Sistemul AI al lanțului de fast-food Taco Bell, dat peste cap de comanda absurdă a unui client nervos: 18.000 de pahare cu apă / Momentul s-a viralizat INSTANTANEU pe internet
Taco Bell își reconsideră utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru comenzile la drive-through în SUA, după ce videoclipuri amuzante cu greșelile făcute de tehnologie au fost vizionate de milioane de ori. Într-un clip, un client a părut că a dat peste cap sistemul, comandând 18.000 de pahare cu apă, în timp ce într-un altul o persoană s-a enervat tot mai tare deoarece AI-ul îi cerea insistent să mai adauge băuturi la comandă. Directorul de Digital și Tech: „Uneori mă dezamăgește, dar alteori chiar mă surprinde” Din 2023, lanțul de fast-food a introdus această tehnologie în peste 500 de locații din SUA, cu scopul de a reduce erorile și de a accelera preluarea comenzilor. Dar inteligența artificială a oferit exact contrariul. Directorul de Digital și Tehnologie al Taco Bell, Dane Mathews, a declarat pentru The Wall Street Journal că implementarea AI-ului vocal a avut provocările sale. „Uneori mă dezamăgește, dar alteori chiar mă surprinde”, a spus el. El a adăugat că firma „învață multe” – dar de acum înainte va analiza cu atenție unde merită folosită AI-ul, inclusiv posibilitatea de a nu-l mai folosi la drive-through. În special, a subliniat Mathews, există momente când oamenii sunt mai potriviți pentru a prelua comenzile, mai ales atunci când restaurantele sunt foarte aglomerate. Un AI pierdut în traducere și un client din ce în ce mai nervos „Vom ajuta echipele să înțeleagă când să folosească AI-ul vocal și când e mai bine să monitorizeze sau să intervină”, a spus acesta. Problemele au escaladat online, clienții nemulțumiți apelând la rețelele sociale pentru a se plânge de serviciu – mulți semnalând erori și disfuncționalități. Un clip pe Instagram, vizionat de peste 21,5 milioane de ori, arată un bărbat care comandă „un Mountain Dew mare”, iar vocea AI răspunde continuu: „și cu ce doriți să beți asta?”. Nu este prima dată când AI-ul dă greș în preluarea comenzilor de mâncare și băuturi. Anul trecut, McDonald’s a retras AI-ul din propriile drive-through-uri, după ce tehnologia a interpretat greșit comenzile clienților – rezultând, de exemplu, într-o înghețată cu bacon adăugat din greșeală sau într-o comandă de sute de dolari în nuggets, plasată eronat. Cu toate acestea, în ciuda gafelor virale cu care s-a confruntat Taco Bell, compania afirmă că, de la introducerea AI-ului vocal, două milioane de comenzi au fost procesate cu succes.
Melania Trump lansează un concurs național de inteligență artificială pentru elevii americani
Melania Trump a anunțat marți lansarea Presidential AI Challenge, o competiție la nivel național destinată elevilor din grădiniță până la clasa a XII-a, prin care aceștia sunt provocați să folosească instrumente de inteligență artificială pentru a găsi soluții la diverse probleme din comunitățile lor. „Așa cum America a condus odată lumea către cucerirea cerului, suntem pregătiți să conducem din nou, de data aceasta, în era inteligenței artificiale”, a declarat prima doamnă într-un mesaj video. Ea a amintit că a folosit deja tehnologia pentru a-și publica audiobook-ul din 2024, creat integral cu voce generată de AI, și că a militat pentru siguranța online prin promovarea Take It Down Act, lege semnată în mai de președintele Trump, menită să combată exploatarea sexuală online și utilizarea deepfake-urilor. Michael Kratsios, directorul Oficiului pentru știință și tehnologie de la Casa Albă, a explicat că scopul competiției este de a-i familiariza pe tineri cu tehnologiile de inteligență artificială și de a-i încuraja să colaboreze. „Vrem ca tinerii Americii să fie implicați și să învețe să folosească aceste instrumente pe care le vor întâlni în viața de adulți”, a spus acesta într-un interviu la Fox News. Înscrierile se fac online, fiecare echipă urmând să fie coordonată de un mentor sau profesor. Proiectele trebuie depuse până la sfârșitul lunii decembrie, iar în primăvară vor fi organizate competiții regionale. Câștigătorii vor fi invitați la un eveniment final la Casa Albă.
Inteligența Artificială a creat de la zero antibiotice inovatoare împotriva gonoreei și a stafilococului auriu, două dintre cele mai rezistente la tratament
O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a folosit Inteligența Artificială de tip generativ pentru a obține două noi potențiale antibiotice, care ar putea ucide gonoreea rezistentă la medicamente și SURM (Staphilococcus aureus rezistent la meticilină). Medicamentele au fost concepute atom cu atom de către AI și au ucis superbacteriile în teste de laborator și pe animale. Desigur, cei doi compuși mai au nevoie de testări suplimentare, ani de perfecționare și studii clinice înainte să fie propuse pacienților. De ce rezistența la antibiotice este o problemă globală Echipa de la MIT a comentat că această descoperire ar putea marca începutul unei „a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor, într-o lume în care infecțiile de acest tip provoacă peste un milion de decese pe an. Din cauza utilizării excesive a antibioticelor, bacteriile au evoluat, iar ultimele decenii au fost marcate de o lipsă acută a antibioticelor noi. Faptul că Inteligența Artificială generativă a creat aceste produse este un pas uriaș pentru cercetarea în acest domeniu. Staphilococcus aureus este inofensiv dacă este pe piele, dar, odată intrat în organism prin răni, tăieturi, etc, este devastator. Cum a ajuns IA să creeze medicamentele De asemenea, gonoreea, provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, care a dezvoltat rezistență de-a lungul timpului, la toate clasele de antibiotice și pe care OMS a clasificat-o „patogen prioritar de nivel critic”, dezvoltă, în unele cazuri, o super-tulpină, care este extrem de dificil de vindecat și care nu răspunde la tratamentele-standard. Oamenii de știință au antrenat AI-ul oferindu-i structura chimică a unor compuși cunoscuți, împreună cu date despre măsura în care aceștia încetinesc creșterea diferitelor specii de bacterii. Astfel, AI a învățat cum sunt afectate bacteriile de diferite structuri moleculare, alcătuite din atomi precum carbon, oxigen, hidrogen și azot. Au fost testate două abordări pentru proiectarea de noi antibiotice cu ajutorul AI. Prima a identificat un punct de plecare promițător căutând într-o bibliotecă de milioane de fragmente chimice, de opt până la 19 atomi, și a construit de acolo. A doua a oferit AI-ului libertate totală încă de la început. Procesul de proiectare a eliminat, de asemenea, orice compus prea asemănător cu antibioticele existente. Mai e mult până departe, dar începutul e promițător S-a încercat, totodată, garantarea faptului că sunt create medicamente, nu substanțe precum săpunul, și filtrarea oricărui compus prevăzut a fi toxic pentru oameni. După fabricare, cele mai promițătoare modele au fost testate pe bacterii în laborator și pe șoareci infectați, rezultând două noi potențiale medicamente. „Suntem entuziasmați pentru că am demonstrat că inteligența artificială generativă poate fi folosită pentru a crea antibiotice complet noi”, a declarat profesorul James Collins, de la MIT, pentru BBC. „AI ne poate ajuta să concepem molecule ieftin și rapid și, în acest fel, să ne extindem arsenalul și să ne ofere un avantaj în lupta noastră de inteligență împotriva genelor superbacteriilor.” Totuși, acestea nu sunt pregătite pentru teste clinice, iar medicamentele vor necesita rafinare – estimată la încă unu sau doi ani de muncă – înainte ca lungul proces de testare pe oameni să poată începe.
Mark Zuckerberg este hotărât să câștige războiul AI, indiferent de cost: planul ambițios care l-a făcut să recruteze genii precum Alexandr Wang
În Silicon Valley există o regulă nescrisă: dacă intri într-o cursă tehnologică, o faci ca să o câștigi. Mark Zuckerberg știe asta foarte bine. A învățat lecția când Facebook a trecut de la o rețea universitară la gigantul pe care îl știm astăzi. Iar acum, cu inteligența artificială generativă ca nou câmp de luptă, fondatorul Meta pare hotărât să repete strategia… la o scară fără precedent, scrie Vanguardia. În ultimele luni, Meta a lansat o ofensivă tăcută, dar puternică. Primul semnal: o campanie agresivă de recrutare a talentelor – ingineri și dezvoltatori de elită, aduși de la OpenAI, Google DeepMind, Anthropic sau Thinking Machines. Nu este vorba despre angajări obișnuite, ci despre adevărate „lovituri de piață”: profesioniști care au condus unele dintre cele mai importante realizări în IA generativă și care acum lucrează sub umbrela lui Zuckerberg. „Răzbunătorii” lui Zuckerberg: Alexandr Wang în fruntea echipei Piesa centrală a mișcării a fost achiziția Scale AI pentru 14,3 miliarde de dolari. În frunte, tânărul fondator Alexandr Wang (28 de ani), acum element-cheie în noul proiect de vârf al Meta. Odată cu el, au venit și echipe întregi, obișnuite să lucreze la granița tehnologiei, aducând un know-how imposibil de replicat rapid de la zero. Cifrele spun tot: Bonusuri de recrutare de peste 100 milioane de dolari. Salarii de milioane pentru atragerea și păstrarea talentelor. Investiții în infrastructura de IA care, doar în 2024, vor depăși 70 de miliarde de dolari. Mega-clustere precum Prometheus (Ohio) și Hyperion (Louisiana), concepute pentru antrenarea și implementarea modelelor la o scară accesibilă doar câtorva companii din lume. De ce plătește atât de mult Meta Modelele LLaMA ale Meta erau, până recent, un reper în open source. Însă LLaMA 4 nu a îndeplinit așteptările și a fost depășit de rivali precum noile modele chineze open source sau GPT-OSS de la OpenAI. Mai mult decât un eșec, acest rezultat a fost un semnal de alarmă pentru Zuckerberg: nu era suficient să îmbunătățească treptat… trebuia să accelereze și să riște. Într-un interviu pentru The Information, Zuckerberg a explicat limpede motivele: Raritatea extremă – foarte puțini ingineri în lume pot lucra la modele lingvistice de ultimă generație.Valoarea capitalului intelectual – cunoștințele și metodele unei echipe îi aparțin membrilor ei, nu companiei unde au lucrat înainte. „Cumperi persoana, cumperi creierul… și tot ce a învățat.” De asemenea, Zuckerberg a subliniat că echipele care fac progrese uriașe în IA sunt surprinzător de mici. Modelul OpenAI care a câștigat olimpiada de matematică a fost creat de 3 persoane. Alte inovații majore – de echipe sub 13 oameni. Rareori se depășesc 100 de persoane. Spre deosebire de vremurile în care Windows, Office sau Chrome necesitau sute de dezvoltatori. Acum, cu ajutorul „copiloților” de IA integrați în programare, productivitatea echipelor crește enorm. Ce se făcea în ani și cu sute de angajați poate fi realizat în câteva luni de grupuri restrânse. Viziunea lui Zuckerberg Obiectivul este clar: crearea celui mai bun asistent pentru viața ta. Nu doar pentru productivitatea la locul de muncă, ci și pentru gestionarea relațiilor, divertisment, informare, înțelegerea contextului emoțional și acționarea ca un prieten de încredere. Asta înseamnă că proiectul depășește modelele de limbaj: include ochelarii de realitate augmentată și virtuală, cum sunt Ray-Ban AR, noi versiuni Meta Quest și, în perspectivă, integrarea holografiei. Zuckerberg vede un ecosistem în care IA face parte naturală din viața ta, atât digitală, cât și fizică. IA de la Meta ar putea: Participa la conversații ca un membru obișnuit al grupului. Aminti discuții și evenimente importante. Sugeră planuri și coordona întâlniri. Fi partener în experiențe virtuale sau mixte.
Fondatorul AI care a devenit miliardar pentru că a avut ideea de a produce un soft AI pentru medici
Daniel Nadler este cofondator și CEO al OpenEvidence – un start-up creat să-i ajute pe medici să răsfoiască rapid printre miile de studii publicate, să găsească cele mai bune răspunsuri, cu citări complete, în diagnosticare și tratament, scrie Forbes. Într-o lume în care se publică un studiu medical la 30 de secunde, să ții pasul cu toate informațiile apărute în domeniu este, dacă nu imposibil, atunci aproape imposibil. „Creierul uman are o capacitate limitată de a citi milioane de studii” „Există acest uriaș flux continuu de informații pe care medicii trebuie să le urmărească, iar creierul uman are o capacitate limitată în a citi milioane de studii”, explică Nadler, care s-a gândit să rezolve această problemă dezvoltând un soft de inteligență artificială. Software-ul OpenEvidence este folosit gratuit de medici, iar veniturile se obțin din publicitate, exact după modelul Google. El este capabil să caute în milioane de publicații evaluate de experți, în reviste de top din domeniul medical, precum New England Journal of Medicine și Journal of the American Medical Association, pentru a livra cele mai pertinente răspunsuri. OpenEvidence va fi pentru domeniul Sănătății ceea ce a fost Google pentru internet De la înființarea sa, în 2022, OpenEvidence a tras 40% dintre medicii din Statele Unite – peste 430 000 – și continuă să adauge alții noi, într-un ritm de aproximativ 65.000 pe lună. Veniturile din publicitate generează 50 de milioane de dolari. Nu este o sumă iuriașă, însă investitorii mizează masiv: OpenEvidence a strâns 210 milioane de dolari, runda fiind condusă de GV (brațul de investiții al Google) și Kleiner Perkins, la o evaluare de 3,5 miliarde de dolari, în creștere față de 1 miliard la ultima finanțare din februarie, a declarat Nadler pentru Forbes. Au investit, de asemenea, alte firme de capital de risc renumite, precum Coatue, Conviction și Thrive Capital. „Cred că OpenEvidence va fi pentru domeniul sănătății ceea ce a fost Google pentru internet”, a spus John Doerr, președinte miliardar al Kleiner Perkins, care a investit personal în companie, precum și prin intermediul firmei sale, adăugând: „Modelul gratuit pentru medici este cheia aici.” „Partea bună când ai a doua afacere este că nu mai ești idiot” Aceasta este a doua afacere a lui Nadler, care și-a vândut-o pe prima pentru 500 de milioane de dolari. Estimările Forbes arată că Nadler are o avere estimată de 2,3 miliarde de dolari. El însuși a investit în proiectul său 10 milioane de dolari și chiar a comentat că „partea bună la a doua afacere este că nu mai ești un idiot. De departe, a fost cea mai inteligentă decizie financiară pe care am luat-o în viața mea… Am vrut să pariez pe mine însumi”. Nadler crede că această a doua afacere va fi mai mare decât prima. Adevărul eu că, într-o lume în care literatura medicală se dublează la fiecare cinci ani (apar mereu noi terapii, opțiuni de tratament, medicamente care pot reacționa între ele), OpenEvidence este nu doar utilă, ci și necesară. Accesibil, gratuit, fără bătăi de cap OpenEvidence este folosit în aproximativ 8,5 milioane de consultații pe lună. Poate fi descărcat gratuit. Nefiind considerat un instrument de diagnostic, nu are nevoie de aprobarea FDA (Food and Drug Administration), spre deosebire de algoritmii folosiți pentru detectarea accidentelor vasculare cerebrale sau a sepsisului. Plus că, datorită accesibilității sale, nu are nevoie de procese de achiziție, atât d elungi și de birocratice cu spitalele.
Microsoft a realizat o listă cu meseriile viitorului. Ce joburi vor dispărea din cauza revoluției A.I.
Apariția lui ChatGPT le-a adus oamenilor o nouă modalitate pentru găsirea informațiilor, planificări și îmbunătățirea comunicării. Pe de altă parte, tehnologia revoluționară vine cu un mare dezavantaj: ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă. Într-un raport realizat de Microsoft, s-a descoperit că munca la birou ar putea dispărea în viitor, deoarece inteligența artificială poate îndeplini o parte semnificativă din sarcinile angajaților din categoria „gulerele albe”. Prin examinarea a 200.000 de conversații anonime dintre utilizatorii din SUA și chatbot-ul Bing Copilot, colectate între ianuarie și septembrie 2024, cercetătorii au constatat într-un raport: „Am descoperit că cele mai frecvente activități de lucru pentru care oamenii solicită asistență din partea inteligenței artificiale implică colectarea de informații și scrierea acestora, în timp ce cele mai frecvente activități pe care le desfășoară inteligența artificială în sine sunt furnizarea de informații și asistență, scrierea, predarea și consilierea”. Pe baza constatărilor, acestea sunt primele 10 locuri de muncă cel mai puțin sigure din punct de vedere al inteligenței artificiale: Interpreții și traducătorii Istoricii Însoțitoarele de pasageri Reprezentanții de vânzări de servicii Scriitorii Reprezentanții de servicii pentru clienți Programatorii de instrumente CNC (controlere numerice computerizate) Operatorii telefonici Agenții de bilete și funcționari de călătorie Prezentatorii de știri DJ radio Potrivit CNBC, raportul a menționat și ocupațiile care ar putea să reziste la inteligența artificială, cel puțin, până la apariția roboților la scară largă. În mare, sunt ocupațiile care implică muncă fizică. Flebotomist Asistent medical Lucrător la îndepărtarea materialelor radioactive Zugrav și tencuitor Îmbălsămător Operator de instalații și sisteme Stomatolog Montator și reparator de termopane Mecanic naval Reparator de anvelope „Asta nu înseamnă că un robot va veni să vă ia locul de muncă mâine. Dar pentru a rămânecompetitivi pe piața muncii în continuă schimbare de astăzi, ar trebui să învățați tot ce puteți despre instrumentele de inteligență artificială și cum le puteți utiliza în beneficiul angajatorului dvs., a spus Jensen Huang, cofondator și CEO al Nvidia. „Fiecare loc de muncă va fi afectat. Este inevitabil”, a declarat Huang, în vârstă de 62 de ani, la Conferința Globală 2025 a Institutului Milken, pe 6 mai. Compania sa de 4,2 trilioane de dolari proiectează plăci video, dar și cipurile de computer care alimentează instrumente de inteligență artificială populare. „Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza unei inteligențe artificiale, dar îți vei pierde locul de muncă din cauza cuiva care folosește inteligența artificială.” Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Premierul Chinei propune înființarea unei organizații globale pentru cooperarea în domeniul AI
În discursul său de la deschiderea Conferinței mondiale anuale privind inteligența artificială (WAIC) de la Shanghai, Li a calificat AI drept un nou motor de creștere, dar a adăugat că guvernanța este fragmentată și a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări între țări pentru a crea un cadru recunoscut la nivel global pentru AI. Evenimentul de trei zile reunește lideri din industrie și factori de decizie politică într-un moment în care concurența tehnologică dintre China și Statele Unite – cele mai mari două economii ale lumii – se intensifică, iar AI devine un câmp de luptă cheie. „În prezent, guvernanța globală a AI este încă fragmentată. Există diferențe mari între țări, în special în ceea ce privește conceptele de reglementare și normele instituționale”, a afirmat Li. „Ar trebui să consolidăm coordonarea pentru a forma cât mai curând posibil un cadru global de guvernanță a AI care să beneficieze de un consens larg”, a afirmat el. Washingtonul a impus restricții la exportul de tehnologie avansată către China, inclusiv cele mai performante cipuri AI fabricate de companii precum Nvidia și echipamente de fabricare a cipurilor, invocând îngrijorarea că această tehnologie ar putea spori capacitățile militare ale Chinei. China a avansat în domeniul AI În ciuda acestor restricții, China a continuat să facă progrese în domeniul AI, care au atras atenția oficialilor americani. Li nu a menționat Statele Unite în discursul său, dar a avertizat că AI ar putea deveni un „joc exclusiv” pentru câteva țări și companii și a spus că provocările includ o ofertă insuficientă de cipuri AI și restricții privind schimbul de talente. China dorește să împărtășească experiența sa de dezvoltare și produsele sale cu alte țări, în special cu cele din sudul globului, a spus Li. WAIC este un eveniment anual sponsorizat de guvern, care se desfășoară la Shanghai și atrage de obicei actori importanți din industrie, oficiali guvernamentali, cercetători și investitori. Elon Musk, CEO-ul Tesla, care în anii trecuți a participat în mod regulat la ceremonia de deschidere, atât personal, cât și prin videoconferință, nu a luat cuvântul în acest an. Pe lângă forumuri, conferința include și expoziții în care companiile își prezintă ultimele inovații.
De la limbaj la manevră: cum pilotează un AI o navă spațială, ChatGPT a reușit un scenariu demn de SF
Ceea ce părea un scenariu SF prinde tot mai mult contur în realitate: un model de inteligență artificială, ChatGPT, a reușit să piloteze o navă spațială într-o simulare competitivă și a obținut locul doi în clasament. Performanța sa ridică întrebări esențiale despre viitorul explorării spațiale și despre rolul pe care îl vor juca AI-urile în misiuni din ce în ce mai autonome. Competiția a fost organizată în cadrul Kerbal Space Program Differential Game Challenge, un proiect științific inspirat de popularul joc de simulare spațială Kerbal, care oferă un cadru semi-realistic pentru testarea sistemelor autonome. Scopul? Crearea de algoritmi care pot lua decizii în timp real în medii spațiale complexe – fără intervenția umană, scrie Space.com. Paradoxal, ChatGPT nu a fost antrenat special pentru a controla vehicule spațiale. Totuși, cercetătorii care l-au înscris în competiție au găsit o metodă ingenioasă de a-l face „să înțeleagă” situația: au tradus datele tehnice despre poziția și scopul navei în instrucțiuni text, pe care ChatGPT le putea interpreta. Modelul AI a oferit apoi sugestii în format textual despre cum ar trebui orientată sau manevrată nava. Aceste instrucțiuni au fost convertite printr-un strat de cod într-un limbaj înțeles de simulatorul spațial, permițând execuția reală a comenzilor în timp real. Cu doar câteva prompturi și ajustări fine, ChatGPT a reușit să execute manevre complexe, de tipul urmărire și interceptare, dovedindu-se aproape la fel de eficient ca un sistem matematic dedicat. Este important de remarcat că modelul folosit nu a fost una dintre versiunile cele mai recente, ci o variantă comercială disponibilă publicului. Cu toate acestea, performanța sa în contextul unei provocări atât de tehnice este remarcabilă și sugerează un potențial imens pentru aplicarea AI-urilor generaliste în misiuni de cercetare sau navigație spațială. De ce e nevoie de AI în explorarea spațială Oamenii de știință avertizează că viitorul explorării spațiale va depinde de autonomia vehiculelor. În prezent, controlul sateliților sau navelor spațiale implică intervenție umană constantă, ceea ce devine imposibil pe măsură ce numărul lor crește și distanțele devin mai mari. De exemplu, în cazul unei misiuni către Marte sau dincolo de el, comunicarea în timp real nu este fezabilă din cauza întârzierii semnalului – așa-numita limită a vitezei luminii. Prin urmare, dacă vrem ca navele spațiale să navigheze, să reacționeze la pericole sau să facă alegeri fără ajutor de pe Pământ, trebuie să le dotăm cu inteligență proprie. Modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT, pot prelua acest rol, mai ales dacă pot învăța rapid din contexte și pot genera soluții pe baza cunoștințelor acumulate. Testele realizate în competiția Kerbal au demonstrat că un astfel de AI nu are nevoie de luni de antrenament sau de mii de cicluri de feedback. Datorită volumului uriaș de text pe care îl înțelege deja, ChatGPT a avut nevoie doar de prompturi bine formulate și puțin timp pentru a se adapta la regulile jocului. Este o dovadă clară că modelele de limbaj nu sunt doar buni povestitori, ci pot deveni actori esențiali în situații critice, dacă li se oferă un cadru funcțional. Ce urmează: provocări, riscuri și oportunități Desigur, ideea de a lăsa o navă spațială pe mâna unui AI nu este lipsită de riscuri. Una dintre cele mai mari probleme este halucinația – generarea de informații greșite sau nonsensuri convingătoare, un comportament deja cunoscut în modelele LLM. În spațiu, o astfel de eroare ar putea însemna eșecul unei misiuni sau chiar pierderea unui echipaj. Prin urmare, în ciuda succesului din simulări, aceste modele au nevoie de verificări suplimentare, redundanțe și limite clare pentru decizii automate. Totuși, rezultatul obținut de ChatGPT în competiție este o reușită majoră. El demonstrează că AI-urile generaliste pot fi adaptate pentru sarcini tehnice de mare complexitate, fără a fi antrenate special în acest sens. Cu versiuni viitoare, mai puternice și mai sigure, este posibil ca IA-urile să devină parte integrantă din misiunile NASA, ESA sau ale altor agenții spațiale. Pe termen lung, această tehnologie ar putea deschide calea către explorare autonomă a sistemului solar, colonii pe Marte gestionate de roboți inteligenți sau chiar sonde trimise dincolo de marginea cunoscută a spațiului, capabile să ia decizii fără să aștepte comenzi de pe Pământ.
Conținutul fals ia cu asalt internetul: Cum ajung site-urile moarte să otrăvească ChatGPT cu dezinformare
Inteligența artificială promite informație rapidă, clară și relevantă. Însă ceea ce pare a fi un progres tehnologic spectaculos ascunde o problemă tot mai gravă: otrăvirea răspunsurilor generate de modele ca ChatGPT cu date false provenite din site-uri compromise. Fenomenul, documentat recent de specialiști în securitate digitală, arată cum infrastructura web abandonată devine armă în mâinile spammerilor, afectând direct calitatea informației primite de utilizatori. Chatbot-urile ca ChatGPT și Gemini sunt antrenate pe vaste cantități de conținut web. Iar dacă nu există suficiente filtre sau metode de verificare a surselor, aceste modele pot prelua cu aceeași încredere atât informații de pe site-uri reputabile, cât și de pe domenii abandonate, deturnate ulterior în scopuri comerciale sau frauduloase. Rezultatul? O inteligență artificială care pare convingătoare, dar care îți poate servi o minciună cu zâmbetul pe buze. Totul începe cu site-uri legitime care ajung în moarte clinică: fie nu mai au trafic, fie sunt abandonate de către proprietari sau lovite de actualizări de algoritm precum AI Overviews de la Google. Când acestea expiră sau sunt scoase la vânzare, sunt cumpărate „la pachet” de rețele obscure specializate în spam și dezinformare. Noii „proprietari” profită de reputația veche a acestor domenii și încarcă paginile cu conținut dubios, redactat cu scopul de a promova produse, cazinouri online sau teorii conspiraționiste. ChatGPT, antrenat pe date preluate din surse publice, nu poate detecta automat această deturnare. Dacă site-ul avea cândva autoritate – de exemplu, era administrat de o avocată sau afiliat unei organizații internaționale – chatbotul continuă să „creadă” că acel domeniu este de încredere. Așa se ajunge în situații precum cea relatată de James Brockbank, CEO-ul Digitaloft: un fost site de avocatură devenit promotor al jocurilor de noroc, sau un portal al unei coaliții ONU pentru tineret reciclat ca platformă pentru cazinouri online. Problema devine și mai gravă când realizezi că majoritatea utilizatorilor nu mai verifică sursele. Chiar dacă în unele răspunsuri ChatGPT indică vag site-ul sursă, puțini sunt cei care dau click, verifică domeniul, caută autorul sau analizează coerența editorială. Așa că minciunile sau conținutul de slabă calitate se infiltrează rapid, protejate de forma convingătoare a răspunsului generat. Chatbot-urile preiau, dar nu filtrează Una dintre vulnerabilitățile modelelor AI este că ele preiau în mod pasiv informațiile din mediul online, fără să le poată interpreta editorial sau moral. ChatGPT nu își pune întrebări de tipul „este acest site deturnat?”, „cine a scris articolul?” sau „ce intenție are această pagină?”. Modelul e antrenat să ofere răspunsuri fluente, bine structurate, bazate pe surse accesibile public, dar nu are mecanisme native de validare contextuală sau detectare a manipulării. Mai mult, modelele tind să favorizeze conținutul recent, ceea ce înseamnă că dacă un domeniu a fost deturnat de curând și este activ, ChatGPT îl poate include în răspunsuri chiar dacă informația publicată este irelevantă sau părtinitoare. Acest proces creează un cerc vicios: sursele legitime dispar, cele noi sunt adesea clone spam, iar AI-ul, în lipsa unei evaluări critice, devine doar un megafon care amplifică zgomotul digital. Fenomenul afectează nu doar calitatea răspunsurilor, ci și încrederea în instrumentele AI. Dacă un utilizator primește constant informații inexacte sau contradictorii, încep să apară întrebări despre utilitatea și etica acestor tehnologii. Mai ales că unele răspunsuri pot avea consecințe reale – de la recomandări financiare și legale, până la decizii de sănătate sau de viață profesională. Ce poți face ca utilizator și de ce e important să verifici Chiar dacă nu poți controla sursele folosite de un chatbot, ai totuși câteva instrumente de protecție la dispoziție. În primul rând, fii sceptic față de orice informație care pare prea clară, prea perfectă sau prea bine formulată. Forma nu garantează conținutul. Când un răspuns îți oferă o sursă, acceseaz-o și verifică dacă site-ul respectiv are conținut consistent, actualizat și un istoric editorial clar. Dacă vezi pagini haotice, reclame excesive, linkuri către cazinouri sau articole care nu au nicio legătură cu numele de domeniu, sunt șanse mari să fie vorba de un site reciclat pentru spam. De asemenea, e util să folosești mai multe surse pentru aceeași întrebare. Dacă un răspuns primit de la ChatGPT îți pare ciudat sau prea bun ca să fie adevărat, caută confirmări din surse jurnalistice sau instituționale. Nu te baza niciodată pe un singur răspuns generat, mai ales în subiecte sensibile. Într-o lume în care nu doar oamenii, ci și AI-ul pot fi păcăliți, spiritul critic rămâne cea mai importantă armă. Nu tot ce sună convingător e adevărat, iar nu tot ce e scris clar vine dintr-o minte limpede. Verifică, pune întrebări și nu te lăsa manipulat nici măcar de… un robot.
Google DeepMind lansează Aeneas, AI-ul care reface texte latine greu de descifrat
Google DeepMind a prezentat Aeneas, un model AI open-source creat pentru a restaura și contextualiza inscripțiile latine antice. Inspirat de eroul mitologic roman, acest instrument gratuit promite să accelereze una dintre cele mai dificile sarcini ale istoricilor: completarea fragmentelor lipsă din textele deteriorate de trecerea timpului, scrie revista Engadget. Cum funcționează Aeneas, de la Google DeepMind, și de ce este important pentru istorici Textele lăsate de romani sunt adesea incomplete, erodate sau vandalizate. Reconstruirea lor necesită o analiză atentă a contextului istoric și lingvistic. Aeneas automatizează identificarea „paralelismelor”, adică a textelor similare din punct de vedere al structurii, sintaxei sau regiunii. Astfel, modelul poate găsi în câteva secunde corespondențe pe care un cercetător le-ar fi descoperit în zile sau chiar săptămâni. DeepMind descrie, așadar, fiecare text analizat drept o „amprentă istorică”, permițând identificarea unor conexiuni profunde între inscripții. Prin intermediul acestui proces, Aeneas ajută la situarea lor într-un context mai larg, oferind cercetătorilor un punct de pornire pentru reconstrucție. Un alt avantaj major este capacitatea AI-ului de a restaura lacune textuale de lungime necunoscută, similar completării unui rebus în care nu știi câte litere lipsesc. Mai mult decât atât, Aeneas este multimodal, analizând atât conținut textual, cât și vizual, ceea ce îi permite să determine originea unei inscripții cu mai mare precizie. Un partener de nădejde pentru restaurarea textelor antice? DeepMind subliniază că Aeneas nu înlocuiește munca istoricilor, ci funcționează ca un aliat colaborativ. Modelul oferă sugestii interpretabile, iar cercetătorii decid care sunt relevante. Un istoric care a testat aplicația a afirmat că „paralelismele identificate de Aeneas mi-au schimbat complet percepția asupra inscripției, observând detalii esențiale pentru restaurare și datare.” Odată cu lansarea Aeneas, DeepMind a actualizat și Ithaca, modelul său dedicat textelor grecești antice. Acesta beneficiază acum de aceleași funcții avansate de contextualizare și restaurare. Concret, prin Aeneas, Google DeepMind arată, dacă mai era nevoie de o asemenea demonstrație, cum inteligența artificială poate sprijini cercetarea istorică, transformând o muncă migăloasă și consumatoare de timp într-un proces mai rapid și mai precis, fără a elimina însă expertiza umană. Lumea arheologiei ar putea, așadar, să fie cu mult simplificată de acum încolo.