UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi, punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este, de asemenea, una mai puternică: mai reziliente, mai eficiente și ferm ancorate în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările implicate în procesul de aderare avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Aceasta înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia vrea mai puține decizii luate în unanimitate Una dintre principalele schimbări vizate privește modul în care sunt luate deciziile în interiorul Uniunii. Comisia va continua să susțină trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii-cheie, inclusiv sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică. În ceea ce privește procesul de extindere, executivul european propune ca deschiderea grupurilor tematice de negociere și alte decizii intermediare privind aderarea să poată fi aprobate prin majoritate calificată. Scopul este accelerarea negocierilor și reducerea posibilității ca un singur stat membru să blocheze procesul. Noi state membre ar putea primi restricții după aderare Comisia propune și garanții mai stricte pentru viitoarele tratate de aderare, astfel încât statele care intră în UE să respecte și după aderare angajamentele asumate în timpul negocierilor. Perioada în care pot fi aplicate măsuri de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne ar urma să fie extinsă semnificativ. În cazurile considerate foarte grave, în care un nou stat membru ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, ar putea fi aplicate inclusiv măsuri precum suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. De asemenea, ar putea exista perioade de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultură, produse sensibile sau accesul la anumite finanțări europene. Un nou stat membru ar putea fi obligat, pentru o perioadă limitată, să nu blocheze aderarea altor țări din cauza unor dispute bilaterale. Ucraina, tratată separat în privința agriculturii Comisia susține că bugetul Uniunii poate absorbi noi state membre fără să renunțe la finanțarea priorităților actuale. În cazul Ucrainei, însă, Bruxelles-ul consideră că ar fi necesare reguli speciale din cauza dimensiunii și productivității sectorului agricol ucrainean. Acordurile de aderare ar trebui să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile, potrivit Comisiei. În paralel, Ucraina ar urma să fie sprijinită pentru a-și recâștiga accesul la piețele tradiționale de export din afara Uniunii Europene. Țările candidate ar putea intra treptat în politicile UE Comisia propune și aprofundarea integrării statelor candidate înainte ca acestea să devină oficial membre ale Uniunii. Acestea ar putea participa mai devreme la unele politici europene în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Participarea ar urma să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Bruxelles, ar fi bazată pe merite și ar putea fi retrasă dacă reformele sunt inversate. Comisia intenționează să organizeze dialoguri anuale cu statele candidate pentru evaluarea progreselor și identificarea domeniilor în care integrarea poate fi accelerată. Foi de parcurs pentru Moldova și Ucraina În cadrul pachetului de extindere din 2026, Comisia Europeană urmează să prezinte foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor. Documentele vor fi corelate cu pregătirile interne ale Uniunii Europene, astfel încât negocierile de aderare să avanseze în paralel cu reformele instituționale și bugetare necesare în interiorul UE. Pachetul prezentat de Comisie va intra acum în discuțiile dintre statele membre, inclusiv în cadrul Consiliului European din octombrie, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor analiza modificările instituționale și operaționale necesare pentru următoarele extinderi.
Agricultura românească intră în era AI. Cum se schimbă regulile de finanțare europeană din 2028 pentru marii jucători din agro
Agricultura românească poate beneficia de negocierile pentru noul buget european, cu o miză de ordinul zecilor de miliarde de euro. Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană rezervă cel puțin 300 de miliarde de euro la nivelul UE pentru sprijinul veniturilor fermierilor și situații de criză și propune integrarea finanțării agricole într-un sistem mai larg de investiții, competitivitate, cercetare și inovare. Mandatul național pentru negocierile bugetului 2028–2034 trebuie să trateze agricultura, competitivitatea și dezvoltarea locală ca obiective prioritare declara, în primăvara lui 2026, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. „De la materie primă la valoare adăugată produsă în România. Acesta trebuie să fie obiectivul clar al agriculturii românești. Agricultura înseamnă 2,5% din PIB și aproape 25% din forța de muncă. România are potențial și producție solidă. Dar exportăm materie primă și importăm produse procesate. Corectarea deficitului agroalimentar trebuie să devină o prioritate națională”, declara la acel moment Victor Negrescu, pe pagina sa de LinkedIn Loading … O treime din structura exploatațiilor din UE sunt în România România, care are aproape 3,5 milioane de fermieri, dintre care 90% exploatează mai puțin de 5 hectare, trebuie să decidă în următorii ani ce fel de agricultură vrea să finanțeze: una dependentă de sprijinul pe suprafață sau una capabilă să producă mai multă valoare prin tehnologie, irigații, agricultură de precizie, cercetare, procesare și integrare în lanțurile industriale și alimentare europene. De altfel, cele mai recente disponibile privind structura exploatațiilor și publicate de Eurostat arată că din 8,8 milioane de exploatații agricole existente în UE, 2,9 milioane (aproape o treime) sunt românești. Miza negocierilor din octombrie de la Bruxelles pentru România Miza sumelor puse în joc pentru perioada 2028–2034 este cu atât mai importantă pentru România cu cât Bucureștiul încearcă să păstreze agricultura și politica de coeziune în centrul viitorului buget european. Președintele Nicușor Dan a anunțat, la începutul lunii octombrie, că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit 17 state membre în cadrul „Grupului Prietenilor Coeziunii” pentru a susține menținerea nivelului global de finanțare pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune. Mesajul vine în proximitatea noii runde de negocieri pe viitorul buget, programate pentru 15-16 octombrie, când liderii UE se reunesc în Consiliul European, iar Irlanda, care deține președinția rotativă, trebuie să avanseze negocierile pe baza unui nou „negotiating box”. Pentru România, miza este directă: statele care susțin menținerea finanțării pentru agricultură și coeziune încearcă să evite ca noile priorități europene — competitivitate, apărare, securitate energetică și reziliență — să fie finanțate prin reducerea fondurilor tradiționale. De altfel, agricultura va putea beneficia inclusiv de cele 409 miliarde de euro propuse pentru competitivitatea europeană, prin Fondul european pentru competitivitate și Horizon Europe. Cum se schimbă arhitectura bugetului UE din 2028 Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 schimbă cadrul în care trebuie privită agricultura. Politica agricolă comună nu dispare, iar sprijinul pentru veniturile fermierilor rămâne o componentă majoră a finanțării europene. Cel puțin 300 de miliarde de euro sunt rezervate la nivel european pentru sprijinul veniturilor și situații de criză. Dar, în paralel, agricultura este introdusă într-o arhitectură mai largă de finanțare, în care competitivitatea, cercetarea, inovarea, digitalizarea și tranziția verde devin surse suplimentare de investiții. Comisia propune 409 miliarde de euro pentru competitivitatea europeană, prin European Competitiveness Fund și Horizon Europe. În interiorul acestei arhitecturi există o fereastră dedicată sănătății, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei, cu aproximativ 40 de miliarde de euro propuse pentru perioada 2028–2034. Asta înseamnă că agricultura nu mai este privită exclusiv prin prisma plăților directe sau a investițiilor clasice în exploatații. Pentru companiile care pot demonstra creșteri de productivitate, tehnologizare, inovare, reducerea consumului de resurse sau integrare în lanțuri de valoare, sursele de finanțare europene pot deveni mai diverse. România pornește de la o agricultură extrem de polarizată Miza este cu atât mai mare pentru România cu cât structura agriculturii este foarte diferită de cea a marilor economii agricole europene, deoarece circa 90% dintre exploatații au mai puțin de 5 hectare. „Acest tipar de distribuție a fost deosebit de evident în România, țara UE cu cel mai mare număr de exploatații agricole: 9 din 10 exploatații (90,2%, respectiv 2,6 milioane de exploatații) aveau o suprafață mai mică de 5 hectare, în timp ce 1,0% dintre toate exploatațiile, cele cu o suprafață de cel puțin 50 de hectare, exploatau puțin peste jumătate (53,1%) din întreaga suprafață agricolă utilizată (SAU) a țării”, se arată în documentele statistice ale UE. Această polarizare pune două probleme diferite în fața viitoarei politici agricole: cum sunt susținute fermele mici și familiale și cum sunt stimulate exploatațiile capabile să facă investiții de scară, să introducă tehnologie și să intre în lanțuri de procesare și export. În cazul marilor exploatații, întrebarea nu mai este doar cât teren poate fi lucrat, ci câtă valoare poate fi produsă pe hectar. Ce schimbări îi vizează direct pe marii jucători din agro Pentru marile exploatații agricole din România, schimbarea nu înseamnă doar o eventuală modificare a subvenției pe hectar. Înseamnă schimbarea structurii de finanțare a afacerii. Companii precum Agricost/Al Dahra, Agro-Chirnogi, LTA Mondial, Longin, Aaylex Agro sau JD Agro Cocora operează la o scară la care investițiile în irigații, utilaje, agricultură de precizie, digitalizare, energie, depozitare sau procesare pot fi făcute și măsurate ca proiecte de competitivitate, nu doar ca investiții agricole clasice. În cazul irigațiilor, de exemplu, o exploatație mare poate investi în extinderea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, în stații de pompare, senzori de umiditate și sisteme digitale care stabilesc unde și când este necesară apa. Aceste sisteme inteligente reduc riscul de secetă, pe de o parte, și optimizează utilizarea apei și obținerea unei producții precis calculate de la un an la altul. AI poate duce toată această infrastructură mai departe. Datele furnizate de sateliți, drone, senzori și utilaje conectate pot fi utilizate pentru cartografierea terenurilor, identificarea zonelor cu probleme, dozarea variabilă a semințelor și îngrășămintelor sau aplicarea tratamentelor localizat. Cu alte cuvinte, pentru marii jucători din agro, ecuația se schimbă din cât sprijin pot primi pentru suprafața exploatată către investiții, productivitate și competitivitate în acces la noua rundă de finanțări
Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Blocajele din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz, în spatele exploziei prețurilor la cereale
Luna septembrie 2026 a venit cu noi creșteri considerabile ale prețurilor cerealelor, pe fondul blocajelor din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor furnizate de FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, tarifele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani. Indexul lunar furnizat de organizație arată că prețurile au crescut luna trecută pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Indicele FAO al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie la 136 de puncte, fiind cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. În august, indicele era de 134 de puncte. Creșterea a fost alimentată de probleme logistice și temerile privind fenomenele meteo, care au majorat prețurile cerealelor. Pe lista îngrijorărilor se află fenomenul El Nino, precum și confruntările intensificate dintre Rusia și Ucraina. Loading … Prețuri crescute pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Sursă foto: FAO În acest sens, exporturile agricole din regiunea Mării Negre au fost perturbate, oferta de cereale și semințe oleaginoase s-a redus, iar importatorii din Asia și Africa au căutat alternative. De asemenea, prețul grâului a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că, în cazul cerealelor, zahărului și al uleiurilor vegetale, indicii prețurilor au crescut. Au fost înregistrate, în schimb, cotații mai mici la carne și lactate. „Vedem o creștere persistentă și din ce în ce mai generalizată a prețurilor produselor alimentare pe plan mondial. Perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, combinate cu șocurile climatice, pun presiune pe energie, transport și produse alimentare cheie. Dacă se mențin, presiunile se vor resimți curând în prețurile produselor alimentare, în special în țările dependente de importurile de alimente și energie”, a spus Maximo Torero, economistul șf al organizației. Cereale mai scumpe Prețurile cerealelor au crescut cu 5,1% în septembrie față de august și cu 17,2% față de anul trecut. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Creșterile au fost alimentate de problemele logistice din Marea Neagră, seceta din America de Nord și incertitudinile privind Strâmtoarea Hormuz. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 0,9% în septembrie față de august 2026. Scumpirea a fost susținută de cererea ridicată pentru ulei de palmier și de temerile privind producția din Asia de Sud-Est. Evoluția a influențat și prețurile uleiurilor de rapiță și floarea-soarelui din Europa. Creșteri au fost înregistrate și la zahăr, cu 6,1%. Prețurile zahărului au crescut pe fondul așteptărilor privind o ofertă globală mai redusă în sezonul 2026/2027. În Uniunea Europeană, producția de sfeclă de zahăr este estimată în scădere. Perspectivele sunt slabe și în Thailanda și India, afectate de condițiile meteo. În Brazilia, ploile abundente au perturbat recoltarea și au susținut creșterea prețurilor. Cotații mai mici la carne și lactate Organizația mai arată scăderi ale cotațiilor la carne (cu 1,1%) și lactate (cu 0,1%). „Scăderea a reflectat cotațiile mai mici pentru carnea de pasăre și de porc, în timp ce prețurile cărnii de vită și de oaie au rămas, în linii mari, stabile. Cotațiile internaționale pentru carnea de pasăre au scăzut pe fondul unei oferte abundente la export din partea Braziliei și al unei cereri mai reduse din partea Uniunii Europene, ca urmare a intrării în vigoare, la 3 septembrie, a cerințelor de import privind utilizarea antimicrobienelor”, explică FAO. „Scăderile prețurilor la brânză au fost aproape compensate de creșterile cotațiilor pentru laptele praf, în timp ce prețurile untului au înregistrat variații minime”, arată organizația. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, FAO
Sprijin de până la 200.000 de euro pentru o anumită categorie de fermieri
Sunt vești noi pentru cei care activează în domeniul agricol și cel zootehnic. Tinerii fermieri pot accesa 170 de milioane de euro pentru consolidarea exploatațiilor proprii. Finanțarea este acordată prin intervenția DR-12, iar cererile pot fi depuse online la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), între 6 octombrie și 2 decembrie 2026. De menționat faptul că bugetul pentru intervenția DR-12 este de 169.589.647 de euro. Persoanele care doresc să acceseze un astfel de sprijin financiar trebuie să ia în considerare anumite condiții. Și anume, de reținut că această finanțare este adresată fermierilor care au cel mult 40 de ani la depunerea cererii. Loading … Sprijin de până la 200.000 de euro pentru o anumită categorie de fermieri. Ce presupune programul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale De altfel, pot aplica și foștii beneficiari ai submăsurii 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), indiferent de vârstă. Sunt eligibili și fermierii de până la 45 de ani. Sprijin de până la 200.000 de euro pentru fermierii tineri Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), spune că intervenția DR-12 oferă aproape 170 de milioane de euro fermierilor de până la 45 de ani pentru dezvoltarea exploatațiilor. Investițiile vizează atât sectorul zootehnic, cât și pe cel vegetal. Scopul este modernizarea agriculturii, crearea de locuri de muncă și susținerea comunităților rurale. „Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR. Totodată, finanțarea poate ajunge la 200.000 de euro pe proiect. Sprijinul acoperă până la 80% din costurile eligibile pentru fermierii de până la 40 de ani. Pentru celelalte categorii, finanțarea este de maximum 65%, notează Agrointel.ro. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Cerealele ucrainene, motiv de panică sau șansă pentru Europa
Problema cerealelor ucrainene a revenit în atenție, pe fondul accelerării în procesul de negociere a aderării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și al restricților continue impuse de Polonia și al blocării porturilor de la Marea Neagră. Politica agricolă comună europeană (CAP) este probabil unul dintre cele mai mari enigme ale momentului, dependentă simultan de mai mulți factori. În acest context, portul militar Constanța ar putea reprezenta o soluție pentru agricultura Ucrainei, scrie presa independentă europeană. De-a lungul și de-a latul Europei, fermierii au ieșit cu tractoarele în stradă, ajungând chiar să blocheze capitala UE, Bruxelles. Proteste masive provocate de modificările din CAP Creșterea prețurilor la carburant, concurența acerbă a importurilor mai ieftine, povara reglementărilor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană, modificările aduse Politicii agricole Comună Europeană (CAP), au dus cumulat la ample proteste de stradă. CAP este probabil unul dintre cele mai mari puzzle-uri, în care fiecare piesă mai mare trebuie să se potrivească: ultima piesă este aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, scrie portalul de jurnalism voxeurop.eu. Chiar lăsând la o parte teritoriile capturate de Rusia – Crimeea și părți din Donbas – Ucraina deține totuși 32 milioane de hectare de pământ agricol viabil, din care 26 de milioane sunt deja cultivate. Este dublu față de suprafața arabilă a Franței și de 3 ori cea a Spaniei și Poloniei (11 milioane fiecare). Atunci când Ucraina se va alătura UE, va deveni instantaneu liderul blocului comunitar ca producător de cereale și semințe uleioase. Politica agricolă comună, călcâiul lui Ahile Capitolul agricol, argumentează cercetătoarea Elsa Régnier într-un studiu din 2024 pentru Institutul pentru dezvoltare sustenabilă și relații internaționale (IDDRI), “este considerat unul dintre cele mai dificile în procesul de aderare la UE” – o consecință a rolului central jucat de CAP în bugetul Uniunii și a vulnerabilității structurale a sistemelor de fermă. De altfel, un purtător de cuvâna al Comisiei Europene a admis că Ucraina și Moldova “au nevoie de timp și efort”, căci UE “trebuie să se asigure că politicile ei, inclusi CAP, sunt adecvate pentru o Uniune extinsă”. Solul ucrainean este printre cele mai bogate din lume, cel pe care oamenii de știință îl numesc cernoziom. De ce stârnește panică Ucraina Totuși, această potențială destabilizare a pieței agricole comune – provocată de intrarea unui producător atât de puternic ca Ucraina – ar putea deveni o oportunitate, observă sursa citată. Pentru Comisia Europeană, ar putea furniza în sfârșit presiunea politică ncesară pentru o reformă majoră a CAP. Proces care a fost amânat ani de zile. Până acum, UE a avut 7 extinderi. Cea din 1986 (Spania și Portugalia) au crescut terenul agricol al blocului cu 30%, cele din 2004–2007 (când a aderat și România) au adăugat 44%. Extinderea cu Ucraina, Moldova și alte candidate din Balcani ar reprezenta o creștere de 28%. În cazul unei viitoare extinderi, o adaptare minoră a CAP nu va fi suficientă: “Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe to sistemului”, explică expertul Yves Le Morvan, de la think tankul francez Agridées. O șansă geopolitică pentru UE Acesta propune două soluții: fie o acedere a țării care să nu îi ofere statutul de membru cu drepturi depline, fie o reformă profundă a CAP care să includă mecanisme de protecție pe termen lung. În prezent, se negociază cadrul bugetar al perioadei 2028–2034. Odată cu aderarea Ucrainei, Uniunea s-ar confrunta cu 3 opțiuni: o creștere semnificativă a bugetului CAP (acum cumulează în jur de 23–25% din bugetul UE), reducerea alocărilor către statele membre, sau propunerea unei scheme separate pentru Ucraina bazată pe regiunea agricolă. Totul va depinde de negocieri. Pe de altă parte, aportul Ucrainei ar putea fi și o oportunitate geopolitică, Odată cu invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea tot mai mare a Chinei, suveranitatea alimentară este o necesitate strategică. Aderarea Ucrainei – considerată “coșul de pâine al lumii” – ar putea poziționa Uniunea ca producător agricol și exportator global de top, consolidând totodată reziliența internă. Ucraina are nevoie de sprijin internațional de 2 miliarde dolari Ucraina analizează posibilitatea de a utiliza porturile din Marea Baltică pentru exporturile sale de cereale, a afirmat Ministerul Agriculturii de la Kiev, în urma unei măsuri similare luate de Rusia. Ambele părți caută alternative la rutele din Marea Neagră, perturbate de războiul dintre ele, relata săptămâna trecută Reuters. Cea mai mare parte a mărfurilor ucrainene, inclusiv cerealele, a fost redirecționată prin cele 3 porturi ucrainene de pe Dunăre, după ce atacurile rusești au blocat porturile de la Marea Neagră, care gestionau anterior 90% din exporturi. „Porturile baltice ar putea gestiona exporturi de până la 20 de milioane de tone de cereale”, a spus Ministerul Agriculturii din Ucraina într-un comunicat emis după o întâlnire între miniștrii agriculturii din Ucraina și Estonia. Însă transportul prin Marea Baltică ar adăuga însă aproximativ 100 de dolari pe tonă la cheltuielile de export, a precizat ministerul. Pentru a compensa acest lucru, Ucraina ar avea nevoie de sprijin internațional de până la 2 miliarde de dolari, a adăugat instituția. Ministerul nu a identificat o sursă potențială de finanțare și nici nu a explicat cum ar ajunge cerealele în porturile baltice. Ucraina nu are graniță cu statele baltice, ceea ce face ca ruta de tranzit prin Polonia să fie cea mai probabilă. Polonia amenință și cu interzicerea tranzitului Pe de altă parte, ruta din Polonia stârnit proteste ample din partea fermierilor polonezi, care afirmau că cerealele ucrainene, mai ieftine, reprezentau o amenințare pentru producătorii locali. Potrivit presei din Ucraina, ministrul Politicii Agrare și Alimentelor investighează intenția autorităților vamale poloneze de a restricționa folosirea depozitelor și silozurilor pentru găzduirea temporară a cerealelor din Ucraina care tranzitează Polonia către terțe țări, scrie publicația de specialitate ukragroconsult.com. Importul anumitor produse agricole ucrainene în Polonia rămâne interzis, însă tranzitul prin această țară este încă permis. România, cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile Ucrainei Cea mai scurtă rută pentru cerealele ucrainene spre multe dintre piețele de
Student la 87 de ani. Cum a fost prima săptămână: Timp nu mai există deloc
La 87 de ani, Viorel Pintilescu a început cursurile Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV), relatează Ziarul de Iași, citat de g4media.ro. După ce, în vară, Viorel Pintilescu a devenit primul candidat înscris la admitere și a fost admis la Biologie, octogenarul a trecut de emoțiile începerii facultății. Loading … Bătrânul student spune că materia nu i se pare dificilă, dar programul este destul de solicitant, iar timpul pentru studiu este mai puțin. Prima săptămână de facultate nu l-a speriat nicicum pe domnul Viorel, care, după mai bine de 60 de ani de la terminarea liceului, a intrat din nou într-o sală de curs, de data aceasta în calitate de student. „Cum să mi se pară? Bine, mie mi se pare ușor. Mă descurc bine, nu-i o problemă”, a declarat acesta, pentru „Ziarul de Iași”. „Profesorii sunt foarte exigenți, într-adevăr, pentru că nu permit să lipsim de la laboratoare deloc, sub nicio formă”, descrie studentul atmosfera din Universitate. Acesta înțelege însă rigorile. La Biologie, spune el, sunt lucruri care nu pot fi învățate doar din cursuri. „N-ai cum să lucrezi dacă nu te duci la laborator să vezi figura respectivă acolo, prin microscop, să o explici. N-ai cum”, arată Viorel. Studentul octogenar mănâncă la cantină Orarul este astfel construit încât studenții să aibă timp măcar de masa la cantină. Pintilescu spune că folosește și el această opțiune și este mulțumit de prețurile pentru studenți. „Avem timp să ne ducem să servim masa la cantină. Studenții au o reducere și noi servim masa acolo. Masa este ieftină. Cu 18 lei mănânci felul întâi și felul doi, cu tot cu pâine”, descrie studentul. În privința interacțiunii cu colegii mai tineri, Viorel explică limpede că fiecare își vede de treaba lui. Acasă, studentul de 87 de ani învață în continuare. „Timp nu mai există deloc. De-abia ajungem acasă și trebuie să luăm masa, iar când ajungem acasă ne apucăm imediat de lucru, pentru că e multă materie”, a subliniat Vintilescu. „Sunt domni profesori care spun așa: «Nimeni nu scrie nimic. Eu predau și la urmă primiți cursul». Și toată lumea primește cursul la urmă”, arată bărbatul, vis a vis de modul de predare abordat de profesori. Sursa foto: Ziarul de Iași
Un fost vicepreședinte al Autorității Sanitare Veterinare propune conservele de oaie ca soluție pentru pierderile ciobanilor
Dănuț Păle, medic veterinar și fost vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a explicat pentru Gândul că una dintre soluțiile care ar putea remedia pierderile suferite de crescătorii de ovine este prelucrarea cărnii de oaie în conserve. Medicul clarifică faptul că variola ovină nu reprezintă un pericol pentru consumul cărnii, câtă vreme carnea este supusă tratamentelor termice, în special în cazul animalelor purtătoare, dar neafectate. Acesta subliniază însă că, în stadii avansate ale bolii, apare o diminuare a calității cărnii, iar aceasta, teoretic, nu mai este comestibilă. O altă soluție este transferul cărnii către producătorii de hrană pentru animale. Fostul vicepreședinte al ANSVSA atrage atenția că relațiile României cu țările din Orientul Mijlociu sunt foarte bune, iar conservele cu carne de oaie și-ar găsi cu ușurință cumpărătorii în regiune. „Animalele sacrificate trebuie supuse, în funcție de boală, unor tratamente termice. Deci să prelucrăm. Ce putem prelucra? Putem să facem, în primul rând, conserve, da? Noi știm că vorbim de oaie. România nu e un mare consumator de carne de oaie. Dar relațiile noastre cu Orientul Mijlociu sunt extraordinar de bune și am putea să trimitem conserve sau orice alt preparat care a fost supus regimului termic. Și atunci salvăm o mare cantitate de proteină, nu o mai băgăm în pământ, da? Celelalte componente care nu sunt tratabile pentru a fi transformate în conservă ar putea fi duse ca deșeuri la fabrici de procesare pentru hrana pe care o putem folosi la animalele de companie.” Este sacrificarea animalelor singura soluție? Acesta mai afirmă faptul că, pentru prevenirea răspândirii bolii, singura soluție practicată oriunde în lume este, spune acesta, sacrificarea animalelor. „Regula, de când se știe: o boală infecțioasă cu o difuzibilitate atât de mare, cu riscul să nu o mai stăpânim, impune astfel de măsuri. E adevărat că omoară animalele și pe cele sănătoase. Dar, din punctul meu de vedere, există soluții. Lucrul ăsta îl spun de foarte mult timp. Am fost patru ani de zile parlamentar și am fost vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură. Povești, atât. Spunem povești, nimic concret. Și atunci, de-aia, există această reacție, această revoltă. Bine, acum toată lumea știe orice altceva mai mult decât are el pregătire. Dar, revenind, acum, în acest moment, regula pentru bolile majore – pesta porcină africană, pesta micilor rumegătoare, febra aftoasă – așa este peste tot în lume: stingerea cât mai rapidă a focarului pentru a limita boala, să o ținem în locul respectiv. Numai că nimeni nu respectă nimic”, a transmis Dănuț Păle. Medicul veterinar susține că, deși animalele nu par a fi bolnave, acestea sunt purtătoare ale bolii, iar până în momentul în care semnele devin vizibile, pesta se răspândește și la celelalte ovine. „Animalele sunt întotdeauna clinic sănătoase. Adică, din momentul în care mi-a intrat boala, multe dintre ele aparent sunt sănătoase. Dar, până îmi apar semnele de boală, în funcție de boală, pot trece câteva zile sau mai multe zile. Dar, în această perioadă, oaia și celelalte animale sunt purtătoare de virus și îl transmit și la alte animale. Și, mai devreme sau mai târziu, toate animalele se îmbolnăvesc. Mai mult decât atât, difuzăm boala și la alte localități, pentru că, repet, nu trebuie să ne așteptăm doar la medicul veterinar, pentru că aici ar trebui mai multe instituții să-și dea mâna, inclusiv crescătorul de animale. Dar, din păcate, totdeauna totul se rezumă pe spinarea medicului veterinar. El trebuie să le facă pe toate.” Poate fi consumată carnea, dacă animalul este bolnav? „Boala respectivă nu este o zoonoză, nu este o boală care afectează sănătatea omului, dar, dacă nu o tratezi termic, prin manipulare, prin mișcare dintr-o parte într-alta, există riscul să plimbi virusul și în alte teritorii. De aceea se supune carnea tratamentului termic”, a transmis Dănuț Păle pentru Gândul. Acesta explică faptul că, dacă animalul se află într-o fază accentuată a bolii, organele și carnea animalului se deteriorează și, din punct de vedere biochimic, nu mai sunt comestibile. „Un animal bolnav, întotdeauna, în interiorul organismului, calitatea cărnii și altor organe nu mai este aceeași. Și atunci se fac confiscările de abator. Ea, biochimic, nu mai este bună. Pentru că apar niște procese. Virusul îmi distruge patul vascular, se produc fel de fel de alte reacții chimice în masa musculară, în organe. Dar, una peste alta, revenind, în acest moment, aceasta este metodologia, acesta este regulamentul european. Dar se pot face derogări, bineînțeles, cu argumente, seriozitate și cu încredere unii în ceilalți. De la fermieri, medici veterinari și alte instituții”, a concluzionat pentru Gândul Dănuț Păle, medic veterinar și fost vicepreședinte ANSVSA.
200.000 de fermieri sunt așteptați la protestul din Piața Victoriei
Aproximativ 200.000 de fermieri din toate sectoarele agricole sunt așteptați marți, 15 septembrie, la un protest „spontan și neautorizat”, care va avea loc în fața sediului Guvernului. Majoritatea participanților sunt crescători de ovine, însă lor li se vor alătura și fermieri din alte ramuri ale agriculturii. Aceștia vor semnala conducerii Executivului problemele cu care se confruntă sectorul zootehnic și cel vegetal, motiv pentru care se vor organiza individual sau în grupuri, inclusiv cu mașini și autocare, scrie agrointel.ro. Loading … „Nu am scos autorizație și știm că vor fi amenzi” / „Este dreptul nostru să ne strigăm nemulțumirile” Aceeași sursă îl citează pe fermierul bihorean Ionică Sterp, membru fondator al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Ovine din România, care a declarat că protestatarii vor depune la Guvern o listă foarte lungă de cereri cu privire la activitatea agricolă și că nu vor părăsi capitala până când nu vor primi o reacție din partea Executivului. „În ultimele zile am primit mesaje din toate părțile nu doar de la crescători de animale: și cultură mare, legumicultură chiar și apicultură. Și toți spun că din fiecare județ vor să vină reprezentanți la protest. Manifestația este una spontană, nu am scos autorizație și știm că vor fi amenzi dar este dreptul nostru să ne strigăm nemulțumirile. Fiecare se organizează cum dorește și decide în cadrul propriei organizații cum se vor deplasa. Sincer vă spun că am fost contactat și de mineri, și de sindicatul profesorilor, toți vor să tragă un semnal de alarmă”, a explicat Ionică Sterp pentru Agrointeligența. Protest al crescătorilor de ovine în București, 30 iulie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Îi rog pe jandarmi să nu ne mai gazeze, cum s-a întâmplat în iulie” / „Am colegi cărora nu li s-au vindecat arsurile” „Protestul va fi unul pașnic și fac apel la colegii mei să rămână așa. Dar îi rog și pe jandarmi să acționeze civilizat și să nu ne mai gazeze, cum s-a întâmplat în luna iulie. Am colegi cărora nici acum nu li s-au vindecat arsurile după ce jandarmii au folosit gaze lacrimogene în luna iulie, la protestul de atunci. Noi suntem conștienți că în 200.000 de oameni vor fi și unii care se infiltrează, care instigă dar mesajul meu este clar: fermierii sunt oameni pașnici, de bună credință care vor doar să tragă un semnal de alarmă”, a mai precizat Ionică Sterp. Protest al crescătorilor de ovine în București, 30 iulie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Este clară implicarea unor forțe politice din opoziție care o să ridice mari semne de întrebare” De asemenea, reprezentanții Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine Romovis au anunțat că membrii săi vor fi prezenți la protestul care va fi organizat pe străzile din București. Totodată, aceștia sunt de părere că situația poate degenera din nou și că există posibilitatea aplicării de amenzi. „Nu așa ne-am dorit noi să se întâmple! Este clară implicarea unor forțe politice din opoziție care o să ridice mari semne de întrebare în privința manipulării. Am stabilit în federație și asociații ca fiecare fermier să facă așa cum consideră. Mă tem ca o să fie mai mulți politicieni și din zona civică decât fermieri”, a explicat, din partea Romovis, Ionică Nechifor pentru Agrointeligența. Protest al crescătorilor de ovine în București, 30 iulie 2026 | Sursa foto: Mediafax „În funcție de numărul participanților, traficul rutier poate fi restricționat” / „Brigada Rutieră recomandă evitarea zonei” „Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, va lua măsuri pentru asigurarea unui climat de siguranţă la nivelul Capitalei, respectiv pentru a asigura ordinea publică şi protecţia participanţilor la adunarea publică ce se va desfășura mâine, 15 septembrie 2026, în București. În funcție de numărul participanților, traficul rutier în Piața Victoriei poate fi restricționat, motiv pentru care Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de autovehicule evitarea zonei. Din raţiuni de siguranţă publică, recomandăm participanţilor să nu vină cu bagaje sau genţi voluminoase. Pentru prevenirea unor situații de risc, pe traseele care converg către locul de desfășurare a adunării publice vor fi instituite dispozitive de prefiltrare, iar jandarmii vor efectua controlul corporal și al bagajelor. În situația apariției unor persoane sau grupuri de persoane cu comportament agresiv, rugăm participanții de bună-credință să se delimiteze de acțiunile acestora și să indice de îndată zona lor de manifestare forțelor de ordine prezente la fața locului, în vederea luării măsurilor legale care se impun”, au transmis reprezentanții Direcției Generale de Jandarmi a Muncipiului București (GDJMB), printr-un comunicat de presă. Protest al crescătorilor de ovine în București, 30 iulie 2026 | Sursa foto: Mediafax La protestul organizat în iulie, jandarmii au folosit gaze lacrimogene după ce fermierii au forțat gardurile de protecție Pe 30 iulie 2026, 5.000 de oieri erau așteptați pe străzile capitalei pentru a protesta în fața sediului Guvernului și a sediului Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). S-au prezentat aproximativ 1.000 de persoane, iar manifestațiile au debutat cu o altercație între protestatari și echipele de jandarmi. În jurul orei 10:10, fermierii au forțat gardurile de protecție, în încercarea de a intra în sediul ANSVSA, iar jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene. Gândul a acoperit toate evenimentele care au avut loc în cadrul protestului de la finalul lunii iulie. Toate informațiile sunt disponibile AICI. Protest al crescătorilor de ovine în București, 30 iulie 2026 | Sursa foto: Mediafax
Fonduri europene de 50.000 de euro pentru ferme: Condiții și Ghid AFIR
O anumită categorie de fermieri ar putea să acceseze fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Potrivit ultimului anunț al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este vorba despre crescătorii de ovine și caprine. Crescătorii de ovine pot primi până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă, din fonduri europene. Bugetul total este de 9 milioane de euro, prin intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”). Ghidul solicitantului se află în consultare publică și poate fi accesat AICI. Sprijinul se adresează crescătorilor de ovine și caprine cu exploatații înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) și efective de cel puțin 150 de animale. Loading … Fermierii care pot accesa fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Foto: Shutterstock Fonduri de până la 50.000 de euro Intervenția DR-21 vizează fermele de ovine și caprine afectate de restricțiile la export. Finanțarea urmărește creșterea biosecurității și prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Ghidul a fost elaborat după modificarea Planului Strategic PAC 2023-2027. Finanțarea poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. „Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21, susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării rurale. Sprijinul nerambursabil acoperă 90% din valoarea eligibilă a proiectului. Bugetul total este de 9 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse până la atingerea plafonului de 300% din această sumă. Printre cheltuielile eligibile se numără echipamentele pentru decontaminare și dezinfecție. Pot fi finanțate și filtre sanitar-veterinare, garduri de protecție și sisteme pentru izolarea sau carantinarea animalelor. Sunt eligibile și sistemele de control al accesului în ferme. De menționat faptul că fondurile europene se adresează crescătorilor de ovine, iar aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții. Potrivit Ghidului aflat în consultare publică, lista beneficiarilor eligibili poate fi modificată înainte de forma finală. Printre beneficiarii eligibili se numără persoane fizice și mai multe forme de organizare a exploatațiilor zootehnice. Lista include PFA-uri (Persoană Fizică Autorizată), întreprinderi individuale și familiale, SNC (societate în nume colectiv), SCS (societate în comandită simplă), SA (societate pe acțiune), SCA (societate în comandită pe acțiuni) și SRL (societate cu răspundere limitată), precum și societăți comerciale cu capital privat, societăți agricole și cooperative agricole. Sunt eligibile și centrele de colectare a animalelor autorizate de ANSVSA, cu cod CAEN 014, 015 sau 016, ca activitate principală sau secundară. Ce condiții trebuie să urmeze solicitanții Solicitantul trebuie să desfășoare activități economice într-una dintre formele de organizare prevăzute în Ghid. De asemenea, trebuie să acționeze în nume propriu și să demonstreze că dispune de surse financiare stabile și suficiente pentru implementarea proiectului. Pot depune proiecte și solicitanții care au datorii către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), dacă le achită integral, inclusiv dobânzile și penalitățile, înainte de semnarea contractului de finanțare. Solicitanții trebuie, de asemenea, să respecte prevederile art. 15 din HG nr. 1570/2022, privind implementarea intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023-2027. Un beneficiar poate depune maximum două proiecte distincte, iar limita poate ajunge la trei dacă unul dintre proiecte vizează intervenția DR-19 pentru investiții neproductive la nivel de fermă. Pentru finanțare, proiectele trebuie să respecte condițiile de eligibilitate și regulile privind ajutoarele de stat sau de minimis. Nu este permisă dubla finanțare, iar solicitantul nu trebuie să obțină un avantaj necuvenit. De asemenea, trebuie demonstrată cofinanțarea privată pentru proiecte, prin extras de cont sau contract de credit. Cheltuielile trebuie să respecte principiul rezonabilității costurilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ