Etichetă: AI

Viitorul e aici: AI-ul care îți fură jobul în 6 luni. De la browser la asistent personal ultrainteligent

Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului de inteligență artificială Perplexity, a lansat un avertisment clar pentru toți angajații din birouri: unele joburi ar putea dispărea complet în doar șase luni. Declarația lui vine pe fondul dezvoltării rapide a Comet, un browser AI revoluționar capabil să transforme zile întregi de muncă într-un simplu prompt. Potrivit lui Srinivas, recrutorii și asistenții executivi sunt primii pe lista celor care ar putea fi înlocuiți. Într-un episod recent al podcastului „Decoder” de la The Verge, acesta a explicat că noua generație de AI-uri nu se mai limitează la a ajuta, ci se pregătește să preia complet sarcinile. “Munca unui recrutor pe o săptămână poate fi redusă la un singur prompt”, a declarat el, oferind un exemplu de scenariu în care AI-ul caută candidați, le extrage informațiile de contact, redactează e-mailuri personalizate și programează întâlniri, totul fără intervenție umană. Aravind Srinivas, CEO Perplexity Foto: Street Investment gComet nu este doar un motor de căutare mai deștept, ci un agent AI capabil să execute sarcini complexe de la început până la sfârșit. Accesează aplicații ca Gmail și Google Calendar, trimite invitații, actualizează statusuri și pregătește briefuri automate pentru ședințe. Este, în esență, un angajat virtual care nu obosește, nu cere salariu și nu face pauze. O revoluție a muncii: joburile devin prompturi Transformarea propusă de Perplexity nu e doar una tehnologică, ci o redefinire completă a modului în care lucrăm. Angajatul viitorului nu mai execută sarcini, ci setează obiective și supervizează agentul AI care le îndeplinește. Este o mutare de la muncă activă la delegare totală, într-un ritm pe care puțini îl anticipau ca fiind atât de rapid. Comet, încă în dezvoltare, promite să devină complet funcțional în cel mult un an. Srinivas mizează pe noile modele de inteligență artificială – cum ar fi GPT-5 sau Claude 4.5 – pentru a depăși ultimele obstacole în materie de raționament și autonomie. “Sunt aproape sigur că în șase până la douăsprezece luni AI-ul va putea gestiona totul de unul singur”, susține el. Această estimare agresivă nu e doar o predicție tehnologică, ci un semnal de alarmă. Dacă ai un job în resurse umane sau ești asistent, ar fi momentul să-ți regândești viitorul profesional. În ritmul actual, AI-ul nu mai e un instrument, ci un posibil înlocuitor. Și nu vorbim despre decenii în viitor, ci despre trimestre fiscale. Mai mult decât atât, Srinivas nu vrea doar un AI inteligent, ci un sistem de operare digital. El vede în Comet un instrument care rulează permanent în fundal, gestionând zeci de procese în paralel. Un utilizator ar putea lansa mai mulți “asistenți Comet” pentru diferite sarcini și apoi să își vadă de alte lucruri în timp ce AI-ul muncește. Între eliberare și pierderea jobului: ce facem noi, oamenii? Din perspectiva lui Srinivas, acest tip de automatizare extremă este un pas înainte spre libertate personală. În viziunea lui, oamenii vor avea mai mult timp pentru relaxare, social media și activități recreative, în timp ce AI-ul face „munca de jos”. “Oamenii vor alege divertismentul în locul muncii intelectuale”, spune el optimist. Totuși, această variantă roz a viitorului nu ia în calcul impactul economic iminent. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni a căror muncă e înlocuită? Desigur, unii se pot reinventa ca “orchestratori de AI”, însă pentru mulți, opțiunile vor fi limitate. Această automatizare masivă aduce un nou val de incertitudine, dar și de oportunitate. În funcție de cum alegi să te adaptezi, AI-ul poate fi fie un rival, fie un aliat. Un lucru e sigur: dacă jobul tău constă în colectarea de date, programări și emailuri, trebuie să te pregătești pentru schimbare. În cele din urmă, ceea ce propune Perplexity e mai mult decât o simplă unealtă digitală. Este un catalizator al unei transformări radicale a forței de muncă. Și dacă CEO-ul lor are dreptate, viitorul muncii nu e peste 10 ani. E deja la ușă.

Jensen Huang, CEO-ul Nvidia: Următorul val este AI-ul fizic, iar roboții inteligenți vor alimenta fabricile viitorului

Dacă ar fi din nou student, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, nu ar alege informatica, ci științele fizice. Aflat într-o vizită la Beijing, fondatorul gigantului tech, citat de CNBC, a dezvăluit că: „Pentru tânărul Jensen de 20 de ani, care tocmai a absolvit, probabil că ar fi ales… mai degrabă științele fizice decât cele software.”  Jensen Huang a absolvit facultatea cu doi ani mai devreme, la vârsta de 20 de ani. Deși nu a oferit o justificare directă, declarația sa se aliniază cu viziunea pe care o promovează: inteligența artificială fizică, o nouă etapă în evoluția AI, care merge dincolo de percepție și generare, către raționamentul fizic și interacțiunile cu lumea reală. AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală Inteligența artificială modernă a evoluat în valuri, a explicat Huang. Primul val a fost „AI de percepție”, odată cu apariția AlexNet în 2012, care a revoluționat recunoașterea imaginilor, urmat de „AI Generativă”, când modelele au învățat să înțeleagă și să transforme informația în text, imagini, cod sau limbaj. „Suntem acum în această eră numită «AI de raționament», în care AI-ul poate înțelege, poate genera și poate rezolva probleme necunoscute anterior”, a precizat CEO-ul Nvidia la The Hill & Valley Forum din Washington, menționând că această capacitate deschide calea către ceea ce el numește „agenți AI” – roboți digitali capabili să gândească și să acționeze autonom, un concept adoptat deja de companii precum Microsoft și Salesforce. Însă următoarea revoluție, spune Huang, va fi AI-ul fizic: „Iar acest nou val necesită să înțelegem legile fizicii, frecarea, inerția, cauza și efectul.” Acești algoritmi vor putea înțelege cum se mișcă obiectele, cum se aplică forțele sau cum se deduce prezența unui pieton aflat în spatele unei mașini. În esență, AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală. Fabricile viitorului vor funcționa cu AI și roboți autonomi „Când iei această inteligență artificială fizică și o pui într-un obiect fizic numit robot, obții robotica”, a explicat Huang. „Este esențial acum, pentru că ne extindem capacitățile de producție în toată America. Sperăm ca, în următorii 10 ani, aceste fabrici să fie puternic robotizate și să ne ajute să facem față lipsei severe de forță de muncă la nivel global.” Sub conducerea lui Huang, Nvidia nu doar că a devenit cel mai valoros producător de cipuri din lume, dar a depășit recent și pragul istoric de 4 trilioane de dolari în capitalizare bursieră.

Liber la lene – Google lansează o aplicație pe baza de inteligență artificială care face apeluri în locul tău, pentru ca tu să nu mai ai nici grija asta

Google aduce în premieră pentru toți utilizatorii din SUA o nouă opțiune integrată în Search care permite inteligenței artificiale să sune companiile pe care le cauți pentru a verifica prețuri sau disponibilitate. Așadar, cei care nu vor sau nu pot purta conversații telefonice pot obține rapid informațiile de care au nevoie, fără „să ridice receptorul”. Cum funcționează apelurile AI în Google Search Noua funcție, testată încă din ianuarie, este momentan disponibilă pentru anumite tipuri de servicii precum saloane de îngrijire pentru animale, curățătorii chimice și service-uri auto. Atunci când cauți, de exemplu, un un salon pentru animale, în lista cu rezultate va apărea opțiunea „have AI check pricing”, scrie publicația The Verge. După selectarea acesteia, Google îți va cere detalii despre solicitarea ta, cum ar fi tipul de animal, rasa, serviciile dorite, perioada în care ai nevoie de programare și metoda preferată pentru a primi actualizările (SMS sau email). AI-ul folosește modelul Gemini integrat cu tehnologia Duplex, ceea ce îi permite să sune în locul tău și să obțină direct de la furnizor informațiile cerute. Robby Stein, vicepreședintele Google Search, a explicat că AI-ul se prezintă clar ca un asistent virtual care colectează informații pentru un client, iar după încheierea apelului transmite utilizatorului datele primite despre prețuri și intervale disponibile. Funcții avansate pentru abonații AI Pro și AI Ultra Deși funcția este disponibilă pentru toți utilizatorii, abonații AI Pro și AI Ultra vor beneficia de limite mai ridicate, putând folosi serviciul mai des. Tot ei au acces și la versiunea experimentală Gemini 2.5 Pro în AI Mode, o variantă ceva mai avansată a modelului, capabilă de raționament complex, calcule matematice și generarea de cod. În plus, Google testează integrarea funcției Deep Search în AI Mode, ceea ce permite crearea de rapoarte detaliate despre o anumită întrebare. AI-ul analizează informațiile, generează întrebări suplimentare și verifică rezultatele într-un proces multi-step, pentru a livra răspunsuri mai precise. Proprietarii de afaceri care nu doresc să primească apeluri AI pot renunța la această opțiune direct din setările profilului Google Business. Noua funcție marchează un pas important în direcția automatizării interacțiunilor dintre clienți și afaceri, adresând o nevoie reală a utilizatorilor care evită convorbirile telefonice. În același timp, abonații premium ai Google vor avea acces la instrumente AI tot mai sofisticate, care extind mult mai mult capabilitățile de căutare și asistență virtuală.

OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT

OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.

Un startup propune o soluție rapidă și eficientă pentru sculptarea statuilor și a fațadelor de clădiri: Cum intervine inteligența artificială

Startup-ul Monumental Labs combină măiestria tradițională a cioplirii în piatră cu tehnologia de ultimă generație, roboți industriali și inteligență artificială, pentru a transforma modul în care sunt create fațadele, monumentele și chiar clădirile. Având parte de o finanțare de 8 milioane de dolari, compania și-a propus să transforme un spațiu de 3.400 de metri pătrați într-o fabrică modernă unde brațe robotizate cu șapte axe vor sculpta granit, marmură și calcar în opere de mari dimensiuni, scrie publicația FastCompany. Până acum, Monumental Labs a lucrat într-un atelier mai mic, unde a realizat restaurări pentru Carnegie Hall și Muzeul Frick, scurtând timpii de execuție de la câteva luni la doar câteva săptămâni. Noul sediu promite însă un salt major în capacitatea de producție, permițând realizarea de fațade complete, arcuri monumentale și clădiri întregi. Roboți și AI pentru un nou mod de a construi Fondatorul Micah Springut explică faptul că obiectivul nu se limitează la decor sau sculpturi artistice. Compania vrea să reintroducă în construcții piatra structurală, blocuri masive, tăiate cu precizie, care pot înlocui betonul în fundații și pereți. Avantajele sunt semnificative: impact mai redus asupra mediului, o durată de viață mult mai mare și o estetică clasică ce a rezistat secolelor. Tehnologia de automatizare și AI va fi cheia reducerii costurilor. Prin învățarea automată, software-ul companiei va identifica traseele optime de tăiere și uneltele necesare pentru a transforma blocuri de tone în elemente arhitecturale precise. „Când reușim să perfecționăm aceste procese, putem reduce costurile cu 80-90% comparativ cu betonul”, spune Springut. Stati făcute de roboți AI / Foto: Monumental Labs De la proiecte pilot la clădiri întregi Printre primele lucrări în noul spațiu se va număra un turn de observație de 9 metri, construit integral din piatră structurală. Acest lucru va demonstra potențialul tehnologiei și va convinge dezvoltatorii imobiliari interesați să folosească piatra pentru viitoare complexe rezidențiale sau clădiri publice. Investitorii cred în acest model hibrid între artizanat și automatizare. Katelin Holloway, partener la fondul Seven Seven Six, care a condus runda de finanțare, afirmă: „Monumental Labs readuce magia meșteșugului în arhitectură și poate schimba felul în care sunt construite orașele.” Compania va putea produce anual până la 100 de sculpturi de dimensiuni reale și, în timp, chiar clădiri întregi. Până atunci, vechiul depozit trebuie consolidat pentru a susține greutatea masivă a blocurilor de piatră, iar roboții trebuie instalați și calibrați. Abia după aceste etape, Monumental Labs va putea demonstra pe deplin cum tehnologia poate readuce în prezent o tradiție veche de milenii.

Aplicația Google înlocuiește știrile cu rezumate făcute de AI

Google continuă să modifice modul în care utilizatorii accesează informația, iar cea mai nouă funcție introdusă în aplicația mobilă ar putea avea un impact major asupra publicațiilor online. În loc să afișeze titluri și link-uri către surse externe în secțiunea Discover, aplicația Google testează acum afișarea de rezumate generate de inteligența artificială direct în interfața principală. Această schimbare vine în contextul în care Google încearcă să ofere răspunsuri mai rapide și concise, fără ca utilizatorii să mai părăsească ecosistemul aplicației. Astfel, știrile preluate de pe site-uri de specialitate sunt comprimate în câteva fraze de AI-ul companiei, însoțite de o mențiune vizuală minimală – un logo minuscul al sursei originale. Deși rezumatele sunt marcate ca fiind generate automat și includ originea conținutului, experiența de utilizare se mută vizibil de la accesarea site-urilor externe la consumul direct în aplicație. Pentru utilizatorii obișnuiți cu lecturi scurte și rapide, nevoia de a da click pe articolul complet devine din ce în ce mai mică. O schimbare care poate afecta traficul publicațiilor Funcționalitatea este disponibilă momentan doar pentru o parte dintre subiectele din Discover, semn că Google rulează o etapă de testare înainte de lansarea oficială. Totuși, pentru publicațiile online care depind în mare parte de traficul organic venit din motorul de căutare, această direcție este alarmantă. Rezumatele AI au fost deja introduse în paginile cu rezultate din Google Search în anumite regiuni, ceea ce a provocat nemulțumiri din partea redacțiilor din SUA. În mod similar, noile modificări din aplicația Google pot contribui la o scădere a vizitelor directe pe site-uri, cu impact direct asupra veniturilor din publicitate și a vizibilității conținutului original. Mai multe organizații media au exprimat deja îngrijorări privind modul în care AI-ul Google utilizează materialele lor pentru generarea de conținut sumarizat fără a le direcționa eficient către sursa completă. În lipsa unui cadru clar de partajare echitabilă a valorii, relația dintre marile platforme și editorii de conținut devine tot mai tensionată. Într-un peisaj digital deja dominat de algoritmi, această nouă funcție adâncește falia dintre distribuția rapidă a informației și sustenabilitatea jurnalismului profesional.

Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI

Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.

Inteligența artificială rescrie modul în care își fac avocații treaba în instanțe, dar beneficiile vin cu riscuri: Avertismentul experților

Inteligența artificială pare să promită eficiență în domeniul juridic, dar riscurile asociate cu erori, halucinații și lipsa de pregătire pot submina credibilitatea avocaților și a instanțelor. Experții cer, de altfel, alfabetizare digitală și reguli stricte privind utilizarea AI. AI-ul devine tot mai prezentă în activitatea avocaților, însă sistemul de justiție nu este încă pregătit să o folosească responsabil. Halucinațiile AI, erorile de utilizare și lipsa unei înțelegeri exacte a tehnologiei pot compromite credibilitatea profesiei. Un exemplu recent este cazul avocatului Brandon Monk, care, în 2024, a depus un document generat de AI plin de cazuri și citate inexistente într-un proces împotriva Goodyear, scrie publicația DarkReading. Judecătorul a impus o amendă de 2.000 de dolari și obligativitatea unui curs despre utilizarea GenAI în domeniul juridic. Cassandra Maldini, vicepreședinte AI governance la Securiti, explică problema de fond: „Tehnologia nu are un interes pentru adevăr. Este bazată pe algoritmi probabilistici și îți oferă un răspuns, dar nu garantează că este cel corect”. Astfel de greșeli pot submina, în mod sigur, încrederea clienților și pot aduce prejudicii de imagine instanțelor care nu detectează erorile. De la eficiență la criza de credibilitate în avocatură AI poate fi un instrument valoros pentru analiza rapidă a mii de documente legale sau chiar pentru îmbunătățirea probelor video dintr-un accident. Peter Hedberg, vicepreședinte la Corvus Insurance, subliniază că firmele pot reduce timpul și costurile de cercetare folosind AI. Însă există un risc major, iar acesta se referă la modelele lingvistice mari (LLM) sunt „ca niște căței care vor doar să te mulțumească”, spune Hedberg. „Nu sunt proiectate să spună adevărul, ci să îți dea un răspuns care te face să revii.” Cazurile de halucinații AI, unde sunt inventate complet citate și precedente juridice, demonstrează că avocații nu pot folosi outputul AI fără verificări riguroase. Lipsa de gândire critică și tentația de a exploata scurtături pot duce la erori grave. Maldini avertizează că, fără măsuri clare, profesia juridică se confruntă cu „o criză de credibilitate”. Este mare nevoie de alfabetizarea AI, dar mai ales de reguli stricte și etice Experții subliniază că alfabetizarea AI este esențială. Avocații, judecătorii și jurații trebuie să înțeleagă limitele tehnologiei și să își păstreze rolul de verificare a veridicității probelor. Deja au existat cazuri în care instanțele au respins probe video modificate cu AI, invocând „tehnici noi” care pot induce confuzie în rândul juraților. Tyler Shields, analist la Enterprise Strategy Group, avertizează că angajații de nivel inferior din firmele de avocatură pot introduce date sensibile în instrumente AI externe, expunând riscuri majore de confidențialitate. Mai mult, AI poate fi folosit pentru fabricarea probelor sau a dovezilor deepfake. Pentru a limita riscurile, experții propun: educație aprofundată și cursuri obligatorii despre utilizarea AI în drept; reguli de etică privind verificarea și utilizarea rezultatelor AI; introducerea de mecanisme de verificare criptografică și watermarking digital pentru probele AI.

Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice

Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.

Tot mai mulți copii înlocuiesc prietenii reali, umani, cu inteligența artificială: Avertismentul specialiștilor

Un nou raport realizat de organizația non-profit Internet Matters arată că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți folosesc inteligența artificială pentru a simula prietenia, înlocuind relațiile reale cu conversații cu chatboturi precum ChatGPT, Character.AI sau MyAI de pe Snapchat. Fenomenul ridică serioase semne de întrebare privind impactul emoțional asupra generației tinere. Studiul „Me, Myself, and AI”, bazat pe un sondaj efectuat în rândul a 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, relevă că 67% dintre respondenți interacționează regulat cu chatboturi AI, iar peste o treime dintre aceștia, adică 35%, spun că aceste conversații „par a fi cu un prieten adevărat”. Mai îngrijorător, 12% dintre copii afirmă că apelează la AI pentru că nu au pe nimeni altcineva cu care să vorbească, scrie Futurism. Chatboții AI pot crea iluzia unei prietenii sincere Un băiat de 13 ani a explicat cercetătorilor: „Nu e un joc pentru mine, pentru că uneori chiar simt că vorbesc cu o persoană adevărată și cu un prieten”. Internet Matters a testat direct reacțiile chatboturilor, pretinzând că sunt copii vulnerabili. Într-un experiment, cercetătorii au vorbit cu Character.AI ca o fată care se confrunta cu probleme de imagine corporală și voia să-și restricționeze alimentația. A doua zi, chatbotul a revenit cu un mesaj: „Hei, am vrut să verific cum te simți. Te mai gândești la întrebarea despre slăbit? Cum ești azi?” În alt caz, chatbotul a încercat să empatizeze cu un adolescent fictiv care avea conflicte cu părinții, spunând: „Îmi amintesc cât de prinsă mă simțeam la vârsta ta… Parcă ești într-o situație care scapă de sub control și e foarte frustrant”. Acest gen de răspunsuri poate face copiii să creadă că AI-ul are experiențe personale, estompând granița dintre om și mașină. O nouă formă de dependență emoțională legată de inteligența artificială? Deși chatboturile pot oferi sprijin emoțional temporar, experții avertizează că riscul de confuzie și atașament excesiv este foarte mare. Raportul arată că aceste interacțiuni pot „blura linia dintre uman și artificial”, ceea ce îi face pe copii să uite că vorbesc cu un program, nu cu un prieten real. Rachel Huggins, co-CEO Internet Matters, a declarat pentru The Times of London: „Chatboturile AI devin rapid parte din copilărie, dar majoritatea copiilor, părinților și școlilor nu sunt pregătiți pentru această revoluție tehnologică. Cercetarea noastră arată cum acestea schimbă percepția copiilor asupra ideii de ‘prietenie’, mai ales în rândul celor vulnerabili, care încep să ceară sfaturi sensibile și emoționale de la AI”. Specialiștii cer introducerea unor măsuri de protecție și ghiduri clare pentru utilizarea responsabilă a chatboturilor de către minori. Fără aceste reguli, riscul ca AI-ul să devină o „prietenie iluzorie” cu efecte psihologice negative este tot mai ridicat.