Fermierii ar putea obține cele mai bogate recolte din ultimii 10 ani datorită ploilor abundente, dar nu se știe sigur dacă pâinea se va ieftini
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tone de floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Potrivit TVR, fermierii nu ar putea să-și vândă produsele la prețurile dorite. Tarifele au început să scadă în așteptarea secerișului, dar procesatorii nu știu dacă vor ieftini pâinea. Totul depinde și de politica fiscală a viitorului guvern. Se vehiculează o creștere de taxe, inclusiv de TVA. Prețul pâinii a crescut în aprilie 2025 cu 3% mai mult față de decembrie 2024. Raportat la aprilie 2024, pâinea a devenit mai scumpă cu 5%, potrivit INS. Procesatorii dau vina pe fostul guvern Ciolacu pentru eliminarea facilităților fiscale din agricultură și industria alimentară. Procesatorii au avertizat încă din februarie 2025 că preţul pâinii şi al altor produse de panificaţie va rămâne la fel de mare din cauza costurilor crescute cu salariile şi cu transportul. Iar recoltele de orz au fost grav afectate de ploi și de vijelii. Kilogramul de grâu se vinde cu 80 de bani. Prețurile cerealelor sunt mai mici față de anul trecut și se așteaptă să se ieftinească și materialele prime în pragul recoltatului. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii 10 ani, la cereale
Ploile abundente de săptămâna trecută i-ar putea ajuta pe fermieri să obțină cele mai mari recolte din ultimii ani, la cereale. Fermierii speră să poată recupera pagubele din anii trecuți. Potrivit Ziarul Financiar, 2025 ar putea fi un an îmbelșugat, poate cel mai bun din ultimul deceniu. Fermierii din Oltenia, Banat și Moldova speră că recoltele de anul acesta vor bate recordurile atinse din 2021, când au rezultat 31 milioane de tone de cereale. În 2024, într-un an foarte secetos, producția de cereale a fost de 19,8 milioane de tone, iar cea de oleaginoase a fost de 3,3 milioane de tone. Specialiștii în economie preconizează o producție de 27,8 milioane de tone de cereale, cu 20% mai mult față de producția de cereale din 2024. România produce în medie 10,7 milioane de tone de grâu, 1,8 milioane de tonede floarea-soarelui și 9,5 milioane de tone de porumb. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024! Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Pe ce dată vor deveni „normale” prețurile la cireșe în România, potrivit experților. Cât mai avem de așteptat, de fapt
La venirea verii, prin anii 1990-2000, cireșele care le consumam în mod obișnuit la țară din pomii bunicilor sau vecinilor („Amintiri din Copilărie” – „La cireșe”, de Ion Creangă) au devenit un lux. Calamitățile climatice, precum înghețul, bruma și grindina, au distrus recoltele. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 24 aprilie că, din cauza fenomenelor meteorologice extreme, 2025 va fi anul în care nu vom mânca cireșe, vișine, caise sau piersici din producția internă. Ministrul spune că suntem neputincioși, deși a spus că autoritățile pot să gestioneze problema inundațiilor, deșertificării Sudului României și să prevină defrișările la scară largă. „Trebuie să recunosc că nu o să reușim la Ministerul Mediului să schimbăm clima în România și nu o să reușim să luăm măsuri care să schimbe clima la nivel global. Însă, în ceea ce privește adaptarea și în ceea ce privește atenuarea unor riscuri, bineînțeles că putem”. O ieșeancă vine cu o soluție Mihaela Căpraru, o ieșeancă născută în comuna Coarna care a lucrat la un hotel în Italia, și-a deschis o afacere în cartierul Zimbru, în anul 2021. În prezent, deține o plantație de două hectare cu cireși, însă ploile din ultimele zile i-au afectat 50% din producție. Însă, aprozarul ei de fructe și legume continuă să facă vânzări. Ea mai vinde prune, pere și caise, iar în toamnă, câteva soiuri de struguri. De asemenea, mai are la vânzare și pepeni din Grecia. „Am deschis acest aprozar în urmă cu 4 ani. Am o producție de cireșe care se întinde pe două hectare, avem prune, pere, caise și, toamna, mai multe soiuri de struguri. Ploile de zilele acestea au afectat foarte mult producția de cireșe, au crăpat foarte multe dintre ele. Ploaia aceasta a și ajutat, dar a și înrăutățit situația. Crescând la țară și muncind acolo, știam cu ce se mănâncă această muncă”, a spus Mihaela Căpraru pentru BZI. Când se vor ieftini cireșele? Mihaela Căpraru intenționează să se apuce de cultivat căpșuni. În privința cireșelor, ea a spus că are persoane care o ajută la cules fiindcă lucrează toată ziua la aprozar. În primul an i-a fost greu pentru că nu găsea oameni dispuși să lucreze. Cu toate că afacerea ei a mers pe minus la început, a căpătat experiență. Ea vinde kilogramul de cireșe la 49 lei, dar estimează că prețul va scădea spre finalul lunii iunie. Pe de altă parte, este întristată că recolta de caise este compromisă anul acesta, iar 50% din producția de cireșe s-au pierdut. Mihaela Căpraru se teme că precipitațiile prelungite de ploaie îi vor cauza și mai multe pierderi. „Anul acesta nu o să avem caise din producția noastră, din cauza frigului care a fost. Cam 50% dintre cireșe s-au pierdut, cam aceasta a fost pierderea. Am avut, zilele trecute, și zmeură, și afine din producția noastră, dar nu mai avem acum. Prețul la cireșe o să mai scadă în aproximativ o lună. Dacă o să o mai țină așa cu ploile, o să fie și mai multe pierderi”. Citește și: Cât costă 1 kilogram de căpșune românești în Carrefour, acum, pe final de lună mai Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Peste 100 de hectare de vie puse la pământ în Dolj. Agricultorii sunt disperați: „În 10 minute, totul a fost distrus”
Vești dureroase pentru agricultorii din Dolj! Peste 100 de hectare de vie sunt afectate de grindină, iar specialiștii susțin că anul viticol este compromis în zonele afectate. Urmăririle potopului din luna mai se resimt și acum, iar repercusiunile sunt dintre cele mai grave. Reamintim că, în Dolj, 100 de hectare cu viță de vie au fost distruse în zona Caraula, Plenita, în urma verificărilor făcute de inspectorii direcției agricole. Agricultorii mărturisesc că vița de vie își formase deja ciorchinii, iar după ce au fost bătuți de piatră nu se mai dezvoltă. Butucii și corzile au fost la rândul lor afectate, iar paguba se va simți și în următorii ani. Vița de vie afectată de grindină nu va avea producție bună nici anul viitor, deoarece, susțin specialiștii, este nevoie de doi ani pentru a se reface. Jean Răducanu are o plantație de un hectar de viță de vie. În primăvară, bărbatul a muncit în plantație și deja își făcea planuri în ceea ce privește obținerea unei recolte bogate. Numai că, în câteva minute, grindina a distrus totul. „Înainte să bată piatră lăstarii erau foarte mari, în 10 minute totul a fost distrus”, spune bărbatul, care nu este singurul în această situație. În județul Dolj, suprafața plantată cu vie de vie este de aproximativ 10 mii de hectare. Stațiunea de Cercetare Dăbuleni deține 565 ha de vie de vie. Domeniile Băniei, Vie Vin Segarcea, are o suprafață de peste 500 ha plantată cu vii. Lovitură grea și pentru producătorii de cartofi din județul Dolj Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp. „Nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat” Reamintim că anul trecut, producția de cartofi noi era recoltată integral la jumătatea lunii mai. Marian Oncilă a cultivat anul acesta cartofi pe o suprafață de cinci hectare. Dacă anii trecuți, când la acaestă perioadă a anului, marfa era deja livrată în Polonia, acum a rămas în pământ. Oamenii sunt disperați, deoarece munca și investiția lor financiară au fost în zadar. „Am plantat în martie, când a răsărit l-a luat gerul. Nu ar fi o problema asta, dar este problemă cu ceea ce a rămas că nu avem cum să îi vindem pentru ca s-a întârziat și am depășit perioada când veneau polonezii”, spune fermierul pentru Gândul. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Tone de cartofi, abandonate pe câmp: „Am depășit perioada când veneau polonezii” Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Buruienile și insectele purtătoare de boli au provocat anual pierderi de miliarde de dolari, timp de decenii
Plantele care sufocă râurile și insectele purtătoare de boli generează pierderi economice directe de aproximativ 35 de miliarde de dolari pe an, potrivit unei noi cercetări. Conform unui studiu publicat în Nature Ecology & Evolution, costurile generate de pătrunderea plantelor și animalelor străine în ecosisteme noi s-au ridicat la peste 2,2 trilioane de dolari din anii 1960 încoace — o cifră de 17 ori mai mare decât cele estimate anterior. Pe măsură ce tot mai multe specii invazive — de la mistreți la țânțari sau plante dificil de controlat — se răspândesc cu rapiditate, efectele asupra agriculturii, sănătății și biodiversității sunt tot mai evidente. Extinderea lor favorizează răspândirea bolilor și contribuie la dispariția unor specii locale. Impact economic uriaș, produs de specii invazive Estimările vechi, bazate pe date parțiale, subapreciau grav amploarea reală a fenomenului. Pentru a oferi o imagine mai fidelă, o echipă internațională condusă de cercetătorul Ismael Soto, de la Universitatea Boemiei de Sud din Cehia, a adunat date despre 162 de specii invazive pentru care costurile au fost documentate în mai multe țări. Pe baza acestor informații, au realizat un model prin care au estimat impactul economic al altor 78 de țări, printre care și Costa Rica sau Bangladesh, pentru care nu existau statistici până acum. „Ne așteptam ca datele anterioare să fie incomplete, dar diferența a fost mult mai mare decât anticipam”, a declarat Soto pentru AFP. Mistreții distrug recolte, iar țânțarii transmit boli Mobilitatea ridicată a oamenilor și comerțul internațional au favorizat deplasarea și stabilirea a mii de specii dincolo de arealul lor natural. Europa este regiunea cel mai puternic afectată, urmată de America de Nord și Asia. Soto subliniază că plantele provoacă cele mai mari pierderi, atât în ceea ce privește pagubele, cât și eforturile de combatere. Zonele urbane din apropierea coastelor — în special din Europa, estul Chinei și SUA — sunt printre cele mai vulnerabile. Speciile animale nu sunt mai puțin periculoase. Mistreții distrug în mod frecvent culturile agricole, iar țânțarii — ale căror arii de răspândire se extind odată cu încălzirea globală — transmit boli periculoase, precum malaria sau febra dengue, generând costuri semnificative pentru sistemele de sănătate. Plante invazive de pe alte continente se răspândesc rapid și în Europa Un caz notoriu este cel al troscotului japonez, o plantă invazivă care s-a răspândit în Europa și care necesită intervenții costisitoare pentru a fi ținută sub control. Chiar și așa, cercetătorii avertizează că datele lor acoperă doar 162 de specii, ceea ce înseamnă că pierderile reale sunt cel mai probabil mult mai mari. Potrivit unei estimări mai largi realizate de IPBES, grupul ONU specializat în biodiversitate, costurile totale, inclusiv cele indirecte, ale speciilor invazive se ridică la circa 400 de miliarde de dolari anual.
Aplicația care îi ajută pe fermieri să se ferească de GRINDINĂ, disponibilă. Ce face HailSens360
Grindina este poate cea mai imprevizibilă și distructivă amenințare la adresa agriculturii. De acum încolo, această problemă poate fi mai ușor de gestionat, după ce o nouă aplicație dedicată fermierilor a devenit disponibilă și în Europa. Noua aplicație care vine în ajutorul fermierilor oferă alerte în timp real și prognoze de mare precizie. Cum funcționează aplicația HailSens360 Cea mai nouă soluție tehnologică a fost testată cu succes în Statele Unite, fiind lansată oficial și pe piața europeană. Este vorba despre HailSens360, un sistem inteligent care combină date meteo locale cu senzori de grindină și alerte rapide. În felul acesta, beneficiind de informații precise, fermierii vor putea lua la timp deciziile potrivite pentru protejarea culturilor. Aplicația HailSens360 a fost dezvoltată de compania americană KISTERS, în colaborare cu furnizorul elvețian de date meteorologice Meteomatics. Această aplicație este prezentată de inventatorii ei drept o soluție practică într-un context agricol global tot mai fragil. În România, unde fenomenele meteo extreme devin din ce în ce mai frecvente, interesul pentru astfel de instrumente inteligente este în creștere. HailSens360 nu este doar o aplicație obișnuită de vreme. Sistemul utilizează senzori de detecție în timp real, prognoze detaliate și tehnologii nowcasting pentru a identifica rapid formarea și direcția căderilor de grindină. Alertele sunt transmise direct utilizatorilor pe o platformă intuitivă, accesibilă de pe telefonul inteligent sau computerul personal. Astfel, fermierii pot să își protejeze culturile agricole înainte ca furtuna să lovească puternic, pot lua măsuri preventive și, în unele cazuri, pot chiar să își ajusteze programul de muncă în funcție de avertizările primite. „Sistemul este gândit pentru acțiune rapidă. Nu doar că informează, dar oferă și o fereastră de reacție esențială pentru fermieri”, explică reprezentanții KISTERS. Aplicația HailSens360 a fost testată în cele mai mari zone agricole din SUA și s-a dovedit eficientă în reducerea pierderilor. Ce obstacole a prezentat piața din Europa Producătorii au întâmpinat mai multe obstacole pe piața din Europa, acolo unde accesul la date meteorologice este mult mai complicat, informațiile fiind adesea fragmentate și greu de integrat într-o aplicație unitară. Pentru a depăși acest obstacol, KISTERS a colaborat cu Meteomatics și a reușit să construiască o bază solidă de date în Europa. „Împreună cu KISTERS, eliminăm deficitul de date care a împiedicat mult timp o mai bună gestionare a riscului de grindină în Europa”, a declarat Chris Rees, manager la Meteomatics. Chiar dacă aplicația este abia la început în Europa, potențialul pentru agricultura din România este uriaș. În ultimii ani, țara noastră s-a confruntat cu numeroase episoade de grindină care au distrus în câteva minute munca de un an a fermierilor. Folosind HailSens360, agricultorii români pot câștiga un avantaj real, potrivit agrointel.ro. CITEȘTE ȘI: Ministerul Agriculturii intervine după ce fermierii au cerut reactivarea Sistemului ANTIGRINDINĂ. „Punctele de lansare existente nu au fost omologate” Furtuna a făcut ravagii în Moldova. Localnicii din Bârlad au ieșit cu barca pe străzile inundate: „Acum avem valuri” GRINDINĂ de mărimea unei mingi de ping-pong, în județul Dâmbovița. Mai multe livezi și grădini au fost distruse de proiectilele de gheață Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
The Telegraph: Decizia Marii Britanii de reconfigurare a relațiilor cu UE, fără drepturi de vot, afectează economia /Cum ar putea profita România
Noul acord comercial semnat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană lasă Londra fără drepturi de vot și subminează tratatele anterioare, semnate în contextul producerii Brexit, comentează cotidianul The Telegraph, pledând, în contextul daunelor economice, fie pentru reintegrarea țării în Blocul comunitar, fie pentru consolidarea poziției Londrei. ”Există argumente coerente pentru reintegrarea Marii Britanii în UE cu drepturi depline. Dar există argumente chiar mai coerente pentru a rămâne o națiune suverană, cu propriul Parlament, cu legi și instanțe, o țară orientată spre comerțul mondial și spre diplomație. Dar ceea ce premierul Keir Starmer tocmai a convenit cu Bruxellesul nu este deloc coerent. Este încălcat un principiu constituțional și democratic, prin supunerea Marii Britanii reglementărilor produse de Uniunea Europeană în materie de alimentație și agricultură în calitatea de stat-satelit fără drepturi de vot”, constată editorialistul Ambrose Evans-Pritchard, într-un articol publicat în cotidianul The Telegraph. Acordul Marii Britanii cu Uniunea Europeană semnalează lumii că nu mai poate negocia cu Londra, din moment ce a cedat o parte a autonomiei în materie de reglementare. Situația riscă să afecteze a doua etapă a negocierilor comerciale dintre Londra și Washington. Sigur că fermierii britanici și industria alimentară se bucură de reducerea barierelor impuse de Bruxelles după Brexit, dar asociațiile de profil semnalaseră că nu își doreau acest lucru cu orice preț, întrucât au observat că viața în afara Uniunii Europene are și avantaje. Cum poate profita România de actuala situație ”Oare Marea Britanie va fi nevoită să accepte noile Reglementări UE privind Alimentația, care au condus la un exod al companiilor start-up ce dezvoltă proteine dezvoltate în laborator și fermentare? (…) Majoritatea statelor UE sunt nemulțumite, numind agricultura celulară «amenințare pentru metodele alimentare tradiționale». Iar industriile agricole din Italia, Franța, Spania și România știu cum să profite de aplicarea «principiului de precauție» din tratat”, subliniază editorialistul, notând că Marea Britanie depășise deja ”punctul maxim” al impactului Brexit, astfel că nu mai avea nevoie să revină la reglementările UE. “Uniunea Europeană are o oportunitate unică de a fi lider mondial în industria proteinelor alternative”, argumentează Lydia Collas, din cadrul institutului Alianța Verde (Green Alliance). Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist: Sancțiunile aplicate de UE fără SUA limitează IMPACTUL /„Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
SECRETUL fermierilor spanioli pentru a obține căpșuni mari și gustoase. Ce trebuie să adaugi în sol pentru a avea o recoltă bogată
Căpșunile sunt printre cele mai îndrăgite fructe și mulți români au început să investească în ferme și solarii pentru a obține producții timpurii. Însă, nu toți știu ce trebuie făcut pentru a avea o cultură bogată de căpșuni, cu fructe mari, dulci și gustoae. Secretul fermierilor spanioli este simplu și, folosind câteva sfaturi de la cei care cultivă în regiunea Huelva, am putea avea recolte bogate și în România. Tot secretul stă în solul cultivat Huelva este una dintre cele mai importante zone ale Spaniei în producția de căpșuni. Aici, metodele tradiționale sunt preferate celor industriale, iar clienții apreciază gustul autentic și văd diferența. Secretul fermierilor spanioli are legătură cu îngrijirea cât mai atentă a solului, alegerea corectă a nutrienților și folosirea unor îngrășăminte naturale. Toate acestea susțin dezvoltarea sănătoasă a căpșunilor, după cum scrie fanatik.ro. Așadar, iată că nu doar soiul contează când vine vorba de căpșuni, ci și modul lor de îngrijire. Pentru a obține fructe mari, dulci și gustoase, fermierii din Huelva îngrijesc de timpuriu solul – ei încep fertilizarea încă din toamnă sau cel târziu primăvara. Nu folosesc soluții chimice, preferând îngrășământ organic bine fermentat, cum ar fi gunoi de capră foarte bine fermentat. În combinația cu paie uscate, gunoiul de capră ajută la menținerea umidității și la îmbunătățirea structurii solului; conține nutrienți esențiali și în același timp este blând cu rădăcinile plantelor. Spaniolii mai adaugă și făină de oase și/sau coji de ouă măcinate pentru a ajuta căpșunile să fie cât mai dulci… și mai viguroase. Cele două reprezintă surse importante de calciu și fosfor, esențiale pentru sănătatea fructelor. Un alt secret important este folosirea sulfatului de magneziu. Într-un vas de 5 litri de apă se aruncă o lingură de „sare amară” și, după dizolvare, se toarnă la rădăcina plantei. Se spune că fructele vor fi mai viu colorate, în acest fel. Ce este „elixirul căpșunilor” În toată Spania, dar și în Italia, se folosește un ingredient numit „elixirul căpșunilor”. Este vorba despre un îngrășământ lichid obținut din plante și resturi organice, după cum urmează: 1 kilogram de urzici proaspete (echivalentul a 200 de grame de urzici uscate); 2-3 coji de banane (bogate în potasiu și fosfor); 4-5 coji de ouă pisate; 10 litri de apă (de preferat, apă de ploaie sau lăsată 24 de ore la decantat). Toate ingredientele se lasă la fermentat pentru o săptămână, timp în care se amestecă zilnic. Când nu mai apare spumă la suprafață, iar mirosul devine ușor înțepător înseamnă că am obținut „elixirul căpșunilor”. Pont: pentru o fermentare mai rapidă, opțional se poate adăuga miere de albine. Soluția se diluează în proporție de 1 la 10 (o parte „elixir” macerat la 10 părți de apă) și se aplică la rădăcina plantelor, la interval de 10-14 zile. Atenție: nu se aplică pe frunze când afară este foarte cald sau înainte de cules! Cu acest „elixir”, fermierii spanioli obțin căpșune uriașe, dulci și deosebit de gustoase. CITEȘTE ȘI: Cât costă kilogramul de căpșuni românești în piețe. Fructul autohton a ajuns un adevărat lux pentru mulți cetățeni Muncă grea, salarii mici și condiții umilitoare: cu cât sunt plătiți românii care culeg SPARANGHEL în Germania Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Lacul care se întindea pe o suprafață de 15 hectare a dispărut, aproape complet, din cauza secetei. Oamenii sunt disperați: „Au rămas craterele și nămolul”
Lacul de la Ipotești din Olt a dispărut aproape complet din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de precipitații, ceea ce a dus la uscarea pământului. Oamenii din zonă spun că, din locul în care, într-o perioadă, oamenii își duceau animalele să le adape, iar pescarii veneau și pescuiau, au rămas acum doar craterele și nămolul. Problemele au început să apară încă din iarnă, atunci când a nins foarte puțin, ținând cont de cum erau ienile de altădată. Nici în primăvară situația nu s-a ameliorat, deoarece precipitațiile au fost puține. Oamenii din zonă spun că situația este dramatică pentru crescătorii de animale, pentru că nu mai au unde să-și adape animalele. „Seacă mereu dacă nu plouă. Când ploua, când nu plouă… Nu avem decât să le dăm acasă apa”, povestește un localnic, resemnat de situația cu care se confruntă. Specialiștii spun că lipsa de precipitații și temperaturile ridicate au dus la această situație. Lacul se întindea cândva pe o suprafață de 15 hectare si s-a format în urmă cu mai bine 50 de ani. Localitatea Ipotești este chiar pe malul râului Olt. În comunism, aici exista o rețea de irigații care, dacă astăzi ar mai funcționa, i-ar salva pe fermierii care nu renunță la ideea de a investi în agricultură, în ciuda climei din ce în ce mai provocatoare și mai schimbătoare. Sursă video și foto Gândul CITIȚI ȘI: Efectele caniculei și lipsa de precipitații au secat un lac din Olt Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele