Mercosur, oportunitate sau calamitate pentru România?
Acordul comercial UE – Mercosur este tot mai contestat și a declanșat reacții puternice în întreg blocul comunitar. Mai multe state membre, printre care Austria, Franța și Germania, au cerut măsuri imediate autorităților europene pentru protejarea agriculturii blocului comunitar. La rândul lor, fermierii au solicitat măsuri concrete în relația cu statele Mercosur, în condițiile în care au început să apară nereguli în anumite sectoare. Grecia a acuzat deja Brazilia că i-a trimis carne contaminată cu salmonella, în cadrul primului lot trimis în Europa sub egida Mercosur. Acordul poate fi o mare oportunitate, dar și un mare risc pentru țara noastră, explică pentru Gândul cunoscutul economist Cristian Socol. UE se află în centrul unui scandal după cazul cărnii braziliene contaminate Uniunea Europeană este a doua piață mondială pentru carnea provenită din America de Sud. După scandalul din Grecia, Uniunea Europeană a eliminat Brazilia de pe lista țărilor autorizate să vândă carne și alte produse de origine animală către blocul comunitar, începând din luna septembrie 2026. Argentina, Paraguay și Uruguay rămân autorizate să vândă pe piața europeană. Blocul comunitar a cerut dovezi privind respectarea regulilor împotriva antimicrobienelor utilizate la animale. Partea braziliană nu le-a putut demonstra, potrivit CPG. UE interzice antimicrobienele utilizate și pentru creșterea animalelor. Comisia Europene i-a dat Braziliei interdicție după scandalul din Grecia Piață comună pentru mai bine de 700 milioane de consumatori Acordul comercial interimar dintre Uniunea Europeană și Mercosur a intrat provizoriu în vigoare la data de 1 mai. Documentul prevede eliminarea treptată a taxelor de import pentru peste 91% dintre mărfurile exportate de UE către statele Mercosur, deschizând astfel o piață comună de peste 700 de milioane de consumatori. În replică la acuzațiile fermierilor, reprezentanții UE afirmă că sectoarele agroalimentare sensibile beneficiază de măsuri de protecție adecvate. Mai precis, prin contingente tarifare atent calibrate, un mecanism de salvgardare considerat fără precedent și controale consolidate pentru produsele importate. Uniunea Europeană este a 3-a destinație ca mărime pentru carnea de vită braziliană exportată, după China și Statele Unite. Pentru carne însă, este a doua piață. Grecia acuză Brazilia că a trimis carne contaminată, din primul lot sub egida Mercosur Luna trecută, Grecia a acuzat faptul că 80% din primele loturi de pui congelați care au ajuns din Brazilia, conțin salmonella. Acestea au fost primele loturi de pui importat de aceasta în cadrul acordului comercial cu Uniunea Europeană. Grecia a reclamat că 80% din primul lot de carne importată din Brazilia, în cadrul Mercosur, e contaminat Concret, 80% din primele loturi de pui congelați, în cantitate de 3 tone, care au ajuns în Grecia din Brazilia, sunt contaminate, a acuzat Federația Panelenă a Inginerilor Geotehnici Publici, conform Keep Talking Greece. Incidentul chestionează foarte serios eficacitatea mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Grecia a semnat acordul UE – Mercosur, în ciuda reacțiilor dure ale producătorilor autohtoni și crescătorilor de animale. Toate loturile ce s-au dovedit a fi infestate cu Salmonella au fost returnate imediat, mai precizează autoritățile de la Atena. Fermierii europeni solicită măsuri ferme pentru protejarea pieței comunitare Produsele provenite din statele Mercosur provoacă tot mai multă îngrijorare în rândul fermierilor europeni. Fermierii solicită măsuri clare pentru protejarea pieței comunitare. Agricultorii cer etichetarea obligatorie a țării de origine pentru produsele agroalimentare. O altă doleanță este impunerea certificatelor de sănătate pentru toate mărfurile importate, conform agenceurope.eu. La reuniunea Consiliului, desfășurată pe 26 mai, Austria, Franța și Italia, sprijinite de alte state membre, au cerut Comisiei Europene să vină rapid cu o soluție legislativă privind etichetarea originii produselor agricole. Miniștrii acestor țări au susținut modificarea Regulamentului 1169/2011 referitor la informarea consumatorilor despre produsele alimentare. Alertă sanitară în UE, în urma tratatului comercial cu Mercosur. Circa 80% din primul lot de pui brazilian este contaminat cu Salmonella Concret, statele membre cer consolidarea etichetării obligatorii a țării de origine și extinderea aplicării acestei reguli pentru cât mai multe produse alimentare. Inițiativa apare pe fondul îngrijorării fermierilor privind concurența, pe care o consideră neloială, a produselor importate din afara UE. Fermierii europeni au protestat masiv în iarna aceasta, la Bruxelles, dar și în ale țări UE, cerând blocarea acordului Mercosur Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole europene au solicitat Comisiei Europene monitorizarea atentă a produselor agroalimentare provenite din țările Mercosur. Acestea cer ca toate mărfurile importate să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate, fie sanitar-veterinare, fie fitosanitare. Cereri pentru suspendarea imediată importurilor care nu respectă normele UE Totodată, fermierii susțin extinderea etichetării obligatorii a originii, se arată într-un comunicat transmis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Este o organizație afiliată COPA-COGECA, cea mai mare structură reprezentativă a fermierilor și cooperativelor agricole europene. Și fermierii români se opun acordului Mercosur. Aceste organizații au avertizat în mod repetat că Brazilia nu respectă în prezent cerințele Uniunii privind transparența vânzării și utilizării antibioticelor. În privința etichetării originii, AAC subliniază că tot mai mulți consumatori europeni vor să știe proveniența alimentelor pe care le cumpără. Organizația solicită ca producătorii europeni să fie recunoscuți pentru respectarea unora dintre cele mai ridicate standarde de producție din lume. La începutul lunii mai, Polonia a contestat Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Scopul inițiativei este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Cristian Socol: Vom avea câteva avantaje importante, dar și dezavantaje Gândul a stat de vorbă cu reputatul profesor de economie Cristian Socol pentru a clarifica cu argumentele specialistului această controversă importantă pentru agricultura românească. Acesta observă că putem anticipa efecte mixte, atât beneficii, cât și riscuri. În prrezent, există o pondere redusă a schimburilor comerciale ale României cu țările Mercosur. Economistul Cristian Socol Acordul comercial dintre Mercosur și Uniunea Europeană va avea efecte mixte și relativ mici în România. Mixte. Deoarece vom avea câteva avantaje importante (creșterea exporturilor de produse industriale și componente auto, costuri mai mici pentru anumite importuri de materii prime și extinderea pieței de export în general). Dar și dezavantaje (presiuni ridicate asupra fermierilor și industriei cărnii, intensitate concurențială sporită asupra procesatorilor agroalimentari și posibila adâncire a deficitului comercial). Vor fi efecte relativ mici ale Acordului dacă ne
Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească trăiește de mai multă vreme un adevărat paradox, sesizat de orice român care face piața. România este țara agricolă care domină piața europeană a cerealelor, dar care continuă să depindă de importuri la produsele de bază destinate consumului zilnic, legume și fructe care ne ajung în farfurie. Datele recente arată că suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar exportăm la prețuri mici și importăm produse procesate la prețuri uriașe. În primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2025-2026, România a încheiat anul 2025 fiind cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Ne aflăm în fruntea clasamentului și când vine vorba de exporturile de grâu cu 3,5 milioane de tone și am depășit Franța care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe lângă grâu, România ocupă primul loc și la exporturile de porumb și orz, iar fermierii români au reușit performanța de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, care reprezintă aproximativ 33% din totalul livrărilor către statele membre UE. Mai mult, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României pentru perioada 2025-2026 va depăși 23 mil. de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de anul precedent. Problema este că importăm mai mult de jumătate din necesarul de produse la prețuri mult mai mari decât exportăm. Analizele de specialitate arată că România continuă să importe produse procesate cu valoare adăugată mare. Aproximativ 60% din legumele consumate de români sunt încă importate din țări precum Turcia și Polonia. Un alt factor care determină România să apeleze la importurile masive îl constituie seceta și fenomenele meteorologice extreme. Presa internațională spune că, deși România are a cincea cea mai mare suprafață agricolă din UE, randamentul agriculturii rămâne vulnerabil din cauza lipsei de sisteme de irigații complet funcționale. Mai mult, producția primară este puternic afectată de fragmentarea excesivă a terenurilor, vârsta ridicată a fermierilor și infrastructura deficitară. Ce spun prognozele economice pentru agricultura românească în 2026 Specialiștii cred că agricultura din România va înregistra creșteri constante, iar estimările arată că PIB-ul pentru acest sector ar putea ajunge la aproximativ 8 mld. euro în 2026, cu o producție estimată la peste 18 mld. euro. De asemenea, se așteaptă ca cererea de îngrășăminte să crească și să ajungă la 345.000 de tone, un semn al profesionalizării culturilor. În plus, sunt așteptate noi fonduri europene acordate prin Planul Strategic PAC care vor susține investiții în infrastructura rurală, procesarea și modernizarea depozitelor și a centrelor de colectare. Chiar dacă prognozele sunt optimiste, România se confruntă în continuare cu pierderi mari de valoare pe lanțul intern chiar dacă are resurse și e a cincea suprafață agricolă din Uniunea Europeană. Sectorul producției agricole primare este afectat în primul rând de fragmentarea excesivă a terenurilor pentru că 90% dintre exploatații au sub 5 hectare. Vârsta ridicată a fermierilor este de asemenea un impediment, 44% din fermierii români au peste 65 de ani și e cel mai ridicat nivel din UE. Nu în ultimul rând, infrastructura deficitară marcată de irigațiile insuficiente, tehnologia învechită și pierderile mari din horticultură și lapte care nu ajung în procesare limitează România să-și valorifice resursele. Sectorul de procesare alimentară este de asemenea insuficient utilizat, deși are un potențial uriaș. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme și deficitul de apă rămân cele mai mari amenințări pentru agricultura românească. Chiar dacă 2026 urmează să fie un an bun pentru agricultură, perspectivele pe termen lung arată că în regiunile de câmpie din sud va exista un deficit de apă. „Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete”, arată o analiză realizată de Deloitte România. Importăm 60% din legumele care ajung în farfuriile noastre O altă problemă de care se lovește agricultura românească este importul masiv de legume, în special de roșii, castraveți și ardei. Produsele domină piața românească, mai ales în sezonul de vară și, chiar dacă are un potențial agricol imens, România a ajuns să importe 60% din legume din țări precum Turcia, Polonia, Spania sau Grecia, în timp ce legumele românești sunt rare sau pleacă direct în export. În 2025, dependența de importuri a crescut în ultimul deceniu iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, în valoare de peste 1 miliard de euro. De asemenea, lanțurile de magazine preferă să importe, în special din cauza costurilor reduse și a disponibilității constante de legume. Problema ține de strategia insuficientă care favorizează importurile și vulnerabilizează securitatea alimentară. Cum îi influențează acordul UE-Mercosur pe agricultorii români Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor români, care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Nemulțumirea acestora a pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranță alimentară, bunăstarea animalelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Situația este cu atât mai tensionată deoarece Ministerul de Externe a luat decizia de a susține acordul, dar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins memorandumul cu privire la acord și a spus că „România utilizează sub un kilogram pe hectar pesticide, iar în zonele Mercosur se folosesc între 12 și 15 kilograme pe hectar”. „Pentru România, impactul acordului este deosebit de relevant. Ţara noastră este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol important în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot genera presiune descendentă asupra preţurilor interne, pot accentua volatilitatea pieţei şi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi în tehnologizare şi sustenabilitate, într-un sector deja afectat de creşterea costurilor