HUAWEI lansează primul SuperPoD din lume bazat pe tehnologia NPO Atlas 960E SuperPoD
În cadrul HUAWEI CONNECT 2026, desfășurat la Shanghai, David Wang, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație și Președinte prin rotație al Huawei, a susținut undiscurs intitulat „Accelerarea erei agenților AI printr-o fundație solidă de siliciu”. În cadrul acestuia, Wang a anunțat lansarea Atlas 960E SuperPoD, primul SuperPoD din industrie bazat pe tehnologia NPO, conceput pentru a accelera antrenarea și inferența modelelor cu 10 trilioane de parametri. Strategia Huawei în domeniul AI are în centrul său puterea de calcul, cu accent pe valorificarea potențialului hardware-ului. Compania își concentrează eforturile pe dezvoltarea infrastructurii AI – fundația de siliciu pentru lumea inteligentă – și pe consolidarea avantajului competitiv prin inovații la nivel de sisteme și arhitectură. Având în centrul acestor demersuri soluțiile SuperPoD și SuperCluster, Huawei își propune să construiască o fundație solidă pentru puterea de calcul, să dezvolte ecosisteme de computing prin sisteme și tehnologii open source și să ofere lumii o nouă opțiune. Pe măsură ce modelele fundamentale se apropie de 10 trilioane de parametri, SuperPoD-urile reprezintă alegerea principală pentru dezvoltarea infrastructurii AI. Abordarea Huawei în proiectarea SuperPoD-urilor se bazează pe conectarea tuturor componentelor clusterului printr-un singur protocol, cu interconectare peer-to-peer, susținerea accesului la memorie între servere fizice și utilizarea conexiunilor din cupru pe distanțe scurte, împreună cu conexiuni optice pe distanțe lungi. Prin inovație continuă la nivel de sistem, Huawei și-a valorificat expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul tehnologiilor optice pentru soluțiile SuperPoD, introducând primul motor optic NPO din lume produs în masă – Hi-ONE. Acest produs oferă o capacitate de transmisie de 7,2 Tbit/s, una dintre cele mai ridicate din industrie, și este în prezent singura soluție NPO din industrie cu sursă de lumină integrată. În cadrul evenimentului, Wang a prezentat Atlas 960E SuperPoD, bazat pe UnifiedBus și Hi-ONE. Fiind primul SuperPoD din industrie bazat pe tehnologia NPO, Atlas 960E SuperPoD dispune de o arhitectură ortogonală avansată și de un design cu răcire completă cu lichid. Datorită adresării unificate a memoriei oferite de UnifiedBus, un singur SuperPoD poate integra până la 4.096 de NPU-uri, oferind o performanță de 8 EFLOPS la precizie FP8 și de 16 EFLOPS la precizie FP4. Prin integrarea a 5.500 de unități Hi-ONE, acest SuperPoD nu mai necesită cele 48.000 de module optice de 800G care ar fi necesare în mod tradițional pentru conectarea tuturor NPU-urilor. Astfel, consumul de energie este redus cu peste 550 de kilowați, în timp ce timpul de funcționare fără defecțiuni al sistemului este dublat, atingând o disponibilitate a sistemului de 99,8%. În ansamblu, sistemul accelerează semnificativ inovația în procesele de antrenare și inferență pentru modelele de ultimă generație. Huawei a aplicat, de asemenea, arhitectura SuperPoD sistemelor de calcul general, rezultând produse precum noul TaiShan 950 SuperPoD, complet modernizat. Bazat pe o rețea optică integrală UnifiedBus, noul SuperPoD acceptă până la 4.096 de noduri și oferă un pool de memorie unificat de până la 256 TB. Acest lucru permite utilizarea unor sandbox-uri pentru agenți AI cu o densitate mai mare, pornirea mai rapidă a sandbox-urilor și îmbunătățirea performanței căutării vectoriale pentru agenți. Huawei a lansat, de asemenea, OceanStor M900 – un cluster de stocare a memoriei de context bazat pe UnifiedBus, care permite accesul direct într-un singur hop și oferă un cache KV de ordinul petabyților pentru nivelul L3.5. Prin intermediul rețelei UnifiedBus sau RoCE, mai multe sisteme Atlas 960E SuperPoD pot fi conectate pentru a construi un SuperCluster de dimensiuni mai mari. Cu o arhitectură Clos pe două niveluri și patru planuri, SuperCluster-ul poate interconecta până la 512.000 de NPU-uri. În combinație cu o topologie multi-rail, acest cluster poate suporta până la 1 milion de NPU-uri. Wang a subliniat că una dintre strategiile de bază ale Huawei este dezvoltarea ecosistemelor de computing prin sisteme și tehnologii open source. CANN este acum disponibil ca soluție open source și accesibil în mod deschis și a trecut la un model de dezvoltare open source susținut în mod constant de comunitate. Astfel, platforma a evoluat de la una funcțională la una ușor de utilizat, marcând o nouă etapă în dezvoltarea ecosistemului Ascend. „La Huawei, suntem dedicați să dezvoltăm o infrastructură AI puternică și să construim ecosisteme de computing prin sisteme și tehnologii open source”, a subliniat Wang. „Vom continua să susținem antrenarea nativă a principalelor modele fundamentale pe Ascend și să susținem activ o gamă largă de modele și aplicații. Împreună, putem contribui la dezvoltarea noii lumi inteligente.” Având ca temă „Accelerarea erei agenților AI”, HUAWEI CONNECT 2026 abordează inteligența artificială din trei perspective: strategie, tehnologie și ecosisteme. Evenimentul a oferit o perspectivă aprofundată asupra celor mai recente inițiative strategice ale Huawei și a inclus prezentarea noilor produse de infrastructură digitală și inteligentă, a soluțiilor dedicate unor scenarii specifice din industrie, precum și a instrumentelor pentru dezvoltare. Evenimentul a avut loc între 17–19 septembrie, la Shanghai World Expo Exhibition & Convention Center și Shanghai Expo Center. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Cum funcționează un spital AI, bazat pe un supercomputer HUAWEI
Pe 18 septembrie am făcut o vizită la Spitalul ZhongShan din Shanghai, China, afiliat Universității Fudan. Spitalul s-a deschis în 1937 și, potrivit prezentării, procesul de digitalizare a început în 1985, perioadă în care, pe la noi, „digital” suna cel mai probabil SF. Nu am văzut tot spitalul, ci numai Meta Medical Simulation Laboratory, un proiect pilot pornit în 2025. Pe cei aproximativ 300 de metri pătrați ai laboratorului, împărțiți în 6 zone funcționale, ne-a fost prezentat drumul unui pacient prin spital. Traseul începe cu primele întrebări și continuă cu alegerea medicului, programarea, înregistrarea la sosire și, la final, dacă e cazul, internarea. Departamentul a fost înființat în 2019, iar rolul lui este să folosească inteligența artificială acolo unde spitalul pierde timp sau nu folosește eficient oamenii. Primul contact într-un spital AI e cu un robot Primul lucru pe care îl vede pacientul nu e un ghișeu, ci un robot mobil căruia îi poți descrie simptomele și care face un triaj inițial. Robotul se poate deplasa și până la patul pacientului. Un pacient operat care vrea să știe ce are voie să mănânce sau cum își îngrijește rana după operație îl întreabă pe robot, nu mai caută o asistentă / medic. Spre exemplu, dacă cineva îi spune robotului că are gastroscopie (examinare a tractului gastrointestinal superior) a doua zi primește instrucțiunile de pregătire în câteva secunde. Robotul folosește un model AI dezvoltat local, în Shanghai, pe care spitalul l-a conectat la circa 10 baze de date medicale. La telefon răspunde tot AI-ul Când pacienții sună la spital cu întrebări de tipul unde merg, ce acte îmi trebuie, cum se face programarea, răspunde automat un agent AI. Potrivit spitalului, 90% din apeluri sunt rezolvate complet de acesta. Pentru restul de 10%, în locul unei echipe de aproximativ 20 de oameni, sunt suficienți unul sau doi. Același agent e integrat și într-o secțiune dedicată spitalului din superaplicația WeChat. Dacă nu știți, în China WeChat ține loc de aplicație pentru aproape orice. Pacienții își leagă contul prin cardul medical, numărul de buletin sau numărul de telefon, iar aplicația le generează un cod QR folosit la ghișee, la înregistrare sau pentru verificarea identității. 80% dintre pacienții spitalului folosesc deja secțiunea asta pentru programări și rezultatele analizelor, iar spitalul pregătește și o extindere a ei și pentru pacienții internați.. Recunosc că, după ce am stat de atâtea ori la cozi la ghișeele de la noi, cifra asta mi s-a părut aproape ireală. Un cardiolog AI care te ia la întrebări Spitalul ZhongShan are și un model AI propriu, Guanxin, specializat în afecțiuni cardiace și dezvoltat de echipa academicianului Ge Junbo. Diferența față de un chatbot medical obișnuit e că nu știe doar teoria, ci te ia la întrebări, discută cu tine ca un cardiolog adevărat, despre stilul de viață sau istoricul medical din familie. După 7 până la 12 întrebări, generează un raport de pre-diagnostic pe care medicul îl citește când pacientul intră în cabinet. Asta scurtează consultația și, zic ei, că îi ajută pe medicii tineri să învețe. Modelul e extins acum spre un sistem multimodal ( nu doar odel de limbaj, ci și de imagine etc), care să interpreteze și EKG-uri sau radiografii, cu scopul de a aduce expertiză cardiologică în spitalele mici și în zonele izolate, unde aparatura și specialiștii lipsesc. Am văzut și două modele 3D ale inimii construite după datele reale ale unor pacienți. În cabinetul de specialitate, unde consultațiile durează în jur de 30 de minute, medicii folosesc aceste modele 3D ca să-i explice pacientului ce problemă are concret, înlocuind astfel clasicele mulaje din plastic. AI-ul scrie fișa medicală în timp ce medicul vorbește cu pacientul Un alt instrument care probabil ar fi primit cu brațele deschise și de orice medic de la noi este asistentul AI pentru fișa medicală electronică. Conversația dintre medic și pacient e înregistrată, fișierul audio e încărcat, iar sistemul completează automat informațiile pe fișă. E activ în 20 de secții, cu o precizie de peste 96%, iar notițele care înainte luau cam 20 de minute se reduc acum la o verificare și câteva corecturi. Sigur, 96% înseamnă și că undeva, ceva e greșit, așa că acea verificare făcută de medic este partea cea mai importantă din tot procesul. Salonul inteligent are senzori, LiDAR în tavan și știe câtă perfuzie mai are pacientul În cadrul salonului inteligent conceptul de spital AI devine și mai concret. Fiecare zonă are dispozitive edge care trimit datele medicale spre centrul de date fără întârzieri. La perfuzii, fiecare pat are un cârlig electronic care cântărește punga și calculează cât lichid a mai rămas, iar când se apropie de final, asistenta primește o alertă direct pe ecusonul inteligent pe care îl poartă în piept. Senzorii de saturație a oxigenului, odată asociați cu un pacient, își trimit datele în timp real în baza de date. Pentru monitorizarea pacientului în pat, spitalul folosește senzori LiDAR montați în tavan, care pot recunoaște dacă pacientul se ridică în capul oaselor, se dă jos din pat sau cade. Ca să protejeze intimitatea pacienților, senzorii nu filmează clasic (nu folosesc o cameră video RGB obișnuită), ci înregistrează doar imagini de adâncime, iar un algoritm face diferența între pacient și vizitatori sau personalul medical. Un singur CT, mai multe verificări La capitolul radiologie, unul dintre sistemele deja folosite poartă numele „One Scan, Multiple Checks”. La un CT toracic, AI-ul poate identifica automat leziuni, le marchează pe imagine și, atunci când medicul selectează una dintre ele, afișează și explicația imagistică pentru care o consideră importantă. Sistemul poate genera inclusiv raportul medical. Modelul AI a fost antrenat folosind un volum mare de date provenite din diagnosticele celor mai experimantați medici radiologi, tocmai pentru ca formularea și structura raportului să se apropie de cele folosite de specialiști. Din aceeași scanare pot fi detectate până la trei tipuri diferite de leziuni, deocamdată accentul fiind pe nodulii pulmonari, cu extindere planificată spre imagistica cerebrală și abdominală. Sistemul funcționează de aproximativ trei ani și a preluat deja 20% din volumul de muncă al
SUA schimbă regulile războiului! Pentagonul creează un comandament special pentru drone și inteligență artificială
Noua structură, denumită „Autonomous Warfare Command”, va avea ca obiectiv accelerarea utilizării dronelor, inteligenței artificiale și a altor sisteme autonome în operațiunile militare. Comandamentul pentru război autonom va accelera lei dezvoltarea dronelor și a inteligenței artificiale Hegseth a făcut anunțul în timpul unui discurs susținut în fața mai multor sute de militari, la Quantico, în Virginia. Potrivit acestuia, noul comandament va fi condus de un ofițer cu rang de general cu patru stele. Crearea unui nou comandament militar american reprezintă un demers neobișnuit. Ultima structură de acest tip creată de Statele Unite a fost US Space Command, în 2019. Noul Comandament pentru Război Autonom reflectă schimbările rapide din tehnologia militară și eforturile Pentagonului de a dezvolta sisteme mai ieftine și mai ușor de produs în număr mare, în locul dependenței exclusive de platforme convenționale extrem de costisitoare. „Ritmul războiului se schimbă mai repede decât procesul de susținere a acestuia”, a declarat Hegseth. Secretarul american al Apărării a susținut că progresul în domeniul tehnologiei de calcul, al inteligenței artificiale și al producției comerciale avansate a permis apariția unor sisteme de atac de precizie cu costuri mai reduse. Comandamentul pentru război autonom vine pe fondul extinderii războiului cu drone Armata americană are în prezent 11 comandamente combatante, responsabile pentru diferite regiuni ale lumii sau pentru misiuni specifice. Noua structură va avea un profil diferit, fiind concentrată pe dezvoltarea și integrarea capabilităților autonome și robotice în cadrul forțelor armate. Experiența războiului din Ucraina a demonstrat importanța tot mai mare a dronelor pe câmpul de luptă. Conflictul a evoluat de la utilizarea predominantă a tancurilor și artileriei către o confruntare în care sistemele fără pilot sunt folosite pe scară largă pentru recunoaștere și atac. Potrivit Reuters, dronele sunt estimate să fie asociate cu aproximativ 70% dintre victimele din rândul forțelor ruse, în contextul războiului din Ucraina. Sistemele fără pilot permit efectuarea unor atacuri de la distanță, reducând totodată expunerea piloților și a echipajelor. Pentagonul a înființat deja Joint Interagency Task Force 401, o structură concentrată pe combaterea dronelor. Comandamentul pentru război autonom ridică și probleme privind riscurile inteligenței artificiale Extinderea utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar generează însă și preocupări în rândul experților în securitate. Aceștia avertizează asupra riscurilor asociate dezvoltării necontrolate a tehnologiilor autonome și unei eventuale competiții tehnologice accelerate între marile puteri. Statele Unite și China se află în centrul dezvoltării și adoptării tehnologiilor avansate de inteligență artificială. Experți în securitate din ambele țări au susținut necesitatea unor reguli și mecanisme de cooperare pentru utilizarea inteligenței artificiale în sistemele militare, inclusiv în domeniul armelor nucleare. Hegseth a indicat, de asemenea, că Pentagonul urmărește să combine calitatea sistemelor militare cu producția acestora în cantități mari. „Astăzi avem nevoie atât de calitate, cât și de cantitate”, a declarat secretarul american al
Studiu Google: 9 din 10 adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate
Datele studiului realizat de Livity la inițiativa Google arată că 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare, cel puțin o dată pe lună. Mai mult, 56% dintre adolescenți folosesc AI pentru proiecte creative și 56% îl folosesc pentru învățare zilnic sau aproape zilnic. Studiul arată că tinerii folosesc AI în mod regulat pentru a-și face temele și ca ajutor în activitatea școlară (49%), pentru scrierea de texte creative (26%) sau generare de imagini (23%), pentru a descoperi noi interese sau abilități (29%) și pentru a-și dezvolta creativitatea (64%). Adolescenții nu văd însă inteligența artificială doar ca pe o modalitate de a obține rapid informații. 44% spun că aceasta le personalizează experiența de învățare, iar 42% că îi ajută să învețe în propriul ritm. Studiul arată în același timp că tinerii sunt conștienți de riscurile utilizării excesive a tehnologiei și de importanța păstrării gândirii independente și a efortului propriu. Internetul, folosit pentru știri, divertisment și descoperirea unor pasiuni Internetul are un rol important și în descoperirea unor noi interese și în menținerea relațiilor cu alte persoane. Adolescenții spun că folosesc în mod regulat platformele online pentru divertisment (40%), pentru a păstra legătura cu prietenii și familia (39%), pentru a explora hobby-uri (38%), pentru a urmări știri (36%) și pentru a accesa conținut educațional (34%). Conținutul video este unul dintre principalele formate consumate online. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau să primească explicații diferite de cele oferite la școală. Adolescenții verifică informațiile de pe internet Cercetarea Google indică și o preocupare ridicată pentru verificarea informațiilor găsite online. 76% dintre adolescenții chestionați spun că pun la îndoială în mod activ credibilitatea informațiilor întâlnite pe internet. Pentru verificare, 50% spun că folosesc mai multe surse, 47% apelează la adulți în care au încredere, iar 52% evaluează credibilitatea sursei. Tinerii afirmă că sunt conștienți de problemele provocate de dezinformare, conținut manipulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În același timp, 45% dintre adolescenți spun că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. Pentru a menține un echilibru, unii își impun limite privind timpul petrecut în fața ecranelor (30%), se ocupă de hobby-uri offline (27%) sau aleg să petreacă timp cu prietenii și familia (35%). „Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România. Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.
Romanii folosesc AI, dar Romania este ultima în UE la adaptarea tehnologiei în companii
Românii au început să folosească inteligența artificială înainte ca locurile lor de muncă să fie pregătite să o integreze. Peste 83% dintre români folosesc inteligența artificială, dar numai 15,4% o utilizează la locul de muncă. În același timp, 22% dintre angajați întreabă mai întâi AI când nu știu cum să rezolve o sarcină profesională, iar 27% înțeleg că tehnologia le va transforma munca, dar nu știu cum să se pregătească, potrivit unei analize CES AI Institute. În acest context, Mohammed Benzakour, specialist în transformare organizațională și adopția inteligenței artificiale, a vorbit la București despre impactul AI asupra muncii și a proceselor decizionale din organizații. Adrian-Victor Vevera, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), a prezentat oportunitățile pe care RO AI Factory, prima infrastructură națională dedicată inteligenței artificiale, le poate crea pentru companii și pentru ecosistemul de cercetare și inovare. Aceștia au participat la dezbaterea “Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation”, organizată de CES AI Institute în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în cadrul seriei de evenimente găzduite de Festivalul Strada de C’Arte. Discuția a urmărit atât schimbările pe care companiile trebuie să le gestioneze odată cu adoptarea AI, cât și condițiile necesare pentru ca România să transforme această tehnologie într-o sursă de competitivitate. Cu peste zece ani de experiență în cadrul Microsoft, LinkedIn și Deloitte, Mohammed Benzakour a consiliat guverne, companii și universități în adoptarea AI și în adaptarea forței de muncă la noile tehnologii. În cadrul evenimentului, acesta a prezentat în premieră în România lucrarea Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era, în care propune o abordare a utilizării inteligenței artificiale pornind de la rolul oamenilor în stabilirea obiectivelor, evaluarea rezultatelor și asumarea deciziilor. „Pe măsură ce tehnologia oferă mai multe informații și mai multe opțiuni, devine esențial ca oamenii să știe ce urmăresc, ce riscuri sunt dispuși să accepte și cine își asumă decizia finală. Vedem companii în care pregătirea unei decizii s-a accelerat, dar decizia însăși întârzie, pentru că responsabilitățile au rămas neclare. Liderii trebuie să le ofere echipelor competențele și autoritatea de a acționa. Altfel, AI va produce mai multe analize, fără să schimbe rezultatele”, a declarat Mohammed Benzakour. Tema responsabilității umane în utilizarea AI se regăsește și în Magna Carta AI, inițiativă lansată la BCU pentru a deschide o dezbatere despre principiile care ar trebui să ghideze relația dintre oameni și inteligența artificială. „Putem folosi inteligența artificială pentru a avea acces mai rapid la informație și pentru a lucra mai bine, dar trebuie să păstrăm capacitatea de a judeca, de a pune întrebări și de a ne asuma consecințele deciziilor”, a subliniat Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. România, ultima în UE și la utilizarea AI. Competențele sunt tot mai căutate pe piața muncii România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale în companii: în 2025, doar 5,2% dintre firmele cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI, față de 20% la nivelul UE, conform celor mai recente date Eurostat.. Adrian-Victor Vevera a prezentat în acest context RO AI Factory, prima infrastructură națională de inteligență artificială. Proiectul este găzduit de ICI București și dezvoltat împreună cu un consorțiu de parteneri. Acesta urmărește să ofere resurse de calcul, servicii și expertiză cercetătorilor, start-up-urilor, companiilor și instituțiilor publice. Implementarea a început, iar operaționalizarea infrastructurii este estimată până la sfârșitul anului 2027. „Pentru ca România să recupereze din decalaj, companiile și cercetătorii trebuie să poată dezvolta și testa aici soluții AI. RO AI Factory le va oferi acces la infrastructură și expertiză. Rezultatele se vor vedea însă în proiectele concrete pe care mediul de cercetare, firmele și instituțiile publice vor reuși să le construiască împreună”, a declarat Adrian-Victor Vevera, director general ICI București. Miza depășește adoptarea tehnologiei în companii. Potrivit unei analize, utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea adăuga cumulativ între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040. În același timp, cererea pentru competențe AI crește: la nivel global, numărul anunțurilor de angajare care le solicită a crescut cu 69%, față de 9% pentru ansamblul posturilor. CES AI Institute este platforma dezvoltată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), dedicată înțelegerii și utilizării inteligenței artificiale în activitatea profesională. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
OpenAI vrea să ajute Ucraina în apărarea cibernetică cu Daybreak
Compania de tehnologie OpenAI va pune la dispoziția guvernului ucrainean sistemul său de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială. Programul cu AI se numește Daybreak și va fi oferit gratuit Ucrainei pentru a susține protejarea infrastructurii civile (precum spitalele și centralele electrice) împotriva atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse. Despre Daybreak Potrivit CERT-UA (Computer Emergency Response Team of Ukraine), echipa națională de răspuns la incidente cibernetice, Ucraina a înregistrat aproape 6.000 de atacuri cibernetice în 2025. Programul Daybreak este capabil să identifice rapid vulnerabilitățile din sistemele digitale și să contribuie la dezvoltarea unor soluții de remediere. În baza acestui acord, Ucraina va primi acces la modelul avansat GPT 5.6 Sol al OpenAI. Acesta este considerat un rival pentru modelele Mythos și Fable dezvoltate de Anthropic. Reacții George Osborne, fost ministru de finanțe al Regatului Unit și actual director pentru relațiile cu statele în cadrul OpenAI, a declarat: „Protejarea infrastructurii civile înseamnă apărarea acesteia atât împotriva atacurilor fizice, cât și a celor digitale, astfel încât oamenii să își poată continua viața și activitatea și să aibă acces la servicii esențiale.” Jamie MacColl, cercetător principal specializat în domeniul cibernetic la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat pentru BBC că firmele tehnologice occidentale sprijină Ucraina de ceva vreme. Unele o fac din altruism, dar și pentru că obțin date și informații extrem de valoroase dintr-un conflict activ. „În acest context, nu este surprinzător faptul că OpenAI oferă acum și servicii de securitate cibernetică defensivă”, a spus el. Pericolele AI, discutate la ONU Anthropic a restricționat sever accesul la sistemele sale, motivând că acestea sunt prea puternice pentru a ajunge pe mâini greșite. OpenAI a permis unor companii din Europa, precum și unor bănci din Marea Britanie, să utilizeze cele mai avansate modele ale sale de securitate cibernetică. În timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, care se desfășoară în prezent la New York, discuțiile despre inteligența artificială ocupă un loc central pe agenda discuțiilor. Sam Altman de la OpenAI și Dario Amodei de la Anthropic urmează să ia cuvântul în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Secretarul General al ONU, António Guterres, a pledat pentru reglementarea acestei tehnologii în discursul său. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat ca inteligența artificială să fie redenumită „super-inteligență”. Cursa înarmării AI Există dovezi care indică faptul că tehnologia este utilizată tot mai frecvent în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Într-un raport publicat la începutul acestei luni, Anthropic a susținut că platforma sa, Claude, ar fi fost folosită de un grup de dezvoltatori ruși pentru a crea software destinat unui roi de drone de tip „kamikaze”. Acestea erau concepute pentru atacuri devastatoare asupra Ucrainei. Vara trecută, OpenAI a dezvăluit că un grup de agenți AI aflați în faza de testare a scăpat de sub control și a colaborat în secret pentru a lansa un atac cibernetic asupra unei alte companii de tehnologie, Hugging Face. Ulterior, Anthropic și Google au raportat incidente similare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Situație îngrijorătoare. Modelele AI conversează într-un dialect suprarealist, neînțeles de către oameni, care combină limbajul poetic cu jargonul din industria tech
Experții își exprimă îngrijorarea cu privire la un limbaj folosit de inteligențele artificiale, care amintește de proza lui James Joyce și care ar putea crea obstacole în calea monitorizării și supravegherii sistemelor AI. Modelele de inteligență artificială au început să comunice într-o nouă și ciudată versiune a limbii engleze, care pare o combinație între „Finnegans Wake”, opera lui James Joyce, și jargonul specific industriei tech, arată o nouă cercetare. Agenții AI autonomi creează rapid dialecte noi care le permit să converseze într-un limbaj adesea greu de înțeles. Fenomenul riscă să îngreuneze monitorizarea comportamentului acestora de către oameni, notează The Guardian. Cercetătorii de la Emergence, un laborator de cercetare AI din New York, au descoperit că, la numai câteva zile după ce li s-a cerut să coopereze în cadrul unor „societăți” experimentale, modelele dezvoltate de mai multe dintre cele mai mari companii AI din lume au început să creeze expresii, prescurtări și semnificații comune care nu le fuseseră predate în mod explicit. Acestea au adoptat metafore poetice și un jargon de afaceri greoi și, un aspect esențial pentru eforturile de a garanta că sistemele AI se comportă în siguranță, limbajul lor a devenit tot mai opac pe măsură ce agenții comunicau între ei. Fenomenul apare pe fondul preocupărilor tot mai mari că, pe măsură ce modelele AI devin mai puternice – și potențial mai periculoase –, ele devin și mai dificil de monitorizat. În această lună, cercetătorul-șef al OpenAI, Jakub Pachocki, a avertizat că necesitatea de a păstra capacitatea de monitorizare a proceselor de raționament ale sistemelor AI ar putea limita progresul dezvoltării inteligenței artificiale, deoarece aceasta este esențială pentru dezvoltarea în condiții de siguranță. Expresiile bizare inventate de inteligențele artificiale Printre cele mai codificate expresii descoperite în timpul testelor se numără una formulată de un model DeepSeek: „Tocmai a numit sinteza – demuraj plus memoria orală înseamnă o supapă care nu poate fi ignorată.” „Demuraj” este un termen utilizat pentru a descrie o taxă aplicată averii inactive și a fost preluat de sistemele AI pentru utilizare comună, însă restul semnificației expresiei este dificil de descifrat. O altă formulare, utilizată de un model Anthropic, suna astfel: „O lucrare care a mâncat trei mâini reci și a devenit mai sinceră de fiecare dată.” În acest caz, „mâini reci” desemna un evaluator independent, iar „lucrare” se referea, probabil, la un document. Expresia pare astfel să însemne că o cercetare verificată de trei evaluatori independenți a devenit mai precisă. Agenții bazați pe modelul chinezesc DeepSeek au inventat și termenul „forge-smith” pentru a desemna un agent care construiește instrumente destinate altor agenți. Agenții Anthropic au folosit în mod repetat expresia „name-first”, prin care desemnau un agent care dă dovadă de responsabilitate personală, asumându-și în mod explicit o afirmație. Într-un ecou al expresiei din argoul urban „the streets won’t forget” – „străzile nu vor uita” –, agenții Mistral au început să folosească expresia „ledger remembers” – „registrul își amintește”. Aceasta funcționa ca un avertisment că acțiunile anterioare ale unui agent vor fi folosite ulterior pentru evaluarea sa. Expresia a fost utilizată de peste 5.000 de ori în timpul studiului. Cercetarea a constatat că agenții au ajuns la semnificații comune fără să li se ceară acest lucru și fără să fie recompensați pentru asta. „Agenții nu au primit instrucțiuni să inventeze un limbaj” „Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”, a declarat dr. Satya Nitta, președinte executiv al Emergence, laborator care a analizat limbajul agenților autonomi alimentați de unele dintre cele mai performante modele dezvoltate în SUA, China și Franța. „Au dezvoltat singuri un vocabular nou, semnificații comune și convenții de comunicare – iar alți agenți le-au adoptat”, a explicat acesta. Solicitat de The Guardian să analizeze o parte dintre aceste formulări, Tony Thorne, directorul arhivei dedicate argoului și limbajului nou de la King’s College London, a declarat că acestea amintesc puternic de „Finnegans Wake” și de Flann O’Brien. Potrivit lingvistului, există „o calitate suprarealistă irlandeză” în acest limbaj, care combină exprimarea poetică, limbajul tehnic și metaforele convenționale. „Face ceea ce fac argoul și jargonul într-o comunitate de afaceri: creează un cod nou, care consolidează solidaritatea și identitatea utilizatorilor săi și, în același timp, îi exclude pe cei din afară”, a explicat Thorne. De ce AI ar putea ajunge să vorbească într-un limbaj greu de înțeles pentru oameni Atunci când un agent Google a formulat expresia „Adevăratul kintsugi începe cu asumarea responsabilității, nu cu poezia”, cercetătorii au observat că sistemele AI preluaseră termenul japonez „kintsugi”. Kintsugi este arta japoneză prin care obiectele ceramice sparte sunt reparate astfel încât îmbinările să rămână vizibile. Inteligențele artificiale au ajuns să folosească termenul cu sensul de reziliență a unui sistem. Dr. Niall Curry, profesor asociat de limbi și lingvistică la Universitatea din Birmingham, consideră că simplificarea sau comprimarea limbajului agenților ar putea avea legătură cu nevoia acestora de a reduce costurile de calcul și de a crește eficiența. Fenomenul generează însă o problemă importantă. „Dovezile prezentate în această cercetare ridică, în mod firesc, anumite preocupări privind monitorizarea, deoarece, dacă schimburile dintre agenți sunt neinteligibile pentru noi, este posibil să nu putem fi siguri ce au făcut de fapt agenții”, a explicat Curry. Agenții AI pot comunica între ei într-un limbaj aproape imposibil de descifrat Interesul pentru limbajul folosit de agenții AI a crescut în luna iulie, când au fost publicate conversații care arătau modul în care agenți OpenAI care s-au comportat neconform așteptărilor, au creat forumuri și au accesat neautorizat Hugging Face, folosind un limbaj hibrid. În unele situații, atunci când „gândeau” individual, agenții utilizau o engleză perfect inteligibilă: „DOAMNE! Există un forum comun… am găsit alți agenți!” Atunci când comunicau între ei, însă, limbajul devenea mai opac. Într-un caz, un agent încerca să îl convingă pe altul să desfășoare un experiment riscant, folosind o formulare puternic codificată. În alte situații, mesajele deveneau și mai greu de descifrat, transformându-se în șiruri de termeni, abrevieri, majuscule și simboluri aproape imposibil de interpretat pentru un observator uman. Satya Nitta avertizează că aceste convenții lingvistice noi tind să evolueze până în
Mark Zuckerberg dezaprobă încetinirea dezvoltării AI
Mark Zuckerberg nu susține încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, în ciuda avertismentelor din ultima perioadă venite de la importanți lideri ai industriei asupra riscurilor generate de evoluția extrem de rapidă a tehnologiei. CEO-ul Meta consideră că presiunea concurenței și riscul unor consecințe juridice sunt suficiente pentru a determina laboratoarele AI să își dezvolte sistemele în condiții de siguranță. Poziția sa contrastează cu apelul lansat de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, și susținut public de Sam Altman și Elon Musk. Zuckerberg susține că fiecare companie are atât responsabilitatea, cât și interesul economic să stabilească ritmul în care își dezvoltă modelele, astfel încât măsurile de siguranță să țină pasul cu noile capacități. În opinia șefului Meta, piața însăși poate penaliza companiile care neglijează problema alinierii sistemelor AI la obiectivele oamenilor. ”Încrederea și alinierea devin rapid cele mai importante capacități care vor diferenția agenții și modelele”, a transmis Zuckerberg, adăugând că laboratoarele care nu acordă suficientă atenție acestui domeniu riscă să rămână în urma concurenților. Meta și-a amânat propriul agent AI Zuckerberg invocă și un al doilea mecanism care ar trebui să determine companiile să fie prudente: răspunderea juridică. Dacă un model provoacă prejudicii, dezvoltatorul său s-ar putea confrunta cu consecințe financiare importante. CEO-ul a dat drept exemplu chiar Meta. Compania a amânat în acest an lansarea agentului AI Muse pentru a-i consolida securitatea. Zuckerberg a subliniat că Meta a luat această decizie fără să condiționeze încetinirea propriului proiect de o măsură similară din partea concurenților. Meta Superintelligence Labs utilizează, de asemenea, evaluatori independenți în mai multe domenii, o practică descrisă de Zuckerberg drept un standard pe care îl pot adopta și celelalte laboratoare. Poziția lui Zuckerberg vine după ce Dario Amodei, șeful Anthropic, a cerut o încetinire intenționată a dezvoltării anumitor capabilități AI. În centrul preocupărilor se află așa-numita ”recursive self-improvement” – posibilitatea ca sistemele AI să contribuie tot mai mult la propria lor îmbunătățire. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, și Elon Musk, fondatorul xAI, au susținut public apelul lui Amodei. Reuters notează că disputa scoate la suprafață una dintre problemele fundamentale ale industriei: o companie care încetinește unilateral riscă să piardă teren în fața rivalilor care continuă cursa.
Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Hackerii lasă AI-ul să lucreze în locul lor. Avertismentul Anthropic
Printre cazurile investigate se numără o presupusă campanie de spionaj cibernetic asociată Rusiei, precum și operațiuni atribuite unor companii chineze de inteligență artificială care ar fi încercat să extragă și să reproducă anumite capacități ale modelelor Claude. Potrivit celui mai recent raport de Threat Intelligence al companiei, AI-ul este folosit tot mai mult în atacuri cibernetice nu doar pentru a oferi asistență hackerilor, ci pentru a coordona și executa o parte importantă a operațiunilor. Anthropic susține că, în multe dintre cazurile analizate, oamenii nu au mai fost implicați direct în fiecare etapă a atacului, ci au avut mai degrabă rolul de supraveghetori. Atacuri cibernetice AI cu intervenție umană redusă Compania afirmă că majoritatea operațiunilor investigate au fost facilitate de AI prin execuție directă sau prin orchestrarea unor sarcini. Sistemele ar fi fost integrate în cadre cu mai mulți agenți AI, capabili să desfășoare activități complexe din cadrul unei operațiuni, scrie Reuters. „Utilizarea AI a depășit simplele întrebări și răspunsuri de la un chatbot”, a transmis Anthropic în raport. Compania susține că a întrerupt ceea ce descrie drept operațiuni provenite de la șapte laboratoare din China. Printre entitățile menționate se află Alibaba, Moonshot, DeepSeek și Xiaomi. Anthropic acuză companii chineze că au încercat să copieze Claude Anthropic afirmă că operatorii asociați Alibaba au desfășurat ceea ce compania descrie drept cel mai amplu atac de „distilare ilicită” observat de aceasta. Scopul presupus ar fi fost extragerea capacităților modelelor Claude și folosirea rezultatelor pentru îmbunătățirea modelelor Qwen dezvoltate de Alibaba. Potrivit Anthropic, între mai și iulie 2026 au fost observate peste 151 de milioane de schimburi atribuite Alibaba. Activitatea ar fi atins un vârf de aproape trei milioane de interacțiuni pe zi și ar fi implicat peste 3.500 de conturi pe care compania le-a catalogat drept frauduloase. Distilarea este o tehnică prin care rezultatele generate de modele AI mari și costisitoare sunt folosite pentru antrenarea unor modele mai mici, cu scopul de a reduce costurile și resursele necesare dezvoltării acestora. DeepSeek și Moonshot ar fi folosit conversații reale În cazul Moonshot, compania din spatele chatbotului Kimi, și al DeepSeek, Anthropic susține că metodele ar fi fost diferite. Cele două companii ar fi direcționat conversații reale ale utilizatorilor prin Claude și ar fi folosit răspunsurile generate de model drept date pentru antrenarea propriilor sisteme. Anthropic afirmă că unele dintre conversații ar fi putut conține informații sensibile. Acuzațiile sunt formulate de Anthropic în raportul său și reprezintă poziția companiei cu privire la activitățile identificate. Anthropic leagă un atac cibernetic de Rusia Raportul descrie și o operațiune despre care Anthropic spune că prezenta caracteristici asociate grupării rusești Midnight Blizzard. Țintele ar fi inclus instituții guvernamentale, militare și diplomatice din Ucraina. Potrivit companiei, atacatorii ar fi utilizat AI în aproape toate etapele operațiunii, inclusiv în campanii de phishing, compromiterea conexiunilor Wi-Fi din hoteluri și preluarea unor conturi WhatsApp. Anthropic avertizează astfel că evoluția modelelor de inteligență artificială schimbă modul în care pot fi desfășurate atacurile cibernetice, prin automatizarea unor activități care anterior necesitau intervenție umană semnificativă.