strică mult mai repede. Mulți fermieri deja au defrișat solariile de castraveți ca să poată înființa alte culturi. Prețurile au scăzut și la alte legume. De exemplu, un kilogram de roșii costă 3 lei, iar varza este între 50-60 de bani kilogramul.
Criza politică blochează agricultura. În timp ce România este traversată de un episod de furtuni, sistemul antigrindină rămâne nefuncțional
Este al treilea an în care Sistemul Național Antigrindină este nefuncțional. La momentul actual, România este traversată de un episod violent de furtuni și vijelii, însoțite de grindină. Astfel de condiții meteorologice produc pagube în localități și pot distruge culturi agricole. Altfel, din cauza unui blocaj legislativ administrativ, sistemul este nefuncțional, iar Guvernul interimar nu poate interveni pentru pornirea lui, din cauza atribuțiilor limitate. Culturile agricole au fost afectate și în 2026 de condițiile meteorologice neprielnice. De exemplu, în luna mai, peste 400 de hectare de viță-de-vie din Vrancea erau afectate de grindină. Viorel Mîrza, primarul comunei Vârteșcoiu, preciza că 250-300 de hectare erau „calamitate 100%”, în urma ploii cu grindină, scrie G4media. În timp ce România este traversată de un episod de furtuni, sistemul antigrindină rămâne nefuncțional „În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, spunea primarul. În urma furtunii din luna mai, Federația Viticultorii Vrânceni a trimis un memoriu către Ministerul Agriculturii, Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană. Viticultorii solicită repornirea sistemului antigrindină și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea sectorului viticol, considerat esențial pentru județ. Sistemul este gestionat de AASNACP, structură din cadrul Ministerului Agriculturii. Grindina a afectat circa 900 de hectare de viță-de-vie în mai multe zone viticole din Vrancea, potrivit unui document citat de Agerpres. Viticultorii susțin că lipsa intervenției prin sistemul antigrindină agravează problemele unui sector important pentru economia locală. Aceștia afirmă că sistemul a funcționat anterior și a protejat mii de hectare, respingând legătura dintre utilizarea lui și secetă. Sistemul Național Antigrindină este nefuncțional, în prezent Sistemul Național Antigrindină dispune de 104 puncte de lansare la nivel național. În prezent, infrastructura nu este funcțională. Activitatea sistemului antigrindină a fost suspendată oficial în 2024, în urma presiunilor unor producători agricoli din Prahova. Aceștia au susținut că rachetele ar influența regimul ploilor, iar Guvernul a decis oprirea sistemului prin OUG 300/2024 și realizarea unui studiu de impact. Până în prezent, studiul nu a fost finanțat, iar sistemul rămâne nefuncțional, într-un blocaj administrativ continuu. În ianuarie 2026, Curtea de Apel Galați a anulat OUG 300/2024, actul care suspenda sistemul antigrindină. Decizia nu este, însă, definitivă. Prin urmare, activitatea sistemului nu poate fi reluată în acest moment. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină susține că a făcut demersuri pentru reluarea activităților de combatere a grindinei, însă acestea depind de adoptarea unor acte normative și de asigurarea finanțării. Este necesară, între altele, o nouă strategie pentru perioada 2025-2040, actualizarea legislației și întrunirea Consiliului Consultativ. De asemenea, sunt necesare fonduri pentru studiul de impact și pentru testarea unor stații pilot cu tehnologie nouă. Momentan, nu pot fi adoptate măsuri structurale sau OUG pentru a repune sistemul antigrindină în funcțiune Totuși, la momentul actual, Guvernul interimar are „mâinile legate”. În mai 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a discutat în Vrancea despre situația sistemului antigrindină. Este o zonă în care fermierii au cerut reluarea funcționării sistemului pentru protejarea culturilor viticole și pomicole. Acesta a precizat că Guvernul interimar nu poate adopta măsuri structurale sau ordonanțe de urgență pentru rezolvarea problemei. „Actualul guvern nu poate face, dat fiind situația de interimat. Astăzi putem să administrăm ceea ce avem… dar probleme care necesită competențe de guvern cu depline puteri nu le putem rezolva”, a declarat Ilie Bolojan. Sursă foto: Shutterstock / colaj Gandul, arhivă
Comuna din România în care localnicii primesc apă cu porția. Doar 8 ore pe zi beneficiază de apa din rețea, odată cu vremea caniculară. Care este motivul
Într-o comună din România, localnicii au ajuns să primească apă cu porția, iar cei care consumă peste limită vor fi nevoiți să plătească tarife mai mari. Aceștia beneficiază doar 8 ore pe de apa din rețea, odată cu vremea caniculară. Autoritățile locale, însă, explică de ce a fost luată o astfel de măsură, iar informațiile pot fi consultate mai jos. În comuna Ghercești din județul Dolj, localnicii primesc apă din rețea doar 8 ore pe zi, odată cu creșterea temperaturilor. Altfel, localnicii care ajung să consume prea multă apă, vor fi buni de plată. Tarifele pot fi majorate de patru ori. Autoritățile menționează că o astfel de măsură ar urma să diminueze risipa de apă pe timpul verii, perioadă în care, de obicei, este secetă. Comuna din România în care localnicii primesc apă cu porția Apă cu porția într-o localitate din Dolj: 4 ore dimineața, 4 ore seara De asemenea, astfel măsuri ar urma să fie luate și în cazul altor localități românești. Localnicii din Ghercești, Dolj, primesc apă 4 ore dimineața și 4 ore seara. Un bărbat susține că este o situație dificilă, mai ales că în această perioadă temperaturile din termometre sunt ridicate. Având în vedere această măsură luată de autoritățile locale, oamenii încearcă să împartă cât mai eficient modul în care apa este utilizată. „Eu am și fântâna mea forată și mă folosesc și de la mine din fântână. Magistrala o folosesc la baie, la spălat, dar alții nu au. E greu, să rămâi fără apă cum sunt temperaturile astea e foarte greu, vă dați seama”, spune un bărbat, potrivit Digi24. „De aia e băgată în curte, tragem și plătim, ce să facem? Consumăm în curte, în grădină, asta e… Altă lume nu are fântână în curte și consumă apă”, spune o altă persoană. 8 ore pe zi de apă din rețea Preț de 4 ori mai mare în cazul localnicilor care utilizează apa din rețea pentru a-și uda grădina În cazul localnicilor care utilizează apa din rețeaua publică pentru a-și uda grădina, tariful este de 4 ori mai mare. Primarul comunei Ghercești, Cornel Păpăroiu, susține că cei care consumă mai mult de 5 mc/persoană vor plăti o suprataxă de 8 lei/mc. „În perioada sezonului secetos și atunci când consumul de apă este exagerat, cetățenii care consumă mai mult de 5 mc/persoană vor fi taxați suplimentar cu prețul de 8 lei/mc”, transmite primarul comunei Ghercești, Cornel Păpăroiu. Unii dintre localnici susțin că este „cam mult”, mai ales când în gospodărie sunt mai multe persoane. O localnică spune că dacă grădina nu este udată, „n-avem ce mânca”. Compania de Apă Oltenia restricționează furnizarea apei potabile din cauza consumului ridicat provocat de caniculă și secetă. Operatorul avertizează că utilizarea excesivă poate lăsa fără apă alți consumatori care o folosesc pentru nevoile esențiale. „Creșterea accelerată a temperaturilor și instalarea secetei au condus la înregistrarea unor consumuri excesive de apă de la rețeaua publică, astfel încât Compania de Apă Oltenia este nevoită să restricționeze furnizarea apei potabile. Toate aceste activități pun în pericol alimentarea cu apă a celorlalți utilizatori branșați la rețeaua respectivă, aceștia riscând să rămână fără apă pentru băut, spălat și nevoile casnice de bază”, spune Carmen Petrean, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Oltenia. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
O absolventă a USV Iași a transformat tescovina de Fetească Neagră în creme și balsamuri
În contextul în care industria cosmetică acordă o atenție tot mai mare ingredientelor naturale și soluțiilor care reduc impactul asupra mediului, o absolventă a specializării „Managementul și Protecția Mediului” din cadrul Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV Iași) a demonstrat potențialul unui subprodus al industriei vinicole de a deveni o resursă valoroasă pentru dermo-cosmetice sustenabile. Daria Diaconu și-a dedicat lucrarea de disertație valorificării tescovinei provenite din soiul autohton Fetească Neagră, explorând transformarea acesteia în ingrediente active pentru produse precum creme, balsamuri de buze și scruburi corporale, scrie Ziarul de Iași. Prin această cercetare, tescovina — un reziduu rezultat în urma procesării strugurilor — este reinterpretată ca sursă de compuși cu valoare cosmetică, contribuind la dezvoltarea unor produse mai prietenoase cu mediul și la promovarea principiilor economiei circulare în industria de beauty. Lucrarea de disertație, coordonată de asist. univ. dr. Diana Gabur, a fost evaluată recent de comisia de specialitate cu nota 9,33. Tânăra absolventă mărturisește că momentul susținerii a venit cu emoții puternice, dar și cu satisfacția de a-și prezenta rezultatele cercetării. Citește continuarea pe Ziarul de Iași
GALERIE FOTO: Pepenii cu miez galben din Sahara Olteniei sunt fructele-vedetă ale verii
Anul acesta, fermierii din comuna Călărași din Dolj au diversificat producția. O noutate pe piață vor fi pepenii verzi cu miez galben sau pepenii fără sâmburi. Pe lângă soiurile tradiționale, fermierii încearcă să se facă recunoscuți și să obișnuiască cumpărătorii și cu aceste soiuri noi, care atrag atenția în special prin aspectul inedit. Fermier: „Ne-am adaptat la ce se cere” Eugen Cojocaru este unul dintre fermierii din comuna Călărași care a mărit suprafața pe care cultivă pepeni cu miez galben deoarece a existat cerere din partea magazinelor și a ajuns la o suprafață de 50 de hectare. De aceste soiuri sunt atrase în special marile lanțuri de supermarketuri. „Ne-am adaptat la ce se cere în supermarketuri. Alt soi de pepene. Cel cu miez galben dar și cel fără sâmburi. Și prețul este mai bun”, spune fermierul. Pepenii cu miez auriu sunt mult mai dulci și mai parfumați în comparație cu pepenii verzi cu miez roșu. Sunt și puțin mai scumpi decât cei clasici și costă în jur de 6 lei/kilogramul. Cultivarea acestui soi necesită însă mai multă grijă și atenție. Trebuie să existe soiuri intercalate astfel încă polenizarea să fie una încrucișată. În zona Călărași – Dăbuleni prețul pepenilor verzi a scăzut. Un kilogram a ajuns să se vândă cu 2 lei după ce primii pepeni s-au dat cu 3-4 lei.