Statele Unite prezintă un plan de acțiune în domeniul inteligenței artificiale /Progresele au potențialul de a reconfigura echilibrul de putere
Administrația Donald Trump a prezentat, miercuri, un plan de acțiune în domeniul inteligenței artificiale, în cadrul eforturilor de atingere a dominației globale și de contracarare a proiectelor competitorilor strategici. ”Președintele Donald Trump consideră că nu este negociabil ca Statele Unite să câștige cursa în domeniul inteligenței artificiale. De aceea, astăzi, președintele Donald Trump va anunța un plan îndrăzneț și complet în materie de inteligență artificială, pentru a susține și a stimula dominația globală în acest domeniu. Sub conducerea președintelui Donald Trump, țara noastră va conduce lumea în materie de inteligență artificială, pentru a garanta un viitor mai strălucitor pentru toți americanii, pentru a produce o creștere masivă a economiei noastre și pentru a proteja siguranța națională. Președintele va emite trei decrete executive la evenimentul programat în cursul acestei după-amiezi”, declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Președinția Statelor Unite a prezentat ”Planul de Acțiune privind Inteligența Artificială”. ”Ne așteaptă o nouă frontieră a descoperirilor științifice, marcată de tehnologii transformatoare precum inteligența artificială. Progresele în acest domeniu au potențialul de a reconfigura echilibrul de putere, de a crea noi industrii, de a revoluționa modul în care trăim și muncim. În contextul în care competitorii noștri de pe plan mondial se grăbesc să folosească aceste tehnologii, pentru Statele Unite, este imperativ de securitate națională să obțină și să mențină dominația tehnologică mondială”, afirmă președintele Donald Trump, în raport. Planul de Acțiune prevede flexibilizarea reglementărilor, măsuri de protejare a libertății de exprimare, investiții în inovare și în apărare, construirea unei infrastructuri americane bazate pe inteligență artificială și contracararea influenței Chinei. Foto: Profimedia Video: Președinția SUA RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Friedrich Merz cere ISRAELULUI să oprească ofensiva din Fâșia Gaza /„Situația nu mai este acceptabilă” ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Summitul UE-China riscă să fie marcat de TENSIUNI /Beijingul ar putea fi afectat de un potențial acord comercial Europa-SUA
Navighează, dar nu simte: cum agenții AI transformă internetul într-un oraș-fantomă digital
Internetul, așa cum îl știam, e pe cale să se schimbe fundamental. Dacă până acum explorarea web-ului era apanajul utilizatorului uman – cu clickuri, căutări, derulări și decizii în timp real – noile tehnologii bazate pe inteligență artificială generativă încep să preia controlul. OpenAI a lansat recent ChatGPT Agent, un instrument capabil să navigheze autonom pe internet, să caute informații, să cumpere produse și să îndeplinească sarcini fără implicare umană activă. La prima vedere, pare o inovație convenabilă. Dar privită mai atent, apar semnele unei transformări radicale, în care agenții AI devin noii locuitori ai internetului, iar oamenii sunt doar spectatori. Iar această schimbare nu vine fără neliniști. ChatGPT Agent funcționează ca un asistent virtual încorporat într-un browser virtual, care rulează în propriul tău browser. Îi dai o sarcină printr-un prompt – de exemplu, „găsește un cadou de ziua unui copil” sau „creează un pitch pentru câini roboți” – iar el pornește în explorare. Poți urmări în timp real cum cursorul se mișcă de parcă o fantomă ți-a luat în stăpânire laptopul. Testele inițiale au scos la iveală mai degrabă un prototip incomplet decât o unealtă matură. Agentul face clickuri greșite, ratează butoane, are dificultăți în a manipula interfețele vizuale și, în mod ironic, nu se descurcă la jocuri de strategie simple, cum ar fi mutarea pieselor într-un joc de șah online. A recunoscut în jurnalul său intern: „Încerc să mențin poziționarea corectă în ciuda clickurilor greșite anterioare.” Totuși, senzația care persistă nu este frustrarea tehnologică, ci neliniștea umană. Rejucările acțiunilor agentului, generate de sistem, seamănă mai degrabă cu un spectacol al imitației decât cu o demonstrație de inteligență. Agentul scrie despre ce face, „gândește cu voce tare”, se „confundă” și oferă o aparență umană care nu are însă profunzime. Este ca un mim digital: imită perfect mișcările, dar nu înțelege de ce le face. Reclamele sunt ignorate, clickurile sunt automate: cum AI-ul riscă să golească economia digitală Un alt efect colateral interesant – și îngrijorător – este impactul asupra publicității online. Agenții AI, cum este cel de la OpenAI sau Comet de la Perplexity, sar peste anunțuri, bannere și reclame video. Nu interacționează cu ele, nu dau clickuri „accidentale” și, evident, nu cumpără impulsiv. Dacă aceste instrumente vor fi adoptate pe scară largă, s-ar putea ca modelul economic al internetului să se prăbușească. Deja piața de publicitate digitală se confruntă cu probleme: costuri în creștere, conversii în scădere și utilizatori tot mai greu de captat. În momentul în care agenții AI vor naviga pentru utilizatori, vizualizările reclamelor vor scădea exponențial. Și chiar dacă în acest moment replays-urile acțiunilor agentului permit vizualizarea paginilor vizitate, utilizatorii tind să deruleze rapid aceste clipuri, interesându-se doar de rezultat. Cu cât acuratețea agenților crește, cu atât nevoia de a-i supraveghea scade. Iar dacă nimeni nu mai „vede” reclamele, de ce ar mai plăti cineva să le afișeze? Astfel, agenții AI nu doar că optimizează sarcini, dar riscă să destabilizeze întreg ecosistemul de afaceri digital. Dincolo de eficiență: când AI-ul devine o imitație tulburătoare a omului Poate cel mai bizar aspect al ChatGPT Agent nu e cât de bine se descurcă, ci cât de ciudat o face. Asistentul descrie fiecare pas dintr-o perspectivă aproape narativă – ca și cum ar simula gândirea umană. „Caut cu atenție cele mai bune oferte.” „Analizez această pagină pentru a găsi opțiuni potrivite.” Tonul e familiar, dar conținutul e rece, mecanic. Această „piele umană” digitală produce un efect uncanny – sentimentul neliniștitor că ceva este aproape uman, dar nu suficient. E ca și cum ai urmări un robot care te copiază perfect, dar nu are nici empatie, nici logică autentică. De aici și senzația descrisă de unii utilizatori: te simți urmărit de un AI care te-a studiat în tăcere și încearcă acum să te reproducă. Nu e greu să ne imaginăm un viitor în care majoritatea traficului web e generat de AI, unde paginile sunt vizitate, citite și parcurse de agenți, nu de oameni. Un viitor în care internetul nu mai e un loc de explorare umană, ci un teren de joacă pentru entități algoritmice, care îndeplinesc sarcini fără să simtă, să înțeleagă sau să aprecieze ceea ce „văd”. Agenții AI precum ChatGPT Agent nu sunt încă perfecți, dar direcția e clară: internetul devine un spațiu tot mai automatizat, în care oamenii delegă sarcinile lor unor algoritmi care le imită comportamentul. Poate că asta aduce eficiență, dar la ce preț? Când interacțiunea umană dispare, iar prezența digitală e doar un simulacru, rămâne o întrebare incomodă: cât de mult din internet mai e pentru noi? Sau, mai rău, a devenit deja doar un decor în care fantomele digitale își joacă rolurile, în tăcere?
AI-ul, între vis și prăbușire: de ce economia dă semne că urmează o nouă bulă
Când te gândești la tehnologia care modelează viitorul, AI-ul pare să fie cuvântul magic. Investitorii curg, companiile de top își mută toate resursele în direcția asta, iar pe bursă acțiunile legate de inteligență artificială ating cote amețitoare. Însă, potrivit unor economiști de top, tot acest entuziasm ar putea ascunde un risc serios: formarea unei bule speculative mai mari și mai periculoase decât bula dot-com din anii 2000. Economistul Torsten Slok de la Apollo Global Management avertizează că boom-ul AI este deja mai intens și mai nesustenabil decât ce s-a întâmplat cu companiile de internet în perioada premergătoare prăbușirii dot-com. Analizele sale sugerează că, în ciuda inovației, piața trăiește un episod de supraevaluare care ar putea avea consecințe serioase pentru economie și tehnologie deopotrivă. La finalul anilor ’90, companiile din zona online, de la cele de e-commerce până la furnizorii de conținut digital, atrăgeau capital într-un ritm nebun. Majoritatea nu aveau venituri solide, dar promisiunea internetului era suficientă pentru a alimenta optimismul. Totul s-a încheiat brusc în 2000, când s-a spart bula dot-com, ștergând trilioane de dolari din piață și prăbușind sute de startupuri. Torsten Slok afirmă că, în prezent, raporturile preț/câștig (P/E ratio) ale unor companii din AI – în special Nvidia, Microsoft sau Meta – sunt mai ridicate decât vârful atins în 2000. Practic, investitorii plătesc astăzi mai mult pentru fiecare dolar de profit estimat în viitor, ceea ce denotă un optimism exagerat. Indicele S&P 500, analizat la intervale de cinci ani, arată clar: vârfurile din 2020 și 2025 sunt comparabile sau chiar mai abrupte decât cel din 2000. Mai grav este că doar câteva companii contribuie masiv la aceste creșteri, creând o dependență riscantă față de un grup restrâns de giganți tech. O piață alimentată de iluzii? Un raport P/E ridicat reflectă încrederea că o companie va genera profituri mari în viitor. Dar când aceste valori ating praguri istorice, fără ca veniturile să confirme, ai toate motivele să suspectezi o bulă. În 2025, companii precum Apple, Amazon, Google (Alphabet) și Tesla conduc creșterea bursieră. Toate mizează puternic pe AI – fie că e vorba de dezvoltare de chipuri, servicii cloud, sau interfețe conversaționale. Dar veniturile generate din aceste inițiative sunt încă în stadiu incipient. Diferența dintre aceste companii și restul pieței e uriașă. Această discrepanță sugerează că investitorii s-au desprins de fundamentele economice și pariază mai degrabă pe hype decât pe rezultate. Deja vedem mișcări riscante: Microsoft a concediat 9.000 de angajați pentru a acoperi investiții de 80 de miliarde de dolari în infrastructură AI. Meta construiește centre de date în valoare de peste 60 de miliarde, în timp ce Amazon își anunță viitorul bazat pe agenți AI. Când realitatea va cere dovada: ce urmează după hype Pe termen scurt, aceste investiții pot părea justificate: AI-ul îmbunătățește productivitatea, automatizează procese și promite revoluții în sănătate, educație și comerț. Dar pe termen lung, întrebarea cheie este: câte dintre aceste companii vor reuși să transforme AI-ul într-un model de business sustenabil? Robin Li, CEO-ul Baidu, estimează că doar 1% dintre startupurile AI vor supraviețui în cazul unei prăbușiri. Asta înseamnă că, în ciuda entuziasmului, piața va trebui să se curețe de proiectele nesustenabile și să facă loc unor soluții cu impact real. Li crede că acest „șoc” ar putea aduce un echilibru necesar și ar filtra doar acele inițiative cu valoare economică palpabilă. În același timp, companii precum OpenAI dezvoltă instrumente revoluționare – de la browsere web AI până la modele conversaționale complexe. Dar dacă adoptarea pe scară largă nu vine suficient de rapid, chiar și aceste inițiative pot intra într-un impas financiar. Într-un mediu în care costurile operaționale sunt uriașe, lipsa veniturilor directe poate deveni o vulnerabilitate majoră. Concluzie: vis sau avertisment? Tehnologia AI este reală, dar entuziasmul din jurul ei poate deveni o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, oferă oportunități uriașe pentru progres. Pe de altă parte, creează o iluzie colectivă care, la un moment dat, trebuie confruntată cu realitatea. Dacă ai investiții în zona tech sau pur și simplu urmărești cu interes evoluția AI, ține minte că istoria are obiceiul să se repete. Ce a fost o dată dot-com s-ar putea numi în curând AI-com. Și, ca de obicei, cei care rămân lucizi în fața entuziasmului generalizat au cele mai mari șanse să iasă câștigători.
Lenovo lansează în România laptopuri care se rulează și gândesc pentru tine. Ce știm despre ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition și ThinkBook Plus Gen 6, cu inteligență artificială
Lenovo a prezentat în premieră pe piața din România o serie de laptopuri cu inteligență artificială de ultimă generație, în cadrul turneului UniCredit Iași Open WTA 250, cel mai important eveniment de tenis feminin pe zgură din țară. Printre modelele lansate se numără ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, un ultrabook business premium, și ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI cu ecran rulabil din lume, conceput pentru a redefini productivitatea și multitasking-ul. Lenovo este partener tehnologic oficial al turneului și a pus la dispoziție echipamente all-in-one și notebook-uri dotate cu Windows 11 Pro și soluții Microsoft, inclusiv funcționalități AI precum Copilot, pentru o experiență digitală avansată. Experții estimează că până în 2027 peste 60% dintre calculatoarele livrate vor fi echipate cu inteligență artificială, iar Lenovo își propune să conducă această tranziție prin modele optimizate pentru AI, cu interacțiuni naturale, modele de limbaj personalizate și arhitecturi avansate, mai sigure și mai productive. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 Lenovo ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition, ultraușor, puternic și sustenabil Dezvoltat în colaborare cu Intel, ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition continuă tradiția Lenovo de a oferi laptopuri business premium. Este, practic, echipat cu cel mai nou procesor Intel Core Ultra Seria 2, grafică Intel Arc Xe și o unitate neurală NPU cu peste 45 TOPS, asigurând o performanță AI de trei ori mai mare față de generația anterioară. Modelul are un design ultra-subțire și cântărește sub 1 kg, fiind cel mai ușor ThinkPad X1 Carbon creat vreodată. Principalele caracteristici includ: Ecran OLED Dolby Vision de până la 14”, rezoluție 2.8K, funcție antireflexie și rată de refresh de 120 Hz; Haptic TouchPad premium integrat cu TrackPoint cu trei butoane; Baterie de 57 Wh cu autonomie de peste 18 ore; Conectivitate Wi-Fi 7 și opțional 5G sub-6GHz; Porturi variate: 2x USB-A, 2x Thunderbolt 4 și 1x HDMI; Design ecologic, cu 90% magneziu reciclat pentru capacul C și ambalaj fără plastic, realizat din bambus și trestie de zahăr. Laptopul este compatibil cu viitoarele funcții Microsoft Copilot+ PC și include o tastatură dedicată pentru acces rapid la instrumentele AI. ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition promite performanțe excepționale, autonomie extinsă și o experiență inteligentă de utilizare. Prețul de pornire în România este de 14.099 lei. Lenovo ThinkPad X1 Carbon 13 ThinkBook Plus Gen 6, primul laptop AI cu ecran rulabil din lume Un alt model inovator prezentat este ThinkBook Plus Gen 6, primul PC AI rulabil dezvoltat împreună cu Lenovo Research. Lansat inițial la CES 2025, acest dispozitiv trece de la proof-of-concept la produs finit. România se numără printre cele 10 țări europene unde va fi disponibil de la finalul lunii septembrie. Laptopul are un ecran rulabil ce se extinde vertical de la 14 la 16,7 inch printr-o simplă atingere sau gest către cameră, oferind cu 50% mai mult spațiu de lucru. Această caracteristică facilitează multitasking-ul, editarea documentelor, analiza datelor sau prezentările. ThinkBook Plus Gen 6 are o grosime de doar 19,9 mm și cântărește 1,7 kg, combinând portabilitatea unui ultrabook cu avantajele unui afișaj extins. Funcțiile includ: ThinkBook Workspace cu split-screen și widget-uri dedicate; Afișaj OLED 120Hz, 400 nits, 100% DCI-P3; Procesoare Intel Core Ultra optimizate pentru AI și grafică Intel Arc; Conectivitate robustă Thunderbolt 4 și Intel Wi-Fi 7; Tastatură edge-to-edge și funcții AI precum Lenovo AI Now și Copilot+, care sprijină productivitatea și creativitatea chiar și offline. Extinderea verticală promovează o postură corectă și reduce tensiunea utilizatorilor, iar funcțiile AI generative facilitează crearea de conținut și procesarea datelor. Acest model va fi disponibil în România din septembrie 2025, prețul urmând să fie anunțat ulterior. Lenovo ThinkBook Plus 6 Laptopuri AI pentru profesioniști și mediul de lucru hibrid Lenovo a anunțat și noile ThinkPad X9 14 și X9 15 Aura Edition, lansate la CES 2025 și disponibile în România din martie. Ele sunt echipate cu procesoare Intel Core Ultra și vin cu design ultra-subțire, aluminiu reciclat 50%, ecrane OLED, tastatură cu touchpad haptic mare și cameră MIPI 8MP pentru videoconferințe de calitate. Sunt conforme cu standardele MIL-SPEC 810H și includ un “engine hub” care optimizează răcirea și performanța. Pentru mediul comercial, Lenovo a adus ThinkPad T14s Gen 6, primul PC comercial Copilot+ cu procesoare Snapdragon X Elite, iar în 2025 disponibil și cu Intel vPro, Intel Core Ultra și AMD Ryzen AI PRO. Modelul oferă autonomie extinsă, securitate enterprise, ecran OLED 2.8K, tehnologie Eyesafe Certified 2.0, conexiune Wi-Fi 7, opțiune 5G și funcții AI precum Cocreator și Live Captions, ideale pentru colaborare globală. Versiunea cu procesor AMD Ryzen AI 7 PRO 360 oferă 50 TOPS și un GPU optimizat pentru sarcini AI, cu un design elegant Eclipse Black și ecran WUXGA cu raport ecran-corp de 88%. Camera de 5 MP și conectivitatea Qualcomm Wi-Fi 7 îmbunătățesc colaborarea online, iar greutatea redusă de 1,24 kg îl face ideal pentru profesioniștii în mișcare. Disponibilitate și prețuri în România ThinkPad X1 Carbon Gen 13 Aura Edition este deja disponibil, cu prețuri de la 14.099 lei, iar celelalte modele variază în funcție de configurație. ThinkBook Plus Gen 6 va fi lansat în România la finalul lunii septembrie 2025 prin partenerii autorizați Lenovo, prețul urmând să fie comunicat ulterior.
Elon Musk, prins trișând la fondurile pentru afaceri ale minorităților? Povestea stranie a unei bife greșite
Elon Musk nu este străin de controverse, dar de această dată pare că a trecut o linie roșie – și încă una pe care el însuși o desființa cu înverșunare în discursurile publice. Neuralink, compania sa futuristă de interfețe creier-computer, a fost prinsă în aprilie completând o declarație federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Aparent o simplă bifă într-un formular de pe platforma SAM.gov, această alegere nu e deloc banală. Titlul respectiv este destinat exclusiv firmelor deținute majoritar de persoane din medii rasiale sau etnice defavorizate — adică exact tipul de inițiativă DEI (diversitate, echitate și incluziune) pe care Musk o atacă frecvent. Ceea ce face ca totul să pară o farsă de proporții este faptul că, în perioada în care Neuralink se autodeclara eligibilă pentru astfel de beneficii, Elon Musk și administrația Trump lucrau împreună pentru a demonta protecțiile DEI la nivel federal. Așadar, în timp ce predica în piața publică împotriva „discriminării inverse” și numea inițiativele DEI „ilegale”, Musk – prin compania sa – încerca să obțină un avantaj tocmai pe baza acestor politici. Neuralink a negat ulterior că ar fi primit vreodată fonduri federale, susținând că bifarea s-a făcut „din greșeală”. Totuși, greșeala a fost semnată sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce aduce riscuri legale serioase. Dacă acest gest va fi considerat intenționat sau doar o eroare birocratică, va decide probabil o instanță sau o investigație federală. Musk urăște DEI – dar doar când nu-l ajută Ironia situației e imposibil de ignorat. În ultimii ani, Elon Musk a fost una dintre cele mai vocale figuri din Silicon Valley împotriva politicilor de diversitate și incluziune. În numeroase postări pe X (fosta Twitter, deținută tot de el), a catalogat DEI drept „discriminatorie”, „rasistă” și „contrară meritocrației”. Într-unul dintre cele mai virale comentarii, Musk afirma că „DEI este echivalentul rasismului modern”. Și totuși, Neuralink – o companie evaluată recent la peste 9 miliarde de dolari – a completat un formular prin care se înscria într-un program conceput să sprijine antreprenori care au fost sistematic marginalizați. Potrivit reglementărilor SBA (Small Business Administration), o „afacere mică defavorizată” trebuie să fie deținută în proporție majoritară de persoane social sau economic defavorizate. Nu e greu de argumentat că Elon Musk, cel mai bogat om din lume și alb, nu se încadrează în această definiție. Chiar dacă Neuralink nu a beneficiat efectiv de fonduri, gestul în sine – și contextul în care s-a petrecut – ridică semne de întrebare serioase privind etica și credibilitatea companiei. Un semnal de alarmă despre dublul standard în tech Acest incident nu este doar un episod stânjenitor pentru Elon Musk, ci și un simptom al unei probleme mai ample din industria tech: dublul standard aplicat când vine vorba de accesarea fondurilor și a facilităților guvernamentale. Multe companii mari se folosesc de lacunele din legislație pentru a obține avantaje concepute inițial pentru actori mai mici sau defavorizați. Neuralink este o companie cu resurse enorme, în plină expansiune, care dezvoltă tehnologii ce ar putea revoluționa neuroștiința. A susține că este „defavorizată” – fie și accidental – este un act care subminează încrederea publicului și reduce șansele reale ale companiilor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de posibilele repercusiuni legale, această situație evidențiază o ipocrizie pe care mulți au acuzat-o de ani de zile în cazul lui Musk: aceea că luptă împotriva sistemului doar atunci când nu îl poate exploata. Într-o lume în care accesul echitabil la oportunități este încă o provocare pentru mulți antreprenori din comunități marginalizate, astfel de „erori” devin nu doar problematice, ci profund ofensatoare.
Tehnologia, cu bune, dar și cu foarte rele. Cum afectează progresul planeta și face schimbările climatice inevitabile
În deșertul Atacama, una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă cum peisajul se schimbă dramatic. Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale din generație în generație, povestește cum pajiștile verzi au dispărut, iar izvoarele subterane au secat. „Înainte nu vedeai animalele prin iarbă. Acum totul e uscat”, spune ea, potrivit BBC, indicând câteva lame rătăcite printre crăpăturile pământului. Mineritul de litiu, o catastrofă pentru natură, dar și pentru oameni Principalul vinovat, spun localnicii, este mineritul de litiu, metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor inteligente. Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut masiv în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că până în 2040 cererea ar putea urca la peste 900.000 de tone. Companiile extrag litiul prin pomparea saramurii din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități uriașe de apă într-o zonă deja afectată de secetă. Faviola Gonzalez, biolog din comunitatea locală, monitorizează rezervația națională Los Flamencos și avertizează că lagunele devin tot mai mici, iar reproducerea flamingilor a scăzut drastic. „Întreaga rețea trofică e afectată, de la microorganisme la păsări”, explică ea, potrivit sursei citate anterior. Localnicii plătesc prețul tranziției verzi Guvernul chilian susține că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice și o sursă importantă de venituri pentru stat. O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai „prietenoase cu mediul”, cum ar fi extragerea directă din saramură fără bazine de evaporare și reinjectarea apei în sol. Însă comunitățile rămân sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, temându-se că reinjectarea apei ar putea altera echilibrul ecologic deja fragil. Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, atrage atenția că deciziile se iau la Santiago, departe de realitățile din teren. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să includă și popoarele indigene care trăiesc aici de milenii”, afirmă el. În timp ce companiile promit locuri de muncă și bani, mulți localnici consideră că pierderile sunt mai mari decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care își amintește cum nivelul apei a început să scadă încă din 2005.
Viitorul e aici: AI-ul care îți fură jobul în 6 luni. De la browser la asistent personal ultrainteligent
Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului de inteligență artificială Perplexity, a lansat un avertisment clar pentru toți angajații din birouri: unele joburi ar putea dispărea complet în doar șase luni. Declarația lui vine pe fondul dezvoltării rapide a Comet, un browser AI revoluționar capabil să transforme zile întregi de muncă într-un simplu prompt. Potrivit lui Srinivas, recrutorii și asistenții executivi sunt primii pe lista celor care ar putea fi înlocuiți. Într-un episod recent al podcastului „Decoder” de la The Verge, acesta a explicat că noua generație de AI-uri nu se mai limitează la a ajuta, ci se pregătește să preia complet sarcinile. “Munca unui recrutor pe o săptămână poate fi redusă la un singur prompt”, a declarat el, oferind un exemplu de scenariu în care AI-ul caută candidați, le extrage informațiile de contact, redactează e-mailuri personalizate și programează întâlniri, totul fără intervenție umană. Aravind Srinivas, CEO Perplexity Foto: Street Investment gComet nu este doar un motor de căutare mai deștept, ci un agent AI capabil să execute sarcini complexe de la început până la sfârșit. Accesează aplicații ca Gmail și Google Calendar, trimite invitații, actualizează statusuri și pregătește briefuri automate pentru ședințe. Este, în esență, un angajat virtual care nu obosește, nu cere salariu și nu face pauze. O revoluție a muncii: joburile devin prompturi Transformarea propusă de Perplexity nu e doar una tehnologică, ci o redefinire completă a modului în care lucrăm. Angajatul viitorului nu mai execută sarcini, ci setează obiective și supervizează agentul AI care le îndeplinește. Este o mutare de la muncă activă la delegare totală, într-un ritm pe care puțini îl anticipau ca fiind atât de rapid. Comet, încă în dezvoltare, promite să devină complet funcțional în cel mult un an. Srinivas mizează pe noile modele de inteligență artificială – cum ar fi GPT-5 sau Claude 4.5 – pentru a depăși ultimele obstacole în materie de raționament și autonomie. “Sunt aproape sigur că în șase până la douăsprezece luni AI-ul va putea gestiona totul de unul singur”, susține el. Această estimare agresivă nu e doar o predicție tehnologică, ci un semnal de alarmă. Dacă ai un job în resurse umane sau ești asistent, ar fi momentul să-ți regândești viitorul profesional. În ritmul actual, AI-ul nu mai e un instrument, ci un posibil înlocuitor. Și nu vorbim despre decenii în viitor, ci despre trimestre fiscale. Mai mult decât atât, Srinivas nu vrea doar un AI inteligent, ci un sistem de operare digital. El vede în Comet un instrument care rulează permanent în fundal, gestionând zeci de procese în paralel. Un utilizator ar putea lansa mai mulți “asistenți Comet” pentru diferite sarcini și apoi să își vadă de alte lucruri în timp ce AI-ul muncește. Între eliberare și pierderea jobului: ce facem noi, oamenii? Din perspectiva lui Srinivas, acest tip de automatizare extremă este un pas înainte spre libertate personală. În viziunea lui, oamenii vor avea mai mult timp pentru relaxare, social media și activități recreative, în timp ce AI-ul face „munca de jos”. “Oamenii vor alege divertismentul în locul muncii intelectuale”, spune el optimist. Totuși, această variantă roz a viitorului nu ia în calcul impactul economic iminent. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni a căror muncă e înlocuită? Desigur, unii se pot reinventa ca “orchestratori de AI”, însă pentru mulți, opțiunile vor fi limitate. Această automatizare masivă aduce un nou val de incertitudine, dar și de oportunitate. În funcție de cum alegi să te adaptezi, AI-ul poate fi fie un rival, fie un aliat. Un lucru e sigur: dacă jobul tău constă în colectarea de date, programări și emailuri, trebuie să te pregătești pentru schimbare. În cele din urmă, ceea ce propune Perplexity e mai mult decât o simplă unealtă digitală. Este un catalizator al unei transformări radicale a forței de muncă. Și dacă CEO-ul lor are dreptate, viitorul muncii nu e peste 10 ani. E deja la ușă.
Jensen Huang, CEO-ul Nvidia: Următorul val este AI-ul fizic, iar roboții inteligenți vor alimenta fabricile viitorului
Dacă ar fi din nou student, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, nu ar alege informatica, ci științele fizice. Aflat într-o vizită la Beijing, fondatorul gigantului tech, citat de CNBC, a dezvăluit că: „Pentru tânărul Jensen de 20 de ani, care tocmai a absolvit, probabil că ar fi ales… mai degrabă științele fizice decât cele software.” Jensen Huang a absolvit facultatea cu doi ani mai devreme, la vârsta de 20 de ani. Deși nu a oferit o justificare directă, declarația sa se aliniază cu viziunea pe care o promovează: inteligența artificială fizică, o nouă etapă în evoluția AI, care merge dincolo de percepție și generare, către raționamentul fizic și interacțiunile cu lumea reală. AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală Inteligența artificială modernă a evoluat în valuri, a explicat Huang. Primul val a fost „AI de percepție”, odată cu apariția AlexNet în 2012, care a revoluționat recunoașterea imaginilor, urmat de „AI Generativă”, când modelele au învățat să înțeleagă și să transforme informația în text, imagini, cod sau limbaj. „Suntem acum în această eră numită «AI de raționament», în care AI-ul poate înțelege, poate genera și poate rezolva probleme necunoscute anterior”, a precizat CEO-ul Nvidia la The Hill & Valley Forum din Washington, menționând că această capacitate deschide calea către ceea ce el numește „agenți AI” – roboți digitali capabili să gândească și să acționeze autonom, un concept adoptat deja de companii precum Microsoft și Salesforce. Însă următoarea revoluție, spune Huang, va fi AI-ul fizic: „Iar acest nou val necesită să înțelegem legile fizicii, frecarea, inerția, cauza și efectul.” Acești algoritmi vor putea înțelege cum se mișcă obiectele, cum se aplică forțele sau cum se deduce prezența unui pieton aflat în spatele unei mașini. În esență, AI-ul va învăța să gândească în termeni de lume reală. Fabricile viitorului vor funcționa cu AI și roboți autonomi „Când iei această inteligență artificială fizică și o pui într-un obiect fizic numit robot, obții robotica”, a explicat Huang. „Este esențial acum, pentru că ne extindem capacitățile de producție în toată America. Sperăm ca, în următorii 10 ani, aceste fabrici să fie puternic robotizate și să ne ajute să facem față lipsei severe de forță de muncă la nivel global.” Sub conducerea lui Huang, Nvidia nu doar că a devenit cel mai valoros producător de cipuri din lume, dar a depășit recent și pragul istoric de 4 trilioane de dolari în capitalizare bursieră.
Liber la lene – Google lansează o aplicație pe baza de inteligență artificială care face apeluri în locul tău, pentru ca tu să nu mai ai nici grija asta
Google aduce în premieră pentru toți utilizatorii din SUA o nouă opțiune integrată în Search care permite inteligenței artificiale să sune companiile pe care le cauți pentru a verifica prețuri sau disponibilitate. Așadar, cei care nu vor sau nu pot purta conversații telefonice pot obține rapid informațiile de care au nevoie, fără „să ridice receptorul”. Cum funcționează apelurile AI în Google Search Noua funcție, testată încă din ianuarie, este momentan disponibilă pentru anumite tipuri de servicii precum saloane de îngrijire pentru animale, curățătorii chimice și service-uri auto. Atunci când cauți, de exemplu, un un salon pentru animale, în lista cu rezultate va apărea opțiunea „have AI check pricing”, scrie publicația The Verge. După selectarea acesteia, Google îți va cere detalii despre solicitarea ta, cum ar fi tipul de animal, rasa, serviciile dorite, perioada în care ai nevoie de programare și metoda preferată pentru a primi actualizările (SMS sau email). AI-ul folosește modelul Gemini integrat cu tehnologia Duplex, ceea ce îi permite să sune în locul tău și să obțină direct de la furnizor informațiile cerute. Robby Stein, vicepreședintele Google Search, a explicat că AI-ul se prezintă clar ca un asistent virtual care colectează informații pentru un client, iar după încheierea apelului transmite utilizatorului datele primite despre prețuri și intervale disponibile. Funcții avansate pentru abonații AI Pro și AI Ultra Deși funcția este disponibilă pentru toți utilizatorii, abonații AI Pro și AI Ultra vor beneficia de limite mai ridicate, putând folosi serviciul mai des. Tot ei au acces și la versiunea experimentală Gemini 2.5 Pro în AI Mode, o variantă ceva mai avansată a modelului, capabilă de raționament complex, calcule matematice și generarea de cod. În plus, Google testează integrarea funcției Deep Search în AI Mode, ceea ce permite crearea de rapoarte detaliate despre o anumită întrebare. AI-ul analizează informațiile, generează întrebări suplimentare și verifică rezultatele într-un proces multi-step, pentru a livra răspunsuri mai precise. Proprietarii de afaceri care nu doresc să primească apeluri AI pot renunța la această opțiune direct din setările profilului Google Business. Noua funcție marchează un pas important în direcția automatizării interacțiunilor dintre clienți și afaceri, adresând o nevoie reală a utilizatorilor care evită convorbirile telefonice. În același timp, abonații premium ai Google vor avea acces la instrumente AI tot mai sofisticate, care extind mult mai mult capabilitățile de căutare și asistență virtuală.
OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT
OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.