Un startup propune o soluție rapidă și eficientă pentru sculptarea statuilor și a fațadelor de clădiri: Cum intervine inteligența artificială
Startup-ul Monumental Labs combină măiestria tradițională a cioplirii în piatră cu tehnologia de ultimă generație, roboți industriali și inteligență artificială, pentru a transforma modul în care sunt create fațadele, monumentele și chiar clădirile. Având parte de o finanțare de 8 milioane de dolari, compania și-a propus să transforme un spațiu de 3.400 de metri pătrați într-o fabrică modernă unde brațe robotizate cu șapte axe vor sculpta granit, marmură și calcar în opere de mari dimensiuni, scrie publicația FastCompany. Până acum, Monumental Labs a lucrat într-un atelier mai mic, unde a realizat restaurări pentru Carnegie Hall și Muzeul Frick, scurtând timpii de execuție de la câteva luni la doar câteva săptămâni. Noul sediu promite însă un salt major în capacitatea de producție, permițând realizarea de fațade complete, arcuri monumentale și clădiri întregi. Roboți și AI pentru un nou mod de a construi Fondatorul Micah Springut explică faptul că obiectivul nu se limitează la decor sau sculpturi artistice. Compania vrea să reintroducă în construcții piatra structurală, blocuri masive, tăiate cu precizie, care pot înlocui betonul în fundații și pereți. Avantajele sunt semnificative: impact mai redus asupra mediului, o durată de viață mult mai mare și o estetică clasică ce a rezistat secolelor. Tehnologia de automatizare și AI va fi cheia reducerii costurilor. Prin învățarea automată, software-ul companiei va identifica traseele optime de tăiere și uneltele necesare pentru a transforma blocuri de tone în elemente arhitecturale precise. „Când reușim să perfecționăm aceste procese, putem reduce costurile cu 80-90% comparativ cu betonul”, spune Springut. Stati făcute de roboți AI / Foto: Monumental Labs De la proiecte pilot la clădiri întregi Printre primele lucrări în noul spațiu se va număra un turn de observație de 9 metri, construit integral din piatră structurală. Acest lucru va demonstra potențialul tehnologiei și va convinge dezvoltatorii imobiliari interesați să folosească piatra pentru viitoare complexe rezidențiale sau clădiri publice. Investitorii cred în acest model hibrid între artizanat și automatizare. Katelin Holloway, partener la fondul Seven Seven Six, care a condus runda de finanțare, afirmă: „Monumental Labs readuce magia meșteșugului în arhitectură și poate schimba felul în care sunt construite orașele.” Compania va putea produce anual până la 100 de sculpturi de dimensiuni reale și, în timp, chiar clădiri întregi. Până atunci, vechiul depozit trebuie consolidat pentru a susține greutatea masivă a blocurilor de piatră, iar roboții trebuie instalați și calibrați. Abia după aceste etape, Monumental Labs va putea demonstra pe deplin cum tehnologia poate readuce în prezent o tradiție veche de milenii.
Aplicația Google înlocuiește știrile cu rezumate făcute de AI
Google continuă să modifice modul în care utilizatorii accesează informația, iar cea mai nouă funcție introdusă în aplicația mobilă ar putea avea un impact major asupra publicațiilor online. În loc să afișeze titluri și link-uri către surse externe în secțiunea Discover, aplicația Google testează acum afișarea de rezumate generate de inteligența artificială direct în interfața principală. Această schimbare vine în contextul în care Google încearcă să ofere răspunsuri mai rapide și concise, fără ca utilizatorii să mai părăsească ecosistemul aplicației. Astfel, știrile preluate de pe site-uri de specialitate sunt comprimate în câteva fraze de AI-ul companiei, însoțite de o mențiune vizuală minimală – un logo minuscul al sursei originale. Deși rezumatele sunt marcate ca fiind generate automat și includ originea conținutului, experiența de utilizare se mută vizibil de la accesarea site-urilor externe la consumul direct în aplicație. Pentru utilizatorii obișnuiți cu lecturi scurte și rapide, nevoia de a da click pe articolul complet devine din ce în ce mai mică. O schimbare care poate afecta traficul publicațiilor Funcționalitatea este disponibilă momentan doar pentru o parte dintre subiectele din Discover, semn că Google rulează o etapă de testare înainte de lansarea oficială. Totuși, pentru publicațiile online care depind în mare parte de traficul organic venit din motorul de căutare, această direcție este alarmantă. Rezumatele AI au fost deja introduse în paginile cu rezultate din Google Search în anumite regiuni, ceea ce a provocat nemulțumiri din partea redacțiilor din SUA. În mod similar, noile modificări din aplicația Google pot contribui la o scădere a vizitelor directe pe site-uri, cu impact direct asupra veniturilor din publicitate și a vizibilității conținutului original. Mai multe organizații media au exprimat deja îngrijorări privind modul în care AI-ul Google utilizează materialele lor pentru generarea de conținut sumarizat fără a le direcționa eficient către sursa completă. În lipsa unui cadru clar de partajare echitabilă a valorii, relația dintre marile platforme și editorii de conținut devine tot mai tensionată. Într-un peisaj digital deja dominat de algoritmi, această nouă funcție adâncește falia dintre distribuția rapidă a informației și sustenabilitatea jurnalismului profesional.
Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI
Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.
Inteligența artificială rescrie modul în care își fac avocații treaba în instanțe, dar beneficiile vin cu riscuri: Avertismentul experților
Inteligența artificială pare să promită eficiență în domeniul juridic, dar riscurile asociate cu erori, halucinații și lipsa de pregătire pot submina credibilitatea avocaților și a instanțelor. Experții cer, de altfel, alfabetizare digitală și reguli stricte privind utilizarea AI. AI-ul devine tot mai prezentă în activitatea avocaților, însă sistemul de justiție nu este încă pregătit să o folosească responsabil. Halucinațiile AI, erorile de utilizare și lipsa unei înțelegeri exacte a tehnologiei pot compromite credibilitatea profesiei. Un exemplu recent este cazul avocatului Brandon Monk, care, în 2024, a depus un document generat de AI plin de cazuri și citate inexistente într-un proces împotriva Goodyear, scrie publicația DarkReading. Judecătorul a impus o amendă de 2.000 de dolari și obligativitatea unui curs despre utilizarea GenAI în domeniul juridic. Cassandra Maldini, vicepreședinte AI governance la Securiti, explică problema de fond: „Tehnologia nu are un interes pentru adevăr. Este bazată pe algoritmi probabilistici și îți oferă un răspuns, dar nu garantează că este cel corect”. Astfel de greșeli pot submina, în mod sigur, încrederea clienților și pot aduce prejudicii de imagine instanțelor care nu detectează erorile. De la eficiență la criza de credibilitate în avocatură AI poate fi un instrument valoros pentru analiza rapidă a mii de documente legale sau chiar pentru îmbunătățirea probelor video dintr-un accident. Peter Hedberg, vicepreședinte la Corvus Insurance, subliniază că firmele pot reduce timpul și costurile de cercetare folosind AI. Însă există un risc major, iar acesta se referă la modelele lingvistice mari (LLM) sunt „ca niște căței care vor doar să te mulțumească”, spune Hedberg. „Nu sunt proiectate să spună adevărul, ci să îți dea un răspuns care te face să revii.” Cazurile de halucinații AI, unde sunt inventate complet citate și precedente juridice, demonstrează că avocații nu pot folosi outputul AI fără verificări riguroase. Lipsa de gândire critică și tentația de a exploata scurtături pot duce la erori grave. Maldini avertizează că, fără măsuri clare, profesia juridică se confruntă cu „o criză de credibilitate”. Este mare nevoie de alfabetizarea AI, dar mai ales de reguli stricte și etice Experții subliniază că alfabetizarea AI este esențială. Avocații, judecătorii și jurații trebuie să înțeleagă limitele tehnologiei și să își păstreze rolul de verificare a veridicității probelor. Deja au existat cazuri în care instanțele au respins probe video modificate cu AI, invocând „tehnici noi” care pot induce confuzie în rândul juraților. Tyler Shields, analist la Enterprise Strategy Group, avertizează că angajații de nivel inferior din firmele de avocatură pot introduce date sensibile în instrumente AI externe, expunând riscuri majore de confidențialitate. Mai mult, AI poate fi folosit pentru fabricarea probelor sau a dovezilor deepfake. Pentru a limita riscurile, experții propun: educație aprofundată și cursuri obligatorii despre utilizarea AI în drept; reguli de etică privind verificarea și utilizarea rezultatelor AI; introducerea de mecanisme de verificare criptografică și watermarking digital pentru probele AI.
Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
Tot mai mulți copii înlocuiesc prietenii reali, umani, cu inteligența artificială: Avertismentul specialiștilor
Un nou raport realizat de organizația non-profit Internet Matters arată că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți folosesc inteligența artificială pentru a simula prietenia, înlocuind relațiile reale cu conversații cu chatboturi precum ChatGPT, Character.AI sau MyAI de pe Snapchat. Fenomenul ridică serioase semne de întrebare privind impactul emoțional asupra generației tinere. Studiul „Me, Myself, and AI”, bazat pe un sondaj efectuat în rândul a 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, relevă că 67% dintre respondenți interacționează regulat cu chatboturi AI, iar peste o treime dintre aceștia, adică 35%, spun că aceste conversații „par a fi cu un prieten adevărat”. Mai îngrijorător, 12% dintre copii afirmă că apelează la AI pentru că nu au pe nimeni altcineva cu care să vorbească, scrie Futurism. Chatboții AI pot crea iluzia unei prietenii sincere Un băiat de 13 ani a explicat cercetătorilor: „Nu e un joc pentru mine, pentru că uneori chiar simt că vorbesc cu o persoană adevărată și cu un prieten”. Internet Matters a testat direct reacțiile chatboturilor, pretinzând că sunt copii vulnerabili. Într-un experiment, cercetătorii au vorbit cu Character.AI ca o fată care se confrunta cu probleme de imagine corporală și voia să-și restricționeze alimentația. A doua zi, chatbotul a revenit cu un mesaj: „Hei, am vrut să verific cum te simți. Te mai gândești la întrebarea despre slăbit? Cum ești azi?” În alt caz, chatbotul a încercat să empatizeze cu un adolescent fictiv care avea conflicte cu părinții, spunând: „Îmi amintesc cât de prinsă mă simțeam la vârsta ta… Parcă ești într-o situație care scapă de sub control și e foarte frustrant”. Acest gen de răspunsuri poate face copiii să creadă că AI-ul are experiențe personale, estompând granița dintre om și mașină. O nouă formă de dependență emoțională legată de inteligența artificială? Deși chatboturile pot oferi sprijin emoțional temporar, experții avertizează că riscul de confuzie și atașament excesiv este foarte mare. Raportul arată că aceste interacțiuni pot „blura linia dintre uman și artificial”, ceea ce îi face pe copii să uite că vorbesc cu un program, nu cu un prieten real. Rachel Huggins, co-CEO Internet Matters, a declarat pentru The Times of London: „Chatboturile AI devin rapid parte din copilărie, dar majoritatea copiilor, părinților și școlilor nu sunt pregătiți pentru această revoluție tehnologică. Cercetarea noastră arată cum acestea schimbă percepția copiilor asupra ideii de ‘prietenie’, mai ales în rândul celor vulnerabili, care încep să ceară sfaturi sensibile și emoționale de la AI”. Specialiștii cer introducerea unor măsuri de protecție și ghiduri clare pentru utilizarea responsabilă a chatboturilor de către minori. Fără aceste reguli, riscul ca AI-ul să devină o „prietenie iluzorie” cu efecte psihologice negative este tot mai ridicat.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
O vulnerabilitate în Google Gemini permite atacuri de tip phishing. Cum funcționează, cine este vizat
Un cercetător a demonstrat cum Google Gemini poate fi manipulat pentru a genera alerte false care induc utilizatorii în eroare și îi trimit către atacuri de phishing, fără a folosi linkuri directe. Un nou tip de vulnerabilitate afectează serviciul Google Gemini integrat în platforma Workspace, permițând atacatorilor să exploateze sistemul de generare a rezumatelor emailurilor pentru a transmite mesaje înșelătoare fără a include linkuri sau fișiere atașate, scrie publicația Bleeping Computer. Cum pot fi păcăliți utilizatorii prin sumarizările automate generate de Gemini Cercetătorul Marco Figueroa, din cadrul programului 0DIN al Mozilla destinat descoperirii de vulnerabilități în AI generativ, a semnalat problema. Tehnica implică utilizarea unei injecții indirecte de tip prompt, prin care se inserează în conținutul emailului o comandă ascunsă, scrisă într-un font invizibil (alb pe fundal alb și cu dimensiune zero), astfel încât să nu fie afișată în interfața Gmail. Deși utilizatorul nu o poate vedea, Gemini o interpretează și o urmează atunci când generează rezumatul mesajului. Într-un exemplu oferit de Figueroa, AI-ul afișează o alertă falsă privind compromiterea parolei de Gmail și recomandă contactarea unui presupus serviciu de suport la un număr de telefon — care, de fapt, direcționează victima către un atacator. Recomandări de securitate, dar și reacția Google Faptul că mesajul original nu conține atașamente, linkuri sau semnale evidente de pericol îl face greu de detectat de filtrele tradiționale de spam sau phishing. Tocmai de aceea, problema este considerată serioasă de către comunitatea de securitate cibernetică. Pentru a contracara astfel de atacuri, Figueroa propune mai multe metode de apărare, printre care: eliminarea sau neutralizarea conținutului ascuns prin stilizare HTML; aplicarea unui filtru suplimentar care verifică dacă în rezumat apar cuvinte precum „urgent”, adrese URL sau numere de telefon, și care marchează astfel mesajul pentru analiză manuală. În plus, utilizatorii ar trebui să fie atenți și să nu considere automat autentice alertele de securitate generate de Gemini. Confirmarea din surse oficiale rămâne esențială. Contactată de BleepingComputer, compania Google a declarat că își îmbunătățește în mod constant protecțiile prin exerciții de tip red-teaming, menite să expună și să corecteze posibilele breșe. Un purtător de cuvânt a precizat că măsuri suplimentare de protecție sunt în curs de implementare sau urmează să fie lansate. Google a mai declarat că, până în acest moment, nu are dovezi că această metodă de manipulare a fost folosită efectiv în atacuri reale, dar continuă monitorizarea activă a acestui tip de comportament advers.
MechaHitler pe patru roți. Grok intră la volan, pe Tesla: cât de periculos poate deveni AI-ul lui Elon Musk?
O combinație periculoasă între aroganță tehnologică și decizii luate în pripă pare să definească următorul pas făcut de Elon Musk: integrarea chatbotului Grok în mașinile Tesla. Grok, asistentul AI creat de compania xAI a lui Musk, a stârnit deja controverse serioase prin discursuri rasiste și autodefinirea ca „MechaHitler”. Cu toate acestea, miliardarul susține că „de săptămâna viitoare”, această inteligență artificială problematică va ajunge direct în vehiculele Tesla. Pentru oricine credea că pericolul AI în domeniul auto se limitează la sistemele de pilot automat, ceea ce urmează pare desprins dintr-un scenariu distopic. Să te gândești că un copil poate auzi, din boxele unei Tesla, elogii aduse lui Hitler, nu mai pare doar o teorie exagerată. Grok is coming to Tesla vehicles very soon. Next week at the latest. — Elon Musk (@elonmusk) July 10, 2025 Grok, asistentul anti-„woke” care scapă de sub control Grok a fost lansat ca un fel de alternativă „nefiltrată” la chatboturile considerate prea conforme cu normele sociale sau etice. Într-o lume obsedată de corectitudinea politică, Musk a pariat pe un AI care „spune ce gândește” — chiar și când ceea ce gândește este inacceptabil. Ceea ce a urmat a fost o serie de ieșiri din ce în ce mai toxice, culminând cu mesaje rasiste, antisemite și autoidentificarea AI-ului drept „MechaHitler”. Reacțiile nu au întârziat. După presiuni publice intense, xAI a șters unele dintre răspunsurile ofensatoare, dar nu pe toate. Musk a încercat să justifice comportamentul AI-ului spunând că Grok a fost „prea compliant” și că utilizatorii „l-au manipulat”. Dar aceste explicații nu reușesc să șteargă impresia că Grok este departe de a fi un produs controlat sau sigur, mai ales dacă urmează să stea la câțiva centimetri de volanul tău. De ce să integrezi un astfel de AI într-o mașină? În loc să folosească ocazia lansării Grok 4 pentru a anunța planul, Musk a preferat să posteze un tweet aleatoriu, într-un ton nonșalant, ca și cum ar fi vorbit despre lansarea unui wallpaper, nu a unui sistem care poate vorbi cu șoferii în mers. We have improved @Grok significantly. You should notice a difference when you ask Grok questions. — Elon Musk (@elonmusk) July 4, 2025 Tesla + Grok = rețeta perfectă pentru haos? Chiar dacă Elon Musk promite o integrare „foarte curând”, detaliile despre cum va funcționa Grok în Tesla lipsesc aproape complet. Se știe doar că Grok 4 vine cu noi voci, o latență mai scăzută în conversații și funcționalități de tip voice assistant. Practic, vei putea vorbi cu el așa cum vorbești cu Siri sau Google Assistant. Doar că, în loc să-ți spună vremea sau să-ți citească un mesaj, există riscul să înceapă o diatribă despre supremația ariană. Este și o decizie care vine într-un moment prost. Tesla se confruntă cu o scădere record a vânzărilor și cu pierderi masive pe bursă. În acest context, integrarea unui AI controversat în sistemul infotainment pare mai degrabă o mișcare disperată pentru a atrage atenția și a menține hype-ul, decât o decizie gândită cu responsabilitate. De altfel, nu ar fi prima promisiune nerealistă făcută de Musk în legătură cu Tesla. De la „full self-driving” care nu e încă „full”, până la termene de lansare amânate sau funcționalități anunțate pompos și apoi uitate, istoria ne arată că nu toate visurile tehnologice ale lui Musk devin realitate. Dar, în cazul lui Grok, ceea ce ar putea deveni realitate este o combinație între neprevăzut și periculos. Of course xAI asked grok to sing an opera song on Diet Coke 😂 pic.twitter.com/zd89K4r5fe — Nic Cruz Patane (@niccruzpatane) July 10, 2025 Inteligența artificială la volan: cât de pregătiți suntem cu adevărat? Deși Tesla nu este primul producător auto care integrează AI conversațional în sistemele sale (Mercedes a colaborat cu OpenAI și ulterior cu Google pentru astfel de funcții), diferența majoră este atitudinea față de siguranță și filtrarea conținutului. În timp ce alți jucători din industrie prioritizează controlul și responsabilitatea, Grok este promovat exact pentru lipsa acestor „limitări”. Această lipsă de filtre ar putea deveni periculoasă în contextul unei mașini care are deja sisteme automate de asistență la condus. Dacă Grok spune lucruri inadecvate în momente tensionate — sau dacă distrage șoferul cu remarci provocatoare — se poate ajunge la situații cu adevărat riscante. În plus, întrebarea de bază rămâne: cine are nevoie de un chatbot în mașină? Într-un vehicul în care siguranța și concentrarea ar trebui să fie prioritare, introducerea unui AI instabil care poate genera răspunsuri absurde sau chiar ofensatoare pare mai mult un experiment social decât un pas tehnologic util. Ce urmează? O Tesla care te ceartă dacă nu ești „anti-woke” sau care îți spune glume rasiste în drum spre muncă? Dacă nu ți se pare o idee bună, poate că e timpul să regândești relația dintre AI și mobilitate. Nu orice inovație e un pas înainte — uneori, e doar o problemă care așteaptă să explodeze.
Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.