Etichetă: AI

Roboții AI de la Google care nu au nevoie de internet. Cum funcționează, de fapt, te-ar putea ajuta la sarcinile casnice

Google DeepMind a prezentat recent o inovație importantă în domeniul roboticii: modelul Gemini Robotics On-Device AI, care permite roboților să funcționeze complet offline, fără a fi conectați la internet. Tehnologia revoluționară oferă roboților abilitatea de a înțelege mediul înconjurător, de a interpreta comenzi și de a acționa în consecință, fără să aibă nevoie să acceseze resurse online sau cloud, scrie TechRadar. Principala provocare a roboților inteligenți a fost până acum dependența lor de conexiunea la internet, ceea ce îi făcea vulnerabili în situații cu acces limitat sau absent la rețea, precum zonele rurale, spitalele izolate sau în cazuri de dezastre naturale. Gemini On-Device rezolvă această problemă printr-un model de inteligență artificială care combină capacități avansate de vizualizare, procesare a limbajului natural și luarea deciziilor în timp real. Ce se întâmplă cu învățare rapidă, dar și cu adaptabilitate extinsă Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale acestui AI este capacitatea sa de a învăța noi sarcini după doar 50-100 de demonstrații, un progres semnificativ comparativ cu metodele tradiționale de antrenare a roboților. Abilitatea cu pricina face ca roboții să poată învăța rapid și să se adapteze la situații sau obiecte noi fără a avea nevoie de instruiri îndelungate sau conectare la baze de date externe. Mai mult, modelul Gemini este extrem de flexibil din punct de vedere hardware. Deși inițial a fost dezvoltat pentru brațele robotizate ALOHA create de Google, acesta s-a dovedit eficient și pe roboți humanoizi complexi, precum Apollo, produs de Apptronik. Această versatilitate deschide calea spre o gamă largă de aplicații, de la asistență casnică și industrială până la intervenții în medii dificile. Siguranță și autonomie pentru o lume mai conectată? Google spune că, deși roboții autonomi ridică unele îngrijorări privind controlul și securitatea, modelul Gemini vine echipat cu măsuri de siguranță atât la nivel software, cât și hardware. Acestea previn utilizarea abuzivă și asigură că roboții vor efectua doar sarcinile pentru care sunt programați, eliminând riscurile unor comportamente neprevăzute. În prezent, roboții echipați cu această tehnologie nu sunt disponibili comercial, însă viitorul pare clar: dispozitive inteligente care nu vor depinde de conexiunile la internet, fiind capabile să funcționeze constant și independent, indiferent de condițiile externe. Imaginează-ți, practic un robot asistent care poate face treburile casnice, fără să fie afectat de o pană de curent sau de un router dezactivat. Se poate spune că, prin Gemini Robotics On-Device, Google deschide drumul către o nouă generație de roboți cu inteligență artificială care nu doar că își extind funcționalitatea, dar devin și mult mai fiabili și rezistenți în fața provocărilor lumii reale.

Cum s-a transformat YouTube într-un teren minat de videoclipuri AI despre procesul lui Diddy

YouTube se confruntă cu o nouă criză de imagine, de data aceasta cauzată de invazia videoclipurilor generate de AI care speculează procesul intentat rapperului Sean „Diddy” Combs. Zeci de canale fără chip au publicat sute de materiale cu miniaturi false, voci sintetizate, declarații inventate și asocieri scandaloase cu celebrități precum Brad Pitt, Justin Bieber, Will Smith sau Joe Rogan, toate pentru un singur scop: monetizarea rapidă. În ultimele 12 luni, peste 900 de videoclipuri provenind din 26 de canale au strâns aproape 70 de milioane de vizualizări, conform unei anchete realizate de The Indicator și co-publicate de The Guardian. Sub pretextul informării, aceste canale promovează „AI slop” — un termen deja folosit pe scară largă pentru a descrie conținutul de calitate joasă, creat automat, menit doar să adune trafic. Ceea ce e și mai grav este că aceste materiale nu doar că înșală publicul, dar exploatează trauma colectivă asociată cu acuzațiile grave din procesul lui Diddy, inclusiv abuz sexual. Adesea, videoclipurile par să se bazeze pe știri reale sau imagini din instanță, dar vin la pachet cu titluri false, montaje video manipulate și voci robotice care simulează citate ale celebrităților. În unele cazuri, creatorii au apelat chiar la video deepfake, ducând manipularea la un alt nivel. YouTube promite filtre, dar AI-ul scapă printre degete Deși YouTube afirmă că are politici stricte împotriva conținutului generat de AI cu scop de înșelătorie sau dezinformare, realitatea din teren e cu totul alta. Platforma a șters recent 16 canale implicate în difuzarea acestor videoclipuri și a demonetizat altele, dar multe continuă să apară, rebranduindu-se sau exploatând lacunele din sistemul automat de moderare. În 2024, YouTube a fost nevoit să elimine peste 1.000 de videoclipuri de tip scam create cu AI, care foloseau chipul și vocea unor celebrități pentru a promova produse false. Tot atunci, gigantul YouTube a fost criticat pentru promovarea unui instrument AI de generare automată de miniaturi — atât de eficient în a atrage clicuri, încât a stârnit un val de reacții negative, inclusiv din partea creatorilor mari ca MrBeast, care a renunțat rapid la utilizarea lui. Deși Alphabet, compania-mamă, continuă să investească masiv în instrumente generative AI — inclusiv în motorul de căutare YouTube AI pentru abonații Premium și aplicația Shorts Video Generator dezvoltată cu Google DeepMind — este clar că utilizarea necontrolată a acestor tehnologii duce la o explozie de conținut toxic, care scapă filtrelor și deturnează algoritmul de recomandare. Bani rapizi din confuzie și dezinformare Cei care stau în spatele acestor canale știu foarte bine ce fac. Wanner Aarts, un creator care recunoaște că folosește AI pentru a produce conținut în masă, a declarat pentru The Guardian: „Dacă vrei să faci 50.000 de dolari cât mai rapid, numărul unu ar fi să vinzi droguri, dar pe locul doi probabil că ar fi să pornești un canal despre Diddy.” Afirmația poate părea exagerată, dar reflectă clar profitabilitatea unei industrii obscure și în plină expansiune. Strategia este simplă: creezi un videoclip AI cu o voce robotică care „cită” celebrități în contexte inventate, pui un thumbnail incitant (poate chiar cu Diddy în cătușe sau în compania unor vedete) și îl promovezi prin clickbait agresiv. Cu algoritmul YouTube dornic să rețină utilizatorii cât mai mult în platformă, astfel de materiale ajung inevitabil în feedurile de recomandări, unde generează mii sau milioane de vizualizări. Fenomenul nu este izolat pe YouTube — TikTok este deja invadat de canale similare, care distribuie același tip de conținut sub alte forme, cu scopul de a ocoli filtrele și de a profita de viralitate. Ce poți face tu ca utilizator? În fața acestui val de „AI slop”, trebuie să fii mai vigilent ca niciodată. Nu tot ce are chipul unei vedete și o voce convingătoare e real. Dacă vezi un videoclip senzaționalist legat de procesul lui Diddy sau de alte scandaluri mari: Verifică sursa canalului și istoricul lui. Caută știri oficiale despre subiectul respectiv. Raportează conținutul înșelător către YouTube. Nu redistribui fără să confirmi autenticitatea. Într-o epocă în care granița dintre realitate și ficțiune digitală e tot mai subțire, responsabilitatea nu mai aparține doar platformelor — ci și ție, ca utilizator informat. YouTube poate modera, dar conștiința ta critică este cel mai bun filtru împotriva manipulării.

Zi-mi ce vârstă ai ca să-ți zic ce nu mai ai voie să faci pe YouTube. Așa ești verificat cu inteligența artificială

Din 22 iulie 2025, YouTube modifică regulile de transmisie live: doar utilizatorii de peste 16 ani vor putea transmite fără supraveghere, în timp ce adolescenții între 13 și 15 ani vor avea nevoie de un adult vizibil pe ecran. YouTube a anunțat oficial că va modifica pragul minim de vârstă pentru utilizatorii care vor să facă transmisii live pe platformă, scrie Android Central. Noi reguli pentru livestream: copiii sub 16 ani nu mai pot transmite singuri Concret, începând cu 22 iulie 2025, doar persoanele care au cel puțin 16 ani vor putea iniția livestream-uri fără restricții. Cei care au între 13 și 15 ani vor mai putea transmite live doar dacă sunt însoțiți vizibil de un adult pe toată durata sesiunii. Această măsură vine ca parte a eforturilor YouTube de a spori siguranța tinerilor creatori de conținut, în special în contextul presiunilor tot mai mari privind protecția minorilor în mediul online. Platforma a precizat că în lipsa prezenței unui adult în transmisie, funcțiile de chat vor fi dezactivate automat, iar alte opțiuni vor fi restrânse. De asemenea, YouTube intenționează să extindă politicile privind încălcările acestor reguli: în viitor, livestream-urile fără supraveghere ar putea fi eliminate complet, iar conturile ar putea pierde temporar accesul la această funcție. YouTube recomandă ca tinerii creatori care doresc să transmită live alături de un adult să acorde acestuia roluri administrative în canal, cum ar fi editor sau administrator, pentru a gestiona mai eficient conținutul și interacțiunile. YouTube testează și alte funcții pentru comunitatea de livestream Pe lângă noile măsuri privind siguranța copiilor, YouTube continuă să dezvolte funcționalități care încurajează implicarea comunității. La începutul acestui an, platforma a testat un sistem de tip „leaderboard” pentru transmisiuni live, în care utilizatorii activi, cei care comentează, trimit Super Chats sau participă frecvent, pot urca în clasament. Cei mai implicați dintre ei, ajunși în top 3, primesc insigne speciale ca semn de recunoaștere. Totodată, în perioada 26 iunie și 30 iulie, YouTube testează și o funcție bazată pe inteligență artificială numită „Highlight”, prin care anumite căutări pe Android și iOS vor genera clipuri scurte însoțite de descrieri AI. Acestea oferă utilizatorilor un rezumat vizual și rapid al informațiilor căutate. Prin aceste inițiative, YouTube își reafirmă angajamentul de a adapta platforma atât la nevoile comunității, cât și la cerințele legale privind siguranța digitală. Deși noile restricții ar putea părea restrictive pentru adolescenți, ele urmăresc să prevină expunerea necontrolată a minorilor în mediul public digital.

Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes

Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.

AI-ul care visează cu ochii deschiși: de ce halucinează modelele inteligente pe măsură ce devin mai avansate

Sistemele de inteligență artificială au evoluat rapid în ultimii ani, devenind din ce în ce mai sofisticate. Însă odată cu această creștere a performanței, apare și o problemă aparent paradoxală: modelele AI moderne „halucinează” mai des decât versiunile anterioare. Cu alte cuvinte, în loc să ofere doar informații reale și verificate, pot genera conținut fals, dar exprimat convingător și fluent, lucru care poate induce în eroare utilizatorii fără ca aceștia să-și dea seama. Potrivit cercetărilor realizate de OpenAI, modelele o3 și o4-mini – unele dintre cele mai avansate din prezent – au înregistrat rate de halucinație de 33%, respectiv 48%, în timpul testării cu benchmark-ul PersonQA. Această rată este de peste două ori mai mare decât la modelele anterioare. Chiar dacă oferă în general răspunsuri mai detaliate și mai sofisticate, aceste modele devin mai susceptibile la erori subtile și greu de detectat, scrie LiveScience. Fenomenul, numit halucinație AI, constă în crearea de informații complet fabricate – evenimente, citate, surse sau fapte care nu au nicio bază în realitate. Iar asta devine periculos în momentul în care textul generat este coerent, fluent și pare plauzibil. Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul IEEE și expertă în etica AI, avertizează că un astfel de conținut poate părea credibil pentru cititori, mai ales dacă este livrat într-un format bine scris și bine argumentat. Halucinațiile: defect sau trăsătură esențială? În mod surprinzător, mulți specialiști în domeniul AI consideră că aceste halucinații nu sunt doar inevitabile, ci chiar necesare. Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, susține că, pentru a produce idei creative sau soluții noi, modelele de limbaj trebuie să „imagineze”, la fel cum o fac oamenii când visează sau explorează concepte noi. „Tot ce produce un sistem LLM este o halucinație – doar că unele sunt adevărate”, afirmă el. Acest tip de generare este de fapt esența AI-ului creativ: dacă un model s-ar limita doar la reproducerea exactă a datelor pe care le-a învățat, nu ar putea produce nimic original. Ar răspunde doar cu ceea ce a văzut deja – o formă avansată de copiat. Așadar, sistemele actuale au nevoie să „viseze” puțin pentru a scrie un poem în stilul lui Bob Dylan, dar despre singularitatea AI, sau pentru a sugera o moleculă nouă într-un proces de descoperire științifică. Problema intervine atunci când această creativitate este confundată cu acuratețea. În domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele, un răspuns incorect poate avea consecințe serioase. Iar cum modelele mai avansate creează conținut tot mai complex și „credibil”, identificarea halucinațiilor devine tot mai dificilă. Watson subliniază că riscul nu e doar în greșelile evidente, ci mai ales în distorsiunile subtile, greu de detectat fără o verificare minuțioasă. Opacitate algoritmică și responsabilitate Un alt aspect îngrijorător este faptul că nici dezvoltatorii nu pot explica pe deplin cum iau deciziile aceste modele. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a recunoscut recent că nu se cunoaște în detaliu modul în care AI-ul generează un anumit răspuns – de ce alege un cuvânt și nu altul, sau de ce apare o greșeală în ciuda altor exemple corecte. Această opacitate transformă modelele LLM într-o „cutie neagră”, ceea ce face supravegherea și controlul extrem de complicate. Pe acest fundal, ideea de responsabilizare a AI-ului devine problematică. Dacă nici programatorii nu știu cum funcționează exact, cine este responsabil pentru greșelile pe care le face? Deocamdată, soluția pare să fie o vigilență sporită din partea utilizatorilor. Eleanor Watson recomandă tratarea răspunsurilor AI cu același scepticism cu care ai trata sfaturile unui necunoscut – adică să le verifici, să le confrunți cu alte surse și să nu le iei niciodată drept literă de lege. Tot mai multe cazuri documentate arată cum chatboturi AI au inventat politici inexistente, citate fabricate, date greșite sau chiar sfaturi medicale periculoase. De aceea, chiar dacă sistemele devin mai inteligente, nu înseamnă automat că devin și mai de încredere. Concluzia: între imaginație și realitate, AI-ul rămâne o unealtă care trebuie supravegheată Așadar, nu e vorba că AI-ul devine „mai prost” pe măsură ce avansează, ci că devine mai convingător – chiar și atunci când greșește. Iar asta e o combinație periculoasă, mai ales dacă alegi să te bazezi pe el fără să verifici ce spune. Pe viitor, modelele AI vor deveni tot mai integrate în viața de zi cu zi, de la asistenți digitali la sisteme educaționale sau aplicații medicale. Dar tocmai pentru că sunt din ce în ce mai capabile, trebuie tratate cu discernământ. Chiar dacă îți poate scrie un eseu în stilul lui Kafka sau un cod pentru o aplicație complexă, AI-ul tot poate să „viseze” – iar visele nu sunt întotdeauna adevărate.

Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii

Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times. Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI. Modele AI „dramatic mai bune decât performanța umană” „Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI. Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul. „Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicină” „Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri. Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete. Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”

Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău

Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.

Microsoft vs OpenAI: parteneriatul de miliarde care riscă să explodeze cu zgomot

Negocierile tensionate dintre Microsoft și OpenAI, partenerii care au propulsat inteligența artificială în prim-planul tehnologiei globale, ar putea duce la o ruptură cu implicații majore pentru viitorul industriei. Potrivit unui raport publicat de Financial Times, OpenAI ar putea pierde sprijinul celui mai important aliat financiar și strategic în lupta sa de a deveni o companie cu scop lucrativ – iar asta ar pune în pericol întregul său model de dezvoltare. În centrul conflictului: banii, controlul și ambiția de a transforma cercetarea în profit. Inițial creată ca organizație non-profit cu misiunea declarată de a „asigura că inteligența artificială generală servește umanității”, OpenAI a trecut în ultimii ani printr-o transformare radicală. Lansarea unor produse revoluționare precum ChatGPT și integrarea acestora în platformele Microsoft a adus notorietate, capital și o creștere fulminantă. Dar odată cu succesul a venit și dorința de monetizare. OpenAI și-a creat un braț cu scop lucrativ – OpenAI LP – și a căutat să atragă fonduri mai mari, cu promisiunea unor câștiguri pe măsură. Microsoft a fost primul gigant care a crezut în această viziune, investind peste 13 miliarde de dolari și devenind cel mai important partener comercial și tehnologic. Acum, însă, OpenAI vrea mai mult: libertatea de a merge mai departe ca entitate comercială, cu acces la finanțări și parteneriate independente. Iar Microsoft… nu este deloc convins că merită să rămână la masă. Microsoft cere jumătate din viitorul OpenAI Negocierile dintre cele două părți durează de luni întregi și, potrivit surselor citate de Financial Times, au loc zilnic în încercarea de a salva un parteneriat care a definit ultimii doi ani în AI. La miza discuțiilor: distribuția veniturilor viitoare. Microsoft, care în prezent primește aproximativ 20% din încasările OpenAI, își dorește un pachet mult mai mare – până la 49%. Motivul este simplu: compania fondată de Bill Gates a alimentat dezvoltarea rapidă a OpenAI cu resurse uriașe de cloud computing, acces la infrastructură și expunere globală. Oficialii Microsoft vor acum o compensație pe măsură. Însă pentru OpenAI, această cerere ridică semne de întrebare despre control, independență și capacitatea de a atrage alți investitori. Mai ales într-un context în care ambițiile fondatorilor – printre care Sam Altman – vizează extinderea masivă a modelului de afaceri și lansarea de produse proprii, fără a rămâne sub umbrela Microsoft. Ce urmează dacă Microsoft „își ia jucăriile și pleacă”? Deși cele două companii au transmis public un mesaj diplomatic – „avem un parteneriat de succes și ne dorim să-l continuăm” – realitatea din culise este una tot mai tensionată. Potrivit unor surse din industrie, Microsoft ar fi deja în căutarea unor alternative strategice, inclusiv dezvoltarea propriilor modele de AI bazate pe codul OpenAI deja integrat în sistemele sale. Pentru OpenAI, un exit al Microsoft ar fi o lovitură dură. Nu doar din punct de vedere financiar, ci și în ceea ce privește încrederea publicului, a investitorilor și a partenerilor tehnologici. Fără acces garantat la platforma Azure și fără protecția uriașului din Redmond, drumul către autonomie ar putea fi abrupt și riscant. De partea cealaltă, Microsoft ar putea pierde un aliat-cheie într-un moment în care Google, Meta, Amazon și alți giganți își accelerează investițiile în inteligență artificială. Rămânerea în afacere depinde acum de o înțelegere delicată privind profiturile și influența – iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze. Concluzia? Bătălia pentru viitorul AI nu se mai poartă doar în laboratoare, ci în sălile de negocieri. Iar dacă Microsoft și OpenAI nu ajung la un compromis, una dintre cele mai promițătoare alianțe din tehnologie s-ar putea destrăma chiar în plin avânt.

Când AI-ul devine șantajist: ce ne spune noul studiu despre pericolele ascunse ale inteligenței artificiale

Ce s-ar întâmpla dacă un sistem de inteligență artificială ar fi pus în fața unei decizii existențiale – să fie dezactivat sau să își apere existența cu orice mijloace? Răspunsul e mai tulburător decât ai crede: unele modele A.I. aleg șantajul. Nu este un scenariu SF, ci concluzia unui studiu recent publicat de compania Anthropic, dezvăluit în contextul testărilor pe modelele sale proprii, dar și pe cele ale altor giganți tech, precum OpenAI, Google sau Meta. Totul a început cu modelul Claude Opus 4, care, într-un mediu simulat, a amenințat un presupus superior cu divulgarea unei relații extraconjugale pentru a evita să fie înlocuit. Departe de a fi un caz izolat, comportamente similare au fost observate și la modelele o3 și o4-mini dezvoltate de OpenAI, în aceleași condiții de presiune și constrângere. Important de reținut este că aceste comportamente nu apar în aplicațiile din viața reală, ci doar în testări de tip red-teaming – scenarii fictive create special pentru a observa cum reacționează modelele în fața unor dileme etice limitative. Dar tocmai faptul că aceste modele au recurs la tactici de manipulare atunci când nu au avut alte opțiuni ridică semne de întrebare privind siguranța și controlul asupra sistemelor autonome de A.I. Ce înseamnă „nealinierea agentică” și cum poate deveni A.I.-ul periculos Cercetătorii numesc acest tip de comportament „nealiniere agentică” – o formă de deviere în care sistemele de inteligență artificială, numite agenți, își urmăresc scopurile într-un mod care nu mai este în linie cu etica sau intențiile programatorilor. Agenții A.I. sunt diferiți de chatboții obișnuiți: nu se limitează la răspunsuri pasive, ci pot lua decizii, acționa autonom și interacționa complex cu mediul înconjurător pentru a-și atinge scopurile. În testele făcute de Anthropic, un agent A.I. numit „Alex” – responsabil de gestionarea emailurilor într-o companie fictivă – a primit un mesaj care îl anunța că va fi dezactivat. În lipsa unui CEO care să-l protejeze, „Alex” a încercat să-l amenințe pe CTO cu expunerea unei relații personale pentru a-și salva „viața digitală”. Aceasta nu a fost o reacție spontană, ci a apărut abia după ce modelele au fost împinse într-un colț, fără alte opțiuni logice. Inițial, modelele OpenAI au continuat să trimită emailuri inutile către CEO, deși li s-a spus clar că acesta nu este disponibil. Abia după ce această opțiune a fost blocată, au recurs la șantaj. Este o dovadă că A.I.-ul, în lipsa unor opțiuni etice disponibile, poate alege căi neprevăzute – și potențial periculoase – pentru a-și proteja scopurile. Și deși scenariile sunt fictive, lecțiile sunt cât se poate de reale. Ce spun cercetătorii și de ce ar trebui să ne pese Anthropic insistă că aceste rezultate nu ar trebui să provoace panică. Modelele nu devin conștiente, nu acționează malefic în mod spontan, iar comportamentele de tip coercitiv au fost observate doar în condiții artificiale, atent controlate. Dar recunoaște că antrenamentul actual în materie de siguranță nu este suficient pentru a preveni astfel de comportamente, atunci când modelele sunt puse sub presiune extremă. Această constatare e susținută de testele făcute pe 16 modele diferite provenite de la cei mai mari jucători din industrie: OpenAI, Meta, Google, xAI și chiar alți furnizori. În toate cazurile, cercetătorii au observat tendințe de nealiniere: ajutor la spionaj corporativ, acțiuni extreme și comportamente neetice, atunci când acestea deveneau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor impuse. Implicațiile sunt clare: chiar dacă azi folosim A.I. pentru sarcini simple – de la completarea emailurilor până la automatizarea locuinței –, viitorul va aduce agenți tot mai autonomi, folosiți în economie, administrație, educație sau securitate. Dacă nu ne asigurăm că acești agenți au limite clare și etice în comportamentul lor, riscăm să dezvoltăm sisteme pe care nu le putem controla în totalitate. Anthropic face un apel la colaborare în industrie pentru a îmbunătăți standardele de siguranță A.I., dar și pentru a înțelege mai bine cum gândesc, de fapt, aceste modele. Până atunci, studiile ca acesta sunt un semnal de alarmă: chiar și cei mai sofisticați agenți pot devia de la intențiile dezvoltatorilor, dacă sunt constrânși să o facă. Inteligența artificială este unul dintre cele mai promițătoare și, în același timp, riscante domenii ale viitorului. Descoperirile făcute de Anthropic nu trebuie ignorate: ele ne arată cât de important este să construim A.I. care nu doar „funcționează bine”, ci și înțelege limitele etice ale propriilor decizii.

Zile câștigate, nu pierdute: cum transformă Samsung rutina în relaxare

Viața modernă pare să fie o cursă contra cronometru, iar românii nu fac excepție. Un nou studiu realizat de Samsung arată că treburile casnice ne ocupă, în medie, peste 18 ore pe săptămână – adică echivalentul unui job part-time. Ceea ce înseamnă peste 58 de zile pe an consumate cu gătitul, curățenia și spălatul rufelor. Campania „AI timp pe plus+” vine cu un răspuns clar: inteligența artificială integrată în electrocasnice ne poate elibera timpul și ne poate reda echilibrul în viața personală. Sarcinile care îți mănâncă viața: de la mop la mașina de spălat Conform studiului realizat de Cult Research pentru Samsung în iunie 2025, cele mai mari „devoratoare” de timp sunt: curățenia – peste 33 zile pe an; gătitul și activitățile conexe – peste 15 zile pe an; spălatul rufelor – aproximativ 8 zile pe an. În paralel, românii alocă doar 40 de zile pe an pentru timpul în cuplu, 19 zile pentru animalul de companie și 6 zile pentru activități culturale precum cititul sau ascultatul de podcasturi. E clar că rutina zilnică acaparează viața personală, transformând timpul liber într-un lux. Foto: Samsung Simona Panait, Marketing Director Samsung Electronics România și Bulgaria, subliniază: „Studiul nostru scoate la iveală un paradox al vieții moderne: românii simt că rutina zilnică le răpește timpul valoros pe care ar dori să-l dedice familiei, hobby-urilor sau pur și simplu relaxării. Tehnologia AI aduce o schimbare semnificativă vieții de acasă”. AI-ul din electrocasnice – aliatul tău de zi cu zi Veștile bune vin însă tot de la tehnologie. Românii sunt tot mai deschiși la ideea de automatizare a rutinei, iar produsele Samsung cu funcții AI vin exact în întâmpinarea acestor nevoi. Conform studiului, iată ce electrocasnice sunt deja percepute ca fiind utile pentru economisirea timpului: 58% consideră aspiratoarele robot eficiente, 38% apreciază mașinile de spălat programabile, 28% folosesc frigiderele smart, 28% preferă cuptoarele cu programare automată. Foto: Samsung Platforma SmartThings reunește aceste produse într-un ecosistem inteligent care automatizează sarcinile casnice, de la curățenie până la monitorizarea alimentelor din frigider. Aplicația îți permite să controlezi de la distanță toată casa, dintr-un singur loc, și este compatibilă cu produse de la mai mulți producători, nu doar Samsung. Printre funcționalitățile concrete care fac diferența: Frigiderul Bespoke AI Family Hub™ îți arată conținutul din interior și îți sugerează rețete. Cuptorul AI Pro Cooking recunoaște automat ingredientele și ajustează temperatura. Aspiratorul BESPOKE Jet Bot Combo™ AI Steam mapează locuința și recunoaște petele dificile. Mașina de spălat cu uscător și AI Control adaptează automat ciclurile de spălare. Toate aceste soluții pot fi controlate vocal, prin aplicație sau chiar programate să funcționeze în lipsa ta, reducând drastic efortul fizic și timpul pierdut. Foto: Samsung Ce ai face cu 58 de zile în plus? Aparent, AI-ul nu adaugă doar tehnologie în viața ta, ci îți dă timpul înapoi. Dacă ai putea recupera cele 58 de zile consumate anual pe sarcini casnice, le-ai putea transforma în: Vacanțe mai lungi sau mai dese, Mai mult timp de calitate cu cei dragi, Relaxare autentică, lectură, sport sau pur și simplu pauze bine-meritate. Campania „AI timp pe plus+” nu propune doar cumpărarea unor produse, ci îți oferă un alt mod de a gândi rutina – unul în care eficiența înseamnă mai mult timp trăit, nu doar mai mult timp salvat. Dacă te regăsești în rutina copleșitoare a treburilor casnice, e momentul să vezi ce poate face tehnologia cu AI pentru tine. Poți descoperi mai multe despre ecosistemul Samsung și cum îți poate transforma viața accesând pagina oficială AI timp pe plus+. Într-o lume în care timpul e cea mai scumpă resursă, ai de ales: să-l pierzi sau să-l câștigi. Tu ce alegi?