CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali
Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Fructele și legumele românești, tot mai puține în supermarketuri
Fructele și legumele românești sunt în scădere! Agricultura românească se confruntă cu o serie de provocări care afectează producțiile și prețurile alimentelor. Fermierii din țară se plâng de o serie de dificultăți, iar în ciuda promisiunilor guvernamentale, situația rămâne una complicată. În timp ce autoritățile promit o producție internă suficientă pentru a reduce dependența de importuri, realitatea pe teren arată o scădere semnificativă a suprafețelor cultivate și o scădere constantă a randamentului agricol. În acest context, prețurile alimentelor cresc, iar micii producători se află într-o continuă luptă pentru supraviețuire. Fructele și legumele în anul 2024: Scădere îngrijorătoare Anul 2024 a adus o scădere îngrijorătoare a producției agricole din România. Potrivit Observatorul, dacă la fructe, scăderea a fost de aproape 8%, la legume, producția a scăzut cu 10%, iar recolta de cartofi a înregistrat o scădere dramatică de 18%, atingând cel mai mic nivel din ultimii 8 ani. Aceste scăderi nu sunt izolate, ci se înscriu într-un trend general de diminuare a suprafețelor cultivate și a randamentelor, iar fermierii se confruntă cu multiple provocări, printre care seceta, instabilitatea legislativă și lipsa unui suport adecvat din partea statului. Roșiile cherry, în pericol Dan Constantinescu, un fermier care cultivă legume bio, a declarat că, deși costurile de producție au crescut cu 55%, a reușit să mențină prețurile produselor doar cu o creștere de 28-30%. Fermierul atrage atenția asupra faptului că subvențiile pentru micii producători sunt insuficiente, iar sprijinul guvernamental pentru a face față perioadelor de secetă este aproape inexistent. Dan Constantinescu livrează anual 50 de tone de roşii, castraveţi și dovlecei bio. „Roşiile cherry. Vorbim de aproximativ 4.000 de fire. Am redus suprafaţa cultivată. Deşi costurile ne-au crescut cu 55%, am reuşit să menţinem preţurile la o creştere de 28-30%. Instabilitatea legislativă… nu este un mediu foarte atractiv pentru a te gândi la planuri mari de extindere. Te gândeşti cum să supravieţuieşti. Către micii producători, adică cei mulţi, nu există o politică foarte clară şi stabilă de subvenţionare”. Un alt factor care agravează situația este seceta prelungită, care afectează grav recoltele și pune o presiune suplimentară asupra fermierilor. Promisiuni guvernamentale: Un „El Dorado” agricol în viitor? Gabriel Stoian, specialist în agricultură ecologică, subliniază că „este nevoie mare de irigații. Fără irigații, nu putem face o agricultură performantă”. În condițiile în care schimbările climatice devin tot mai frecvente și severe, fermierii riscă să piardă aproape tot ceea ce au investit în fiecare sezon. Deși seceta din ultimii ani a fost un factor major de pierdere, problema irigațiilor rămâne o necesitate nerezolvată în multe zone ale țării. „Trebuie ajutaţi fermierii. Să depăşească aceşti 4 ani de secetă. Ăsta este pasul numărul 1. Să supravieţuiască şi să nu mai respire printr-un pai, aşa cum fac în acest moment. Este nevoie mare de irigaţii. Fără irigaţii nu putem face o agricultură performantă”. În ciuda acestor dificultăți, autoritățile promit că România va deveni, în câțiva ani, un „El Dorado al Europei” în domeniul agricol, capabilă să producă suficiente alimente pentru a nu mai depinde de importuri. Ministrul Agriculturii a declarat că România va asigura în viitor hrana de care are nevoie, fără a mai fi nevoie de importuri. Deși aceste promisiuni sunt îmbucurătoare, fermierii rămân sceptici, având în vedere lipsa unui sprijin concret și continuarea scăderii producției interne. Pe fondul unei producții interne în scădere, supermarketurile au început să caute din ce în ce mai mulți furnizori externi, iar cantitatea de legume și fructe importate s-a dublat în ultimul deceniu. „Lucrăm cu micii producători pe care îi ajutăm să îşi comercializeze marfa. Recolta de fructe şi legume a fost sub cerere. Dar cererea a crescut din partea clienţilor noştri”, a spus Michael Kaiser, director comercial supermarket online. Cum să îngrijiești pomii fructiferi pentru a avea roade îmbelșugate la toamnă În acest peisaj agricol marcat de secetă și instabilitate economică, fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită și altor aspecte ale îngrijirii plantelor. În perioada aceasta a anului, tăierea pomilor fructiferi este esențială pentru o recoltă bogată. Specialiștii în grădinărit recomandă ca ultima parte a lunii martie și începutul lunii aprilie să fie dedicate tăierii pomilor precum prunul, mărul sau piersicul, care necesită îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave. Aceste intervenții ajută plantele să se concentreze pe dezvoltarea sănătoasă și pe producția de fructe de calitate, prevenind în același timp riscurile legate de dăunători și boli. Potrivit Playtech, la fel ca udarea, fertilizarea și expunerea la soare, tăierea joacă un rol fundamental în dezvoltarea armonioasă a pomilor fructiferi. Aceasta ajută la îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care pot afecta sănătatea plantelor și la îmbunătățirea circulației aerului și pătrunderii luminii solare în coroana pomului. După tăiere, pomii pot direcționa mai eficient nutrienții către părțile productive ale plantei, ceea ce contribuie la obținerea unor fructe de o calitate superioară: gustoase și sănătoase. Care pomi fructiferi trebuie tăiați la începutul lunii aprilie? Specialiștii în grădinărit recomandă tăierea pomilor fructiferi în ultimele zile din martie și primele zile din aprilie pentru a pregăti planta pentru sezonul de primăvară și vară. Printre pomii care trebuie tăiați în această perioadă se numără: Prunul – pentru distribuirea eficientă a nutrienților și a proteja prunele de dăunători și boli; Mărul – pentru a preveni creșterea neuniformă a merelor, prin ușurarea circulației aerului și a razelor solare în coroane arborelui; Piersicul – pentru a rezulta piersici de bună calitate, trebuie să fie stopat consumul inutil de resurse prin tăierea ramurilor slabe cât mai timpuriu; Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: Semnele secrete prin care deosebești ROȘIILE românești gustoase de cele de import. Cum le ascund piețarii sub denumirea de produse autohtone Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2024, producția agricolă vegetală din România a scăzut la toate culturile: cereale pentru boabe, plante uleioase, legume, cartofi și leguminoase pentru boabe. Comparativ cu anul 2023, anul trecut s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor (producția medie la hectar) la principalele culturi. Producția de porumb s-a dus în cap Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2%, iar producția cu 14%, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar. Suprafața cultivată cu grâu în anul 2024 reprezintă 44,7% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu porumb boabe, 41,8%. Producția de cereale a scăzut în principal din cauza scăderii cu 31,5% a producției de porumb boabe, care are o pondere de 33,5% în producția de cereale. La leguminoase pentru boabe, producția a scăzut față de anul precedent cu 23,2%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar. La plante uleioase, producția a scăzut cu 28,2%, iar suprafața cultivată a crescut cu 3,4%. Scăderi ale producției s-au mai înregistrat la rapiță (-35,0%), floarea soarelui (-26,0%) și soia boabe (-2,6%). Și la cartofi, suprafața cultivată a scăzut cu 2,5%, iar producția cu 18,2%. În ceea ce privește legumele, producția a scăzut cu 10,8%, ca urmare a scăderii randamentelor la hectar, dar și a suprafețelor cultivate. În anul 2024, față de anul precedent, producția de struguri a scăzut cu 11,9%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-10,3%), dar și a suprafeței cultivate cu 1,8%. De asemenea, producția de fructe din livezi a scăzut cu 7,5%, din cauza scăderii suprafețelor cultivate, dar și a randamentului la hectar. Comparație între România și alte state membre UE Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a stat mult mai bine doar la suprafața cultivată de porumb și floarea soarelui, având, însă, o producție raportată inferioară, la nivelul anului 2024. Iată ce arată datele INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Franța și Polonia; La floarea soarelui, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Ungaria și Franța; La grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată, după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia, și pe locul 10 la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Suedia. CITEȘTE ȘI: APIA primește cereri de plată pentru 2025 începând de luni, 3 martie/Ce documente trebuie să depună fermierii Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Roșii românești doar cu numele, vândute la PREȚURI MARI în piețele din București
Roșiile sunt „românești” doar cu numele. Nu sunt ceea ce par. În piețele din București, vânzătorii se laudă că vând roșii de Vidra. În realitate, fermierii din Vidra spun că roșiile din solar abia dacă au fost plantate din cauza vremii și nici n-au apucat să se coacă. Nici n-au înflorit și ar ieși pe piață abia la finalul lunii aprilie. „Gogonelele sunt deja abia formate, de mărimea unor nuci. Astea se vor coace după Paște, într-o lună de zile. Nu există roșii coapte de Vidra la ora asta. Sunt roșii din zona Oltului, dar pentru că Vidra e un trend de care oamenii știu de zeci de ani. e un pic imoral prețul ăsta de 60 lei. Nu e foie gros și nici icre negre” ,a declarat un fermier pentru Kanal D. Într-un reportaj realizat cu camera ascunsă de către Kanal D, roșiile românești de Vidra se vând cu 60 lei kilogramul. „La tarabă e bișniță. Să crească prețul, să zică că sunt românești, îi încântă pe oameni, dar ne păcălim singuri” și „ 60 lei/kg roșiile e scump pentru pensiile noastre, nu se merită”, au fost plângerile a câtorva cliente din piață care au fost intervievate de reporterii Kanal D. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Roșii mai puține și mai scumpe. La Izbiceni PREȚUL de la producător e 50 de lei pe kilogram Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele