Inteligența artificială obosește repede și are tendința să greșească la sarcini simple, arată un nou studiu făcut de Apple
Un nou studiu realizat de cercetătorii Apple provoacă domeniul inteligenței artificiale, arătând că modelele AI specializate în raționament suferă o „prăbușire completă de acuratețe” atunci când sunt suprasolicitate cu probleme complexe. Modelele de raționament, precum Claude de la Meta, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, sunt versiuni avansate ale modelelor mari de limbaj (LLM) care folosesc mai mult timp și resurse pentru a oferi răspunsuri considerate mai precise. Ele au alimentat speculațiile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI), mașini capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Ce a scos studiul Apple la iveală Însă studiul publicat pe 7 iunie pe site-ul Apple Machine Learning Research arată că aceste modele nu numai că nu reușesc să raționeze generalizat, dar performanța lor scade drastic pe măsură ce complexitatea problemelor crește, scrie publicația Live Science. Autorii scot în evidență, de altfel, un fenomen contrar așteptărilor: efortul raționamentului crește până la un anumit punct, după care scade, deși alocarea de resurse (tokeni) este suficientă. Pentru a investiga, cercetătorii au testat mai multe modele AI, inclusiv cele de la OpenAI, DeepSeek, Anthropic și Google, folosind patru puzzle-uri clasice cu niveluri variate de dificultate: traversarea râului, săritul pieselor pe tabla de dame, stivuirea blocurilor și Turnul din Hanoi. Rezultatele au arătat că modelele generice au performat mai bine decât cele de raționament pentru sarcini simple, iar pe măsură ce dificultatea a crescut, modelele de raționament au avut un avantaj temporar. Totuși, pentru probleme foarte complexe, performanța ambelor tipuri de modele a scăzut până aproape de zero. Cu cât sarcinile sunt mai complexe, cu atât AI-ul o dă în bară mai abitir Mai mult, modelele au manifestat o tendință surprinzătoare de a aloca mai puțini tokeni pe măsură ce sarcinile devin mai dificile, semn că „raționamentul” lor este limitat și că nu pot menține lanțuri logice complexe. Chiar și atunci când li s-a oferit algoritmul soluției pentru Turnul din Hanoi, performanța nu s-a îmbunătățit. Constatările indică faptul că modelele AI actuale se bazează mai mult pe recunoașterea tiparelor și mai puțin pe un adevărat proces logic emergent, contrazicând astfel așteptările privind apropierea rapidă de inteligența artificială generală. Apple, care rămâne în urma rivalilor în cursa AI, pune accent pe dezvoltarea unor soluții eficiente pe dispozitive, cum ar fi Siri, care în unele analize este mai puțin precis decât ChatGPT. Critici și experți în AI au privit cu ochi buni studiul, considerându-l o doză necesară de realism în mijlocul hype-ului excesiv. „Apple a demonstrat științific că modelele de limbaj sunt doar rețele neuronale cu limitările lor inerente,” a scris expertul Andriy Burkov, sperând că cercetările vor continua cu o abordare mai riguroasă și matematică.
Windows 11 devine tot mai inteligent: noi acțiuni AI ajung în meniul contextual
Microsoft nu încetinește ritmul când vine vorba de integrarea inteligenței artificiale în sistemul de operare Windows 11. Cu un nou val de funcții denumite sugestiv „AI Actions”, gigantul din Redmond încearcă să transforme interacțiunea utilizatorilor cu fișierele într-o experiență automatizată și (teoretic) mai eficientă. Dar nu toată lumea este încântată de această direcție. Deși aceste noutăți vin însoțite de promisiuni mari, realitatea pentru mulți utilizatori rămâne aceeași: o interfață tot mai aglomerată, modificări greu de justificat și senzația constantă că Microsoft se îndepărtează de simplitatea care a consacrat versiunile anterioare de Windows. În cel mai recent build pentru testerii din canalul Dev al programului Windows Insider, Microsoft a introdus un nou submeniu numit „AI Actions” în meniul contextual al File Explorer. Această schimbare vine cu un pachet de patru acțiuni dedicate editării imaginilor: căutare vizuală cu Bing, eliminare fundal, ștergere de obiecte și unelte pentru editare rapidă în Paint. La prima vedere, aceste funcții pot părea utile. Poți, de exemplu, să selectezi rapid o imagine JPG sau PNG și să o modifici cu un simplu clic dreapta, fără să deschizi aplicații externe. Totuși, aceste instrumente sunt departe de a fi revoluționare. Ele sunt, în esență, scurtături către funcționalități deja existente în diverse aplicații Microsoft sau online. Adăugarea lor în meniul contextual nu face decât să îngreuneze un sistem care, pentru mulți utilizatori, este deja greu de navigat. Utilizatorii veterani ai Windows 11 știu deja că File Explorer a devenit, în timp, tot mai complicat. De la ascunderea opțiunilor utile până la reorganizarea arbitrară a interfeței, experiența oferită de managerul de fișiere nu este nici pe departe ideală. Iar în loc să simplifice lucrurile, Microsoft pare să continue seria de „inovații” necerute. Ce urmează: AI în documente și în cloud Pe lângă noile unelte de editare foto, Microsoft a pregătit funcții AI dedicate utilizatorilor de Microsoft 365. Una dintre cele mai interesante este opțiunea „Summarize”, care va permite generarea automată de rezumate pentru documente stocate în OneDrive sau SharePoint, fie că vorbim de fișiere Word, PDF sau chiar TXT. În plus, o funcție denumită „Creează o întrebare frecventă” va folosi chatbot-ul Copilot pentru a transforma conținutul unui document într-o listă de întrebări și răspunsuri perfect formatată. Teoretic, aceste unelte sunt menite să reducă timpul petrecut pe sarcini repetitive, dar ele vor fi disponibile exclusiv abonaților Microsoft 365. Această distincție între utilizatorii standard și cei „premium” ridică întrebări. De ce funcții esențiale de productivitate sunt condiționate de un abonament? E clar că Microsoft mizează tot mai mult pe modelul de tip SaaS (Software as a Service), ceea ce înseamnă că un Windows complet funcțional va deveni, în timp, sinonim cu un abonament lunar. Direcția Microsoft: totul trebuie să aibă AI, chiar dacă nu e nevoie Noile funcționalități AI introduse în meniul contextual al Windows 11 fac parte dintr-o strategie mai amplă a Microsoft de a aduce inteligența artificială în toate colțurile sistemului de operare. Indiferent că este vorba de editare foto, procesare de documente sau interacțiune cu fișierele, compania pare hotărâtă să impună AI ca soluție universală. Dar această strategie vine cu un cost. În loc să răspundă cerințelor reale ale utilizatorilor – cum ar fi un File Explorer mai intuitiv sau un sistem de operare mai stabil – Microsoft preferă să adauge funcții care sună bine în prezentări, dar care adesea nu au un impact real în productivitate. Criticii acestor schimbări susțin că Microsoft pare să ignore feedback-ul comunității și preferă să împingă noutăți tehnologice într-un mod forțat. Pentru utilizatorii care doresc un sistem curat, simplu și eficient, Windows 11 devine tot mai greu de personalizat și de folosit fără aplicații terțe. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă integrarea AI va deveni cu adevărat un avantaj competitiv pentru Windows, sau dacă va contribui la alienarea bazei de utilizatori care își doresc, pur și simplu, un sistem de operare funcțional, fără artificii inutile. Cert este că viitorul Windows va fi din ce în ce mai „inteligent” – fie că vrei sau nu.
Cum vor schimba în 5 ani computerele cuantice și inteligența artificială medicina
Computerele cuantice și inteligența artificială (AI) sunt considerate două dintre cele mai revoluționare tehnologii ale prezentului, iar combinarea lor promite să transforme profund domenii cheie ale vieții, în special medicina. Julian Kelly, liderul diviziei Quantum AI de la Google, anticipează că în următorii cinci ani vom vedea primele aplicații practice ale calculatoarelor cuantice, care vor putea rezolva probleme considerate astăzi imposibile. Această revoluție invizibilă nu doar că va accelera descoperirea de noi medicamente, dar va avea efecte majore și în alte sectoare precum energia sau securitatea cibernetică. Calculatoarele cuantice, un nou pas uriaș pentru medicină Impactul cel mai spectaculos al calculatoarelor cuantice se așteaptă să fie în biomedicină, unde simulările cuantice vor permite analizarea unor procese biologice și chimice mult prea complexe pentru computerele clasice. Un exemplu concret este enzima citocrom P450, esențială pentru metabolizarea multor medicamente, dar a cărei funcționare rămâne greu de prezis. Până acum, testarea medicamentelor se face cu metode laborioase și costisitoare, dar cu ajutorul simulărilor cuantice, oamenii de știință vor putea anticipa cu mult mai mare acuratețe ce substanțe vor fi acceptate sau respinse de organism. Această nouă putere de simulare nu doar că va economisi ani întregi de cercetare, dar va reduce și costurile dezvoltării de medicamente, oferind astfel șanse mai mari pentru tratarea unor boli complexe. Mai mult, prin optimizarea inteligenței artificiale cu ajutorul calculului cuantic, modelele predictive din domeniul medical vor deveni mai eficiente, ajutând la diagnosticuri mai rapide și personalizate. Calculatoarele cuantice nu vor influența doar medicina. Julian Kelly explică faptul că această tehnologie va accelera și dezvoltarea unor baterii mult mai performante, esențiale pentru viitorul mobilității electrice și al stocării energiei regenerabile. În plus, vor fi generate soluții inovatoare pentru producția de fertilizatori ecologici, inspirate de bacterii care realizează deja acest proces în natură, dar al căror mecanism rămâne încă parțial necunoscut. Fiecare dintre aceste domenii se bazează pe fenomene chimice și fizice cuantice, iar capacitatea calculatoarelor cuantice de a simula aceste procese cu precizie va deschide uși către tehnologii mai sustenabile și eficiente. Această evoluție va avea efecte colaterale benefice asupra mediului și economiei, contribuind la o tranziție mai rapidă către soluții verzi. Inteligența artificială și calculul cuantic: parteneri pentru viitor Un aspect esențial al acestei revoluții tehnologice este simbioza dintre inteligența artificială și calculatoarele cuantice. AI-ul devine un aliat indispensabil în dezvoltarea hardware-ului și software-ului cuantic, contribuind la scrierea codului și la organizarea internă a acestor sisteme extrem de complexe. Pe de altă parte, calculatoarele cuantice vor oferi AI-ului un impuls uriaș, accelerând procesarea datelor și permițând crearea unor modele de antrenament mult mai avansate. Această combinație va schimba modul în care interacționăm cu tehnologia și va crește semnificativ viteza de inovație în diverse domenii, de la medicină la securitate cibernetică. În acest context, Google subliniază că pregătirile pentru noile riscuri generate de capacitatea calculatoarelor cuantice de a sparge criptarea actuală sunt deja în derulare, astfel încât tranziția să fie cât mai lină, asemănătoare cu modul în care a fost gestionată criza Y2K. În concluzie, revoluția calculatoarelor cuantice și a inteligenței artificiale nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o realitate care se apropie rapid. Medicina, energia, mediul și securitatea cibernetică vor fi domeniile cele mai transformate în următorii ani, iar ceea ce acum pare o revoluție invizibilă va deveni vizibilă prin impactul său profund asupra vieților noastre. Pregătește-te să intri în era unei tehnologii care va rescrie regulile jocului în multe sectoare esențiale.
Inteligența artificială schimbă regulile jocului pentru generația Z
Inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața noastră, însă impactul ei asupra pieței muncii este controversat și adesea dur pentru tinerii care abia își încep cariera. Generația Z, cei născuți între mijlocul anilor ’90 și începutul anilor 2010, se confruntă cu o provocare majoră: AI le închide tot mai mult ușile spre un început stabil în viața profesională. Automatizarea, care a început cu mașinile de autoservire și a evoluat spre sisteme complexe ce pot scrie cod sau gestiona relația cu clienții, amenință să reducă drastic numărul locurilor de muncă entry-level, unde tinerii pot căpăta experiență și pot să se lanseze. Primul sistem de autoservire a fost instalat în 1986 într-un magazin Kroger din apropiere de Atlanta. Atunci, ideea era să se reducă costurile cu angajații, care erau plătiți cu salariul minim. De atunci, acest sistem a devenit omniprezent, iar acum există peste 217.000 de terminale de autoservire în toată lumea. Specialiștii în domeniul muncii atrag atenția că astfel de tehnologii elimină între 35% și 40% din locurile de muncă de început în retail în doar un an de la instalare. Dar problema nu se oprește aici. În prezent, tehnologiile AI evoluează rapid și preiau sarcini tot mai complexe, cum ar fi scrierea codului în domeniul IT, redactarea documentelor legale sau gestionarea relației cu clienții prin chatboți. Toate acestea sunt domenii în care generația Z ar fi trebuit să își construiască treptat o carieră, dar în schimb se văd în fața unor posturi care dispar sau devin din ce în ce mai puține. Un raport recent al grupului Oxford Economics indică o creștere a șomajului în rândul absolvenților recent ieșiți de pe băncile facultăților din Statele Unite. În special tinerii cu vârste între 22 și 27 de ani au înregistrat o scădere cu 8% a angajărilor în domenii STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) în ultimii ani, ceea ce evidențiază o transformare profundă a pieței muncii. Care sunt consecințele dispariției joburilor entry-level Dispariția locurilor de muncă pentru începători are efecte care merg dincolo de statisticile șomajului. Aneesh Raman, director în cadrul LinkedIn, subliniază că „primul lucru care cedează este treapta de jos a scării carierei”. Fără aceste posturi de început, tinerii care nu au relații influente sau un background privilegiat se vor lovi de bariere insurmontabile în construirea unei cariere. Industria tech oferă un exemplu clar: sarcinile de bază care erau teren de antrenament pentru juniori, precum scrierea sau corectarea codului, sunt automatizate cu ajutorul AI, iar acest fenomen se extinde și în domenii precum dreptul sau retailul. În aceste sectoare, angajații de la începutul carierei sunt înlocuiți rapid de tehnologii automate, adesea în detrimentul experienței oferite tinerilor. Impactul social al acestor schimbări este grav. Raman atrage atenția că, odată cu dispariția locurilor de muncă stabile pentru începători, se riscă nu doar o criză economică, ci și o destabilizare socială și politică. Amintind de declinul industrial în unele zone ale Americii, el avertizează că pierderea locurilor de muncă poate aduce cu sine și pierderea stabilității generale a societății. Ce urmează pentru generația Z și cum să te pregătești Viitorul pare incert pentru mulți tineri, însă acest lucru nu înseamnă că șansele au dispărut complet. Raportul LinkedIn arată că 63% dintre directorii de companii consideră că AI-ul va prelua în special sarcinile repetitive și plictisitoare, ceea ce înseamnă că vor exista totuși roluri care necesită creativitate, empatie sau gândire critică — competențe mai greu de automatizat. Pe de altă parte, există riscul „gigificării” muncii, adică transformarea joburilor stabile în colaborări temporare sau precare, o realitate care poate afecta grav stabilitatea financiară și calitatea vieții. Cercetătorii și activiștii pentru drepturile lucrătorilor trag un semnal de alarmă pentru a proteja mai ales categoriile vulnerabile: tinerii la început de carieră, persoanele de culoare, imigranții și vârstnicii. Pentru a-ți crește șansele de succes în această nouă eră, trebuie să-ți dezvolți abilități care nu pot fi înlocuite ușor de mașini — gândirea critică, rezolvarea creativă a problemelor, comunicarea eficientă și adaptabilitatea. În plus, formarea continuă și dobândirea de competențe digitale avansate pot face diferența între a rămâne în urmă și a avea o carieră stabilă. În concluzie, Inteligența Artificială schimbă fundamental piața muncii și pune în dificultate generația Z. Dacă vrei să nu fii printre cei afectați, e momentul să te pregătești activ pentru provocările viitorului profesional.
Tot mai mulți oameni rămân șomeri din cauza inteligenței artificiale: Ce locuri de muncă sunt cele mai vizate
Jurnaliști, artiști și copywriteri din întreaga lume sunt înlocuiți cu AI, în ciuda protestelor și a lipsei unor reglementări clare. Valul de automatizare bazat pe inteligență artificială începe să afecteze grav sectoare creative precum jurnalismul, ilustrația sau copywritingul, iar pentru unii profesioniști impactul este devastator. Trei povești recente, din Polonia, Indonezia și Marea Britanie, arată, dacă mai era nevoie, amploarea acestei tranziții forțate, scrie The Guardian. Jurnaliștii, printre primii care sunt înlocuiți de AI În Cracovia, jurnalistul Mateusz Demski, în vârstă de 31 de ani, a fost concediat în 2024 de la Radio Kraków, alături de alți colaboratori part-time. Deși li s-a spus că decizia are la bază probleme financiare, câteva luni mai târziu postul a lansat emisiuni prezentate de avatare AI, fiecare cu personalitate și biografie fabricate. Una dintre emisiuni simula un interviu cu poeta Wisława Szymborska, decedată în 2012, fapt care a stârnit reacții dure în rândul ascultătorilor și al comunității culturale. Demski și alți colegi au lansat o petiție semnată de zeci de mii de persoane, iar postul a renunțat ulterior la proiectul cu AI. În locul acestuia, emisiunile sunt acum gestionate de studenți, o soluție mai ieftină, dar considerată de Demski preferabilă avatarelor. Nici artiștii nu o duc mai bine de când a apărut inteligența artificială În Bandung, Indonezia, ilustratoarea Lina Meilina, 30 de ani, resimte un declin sever al cererii pentru lucrările sale personalizate de când AI-ul a devenit larg accesibil. Comenzile lunare au scăzut de la 15 la cinci, iar cazurile de abuz asupra artei sale s-au înmulțit. Unele dintre personajele create de ea au fost reproduse cu AI în contexte nepotrivite. Platformele nu intervin, iar guvernul indonezian folosește la rândul său imagini AI în campanii oficiale. Meilina se gândește să renunțe la ilustrație în favoarea realizării de recuzite pentru cosplay. Texte sterile, scrise de AI, în locul copywriter-ilor umani Nu în ultimul rând, în Marea Britanie, Annabel Beales, 49 de ani, a fost concediată de la centrul de grădinărit unde lucra ca copywriter. Deși angajatorul i-a promis stabilitate, a fost înlocuită cu conținut generat de ChatGPT la doar câteva luni după ce și-a obținut jobul visat. Site-ul companiei conține acum doar texte sterile, fără „voce umană”. Beales lucrează în prezent ca asistentă administrativă, dar rămâne marcată de experiența pierderii carierei pentru care s-a pregătit.
Google mai bagă o fisă în inteligența artificială și lansează Gemini 2.5 Pro, o versiune stabilă, cu performanțe îmbunătățite și mai puține erori
Google continuă să își perfecționeze modelele de inteligență artificială din familia Gemini, anunțând lansarea unei actualizări importante pentru versiunea 2.5 Pro. Noua variantă, cunoscută intern drept ediția 06-05, vine ca răspuns direct la unele probleme semnalate de utilizatori în edițiile anterioare, în special în actualizarea denumită I/O Edition (sau 05-06), care se axa pe îmbunătățirea capabilităților de programare, scrie publicația ArsTechnica. Compania americană promite că noul model va fi inclus curând în aplicația Gemini, marcând astfel tranziția de la stadiul de „preview” la o versiune stabilă pentru publicul larg. Unul dintre punctele forte ale noii versiuni este performanța în generarea de cod. Conform Google, modelul a obținut un scor de 82,2% în testul Aider Polyglot, depășind modele concurente de la OpenAI, Anthropic și DeepSeek. Noutățile nu se limitează la domeniul programării Cu toate acestea, noutățile nu se limitează la domeniul programării. Criticile privind lipsa de coerență și creativitate în răspunsurile oferite de Gemini Pro în actualizările din ultimele luni au determinat echipa de dezvoltare să regândească arhitectura modelului. Logan Kilpatrick, reprezentant Google, a declarat că versiunea 06-05 „închide decalajele” apărute după actualizarea 03-25 și oferă acum răspunsuri mai bine structurate și mai expresive. Un alt aspect semnificativ este introducerea așa-numitelor „thinking budgets” configurabile, o funcționalitate destinată dezvoltatorilor care folosesc Gemini Pro prin platformele Vertex AI și AI Studio. Setările permit controlul asupra nivelului de resurse cognitive alocate de model în procesul de generare a răspunsurilor, permițând astfel adaptarea performanței la nevoile specifice ale utilizatorilor. Concret, această versiune este așteptată să devină un „release stabil pe termen lung”, ceea ce înseamnă că va înlocui statutul de testare preliminară în interfața aplicației și pe web. Poți testa chiar tu cum se descurcă Gemini 2.5 În paralel cu actualizările tehnice, Google pune un accent deosebit pe evaluările utilizatorilor. Modelul Gemini 2.5 a debutat în acest an cu scoruri ridicate pe platformele de comparare LMArena și WebDevArena, unde participanții evaluează răspunsuri ale modelelor fără a cunoaște sursa acestora. Noul 2.5 Pro a înregistrat o creștere de 24 de puncte în scorul Elo pe LMArena și 35 de puncte pe WebDevArena, consolidându-și poziția de lider pe ambele platforme. Printre îmbunătățirile remarcate de testele interne se numără și o mai bună utilizare a formatării textului, cu titluri, liste și text evidențiat, elemente care contribuie la o experiență de lectură mai clară și mai eficientă. Un exemplu elocvent de progres în raționamentul modelului este răspunsul oferit la întrebarea: „Ar mai fi fost culoarea numită ‘magenta’ dacă orașul Magenta nu ar fi existat?, întrebare la care Gemini 2.5 Pro răspunde acum corect și fără ezitare, spre deosebire de alte modele mai vechi care oferă răspunsuri ambigue. Cei care vor să testeze această versiune înainte de lansarea oficială o pot accesa deja prin intermediul platformelor Google dedicate dezvoltatorilor sau în aplicația Gemini, unde este disponibilă în continuare în regim de previzualizare.
OpenAI contestă o ordonanță judecătorească care îi impune să păstreze toate jurnalele ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse
OpenAI a atacat în instanță o ordonanță judecătorească ce îi cere să păstreze toate jurnalele utilizatorilor ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse și cele sensibile generate prin API-ul său comercial, în urma unui proces declanșat de organizații media care susțin încălcări de drepturi de autor. Compania a susținut într-un document depus la tribunal că ordinul a fost emis pripit, bazat pe speculații nefondate și fără o cauză justificată, și că impune încălcarea deciziilor utilizatorilor privind confidențialitatea datelor lor, scrie publicația ArsTechnica. Cum și-a susținut OpenAI cazul în instanță „Fără un motiv întemeiat, această ordonanță împiedică OpenAI să respecte deciziile utilizatorilor privind modul și momentul în care conversațiile lor ChatGPT sunt păstrate sau șterse”, a afirmat OpenAI. Ordinul afectează utilizatorii versiunilor gratuite, Plus și Pro, precum și clienții business care folosesc API-ul OpenAI. Ordonanța judecătorească, emisă pe 13 mai, a fost dispusă după ce organizațiile media au exprimat îngrijorarea că utilizatorii ChatGPT ar putea șterge conversațiile pentru a ascunde accesul la articole cu plată. Judecătoarea Ona Wang a acceptat argumentul că, fără o astfel de măsură, OpenAI ar continua să șteargă ceea ce este considerat potențială probă. OpenAI susține însă că nu există dovezi că ar fi șters date în mod intenționat și că acuzațiile „nu au nicio bază factuală”. Compania mai arată că ordinul îi impune un cost tehnic și operațional substanțial, cu luni de muncă de inginerie pentru a implementa cerințele. „Această măsură fără precedent pune în pericol confidențialitatea a sute de milioane de utilizatori din întreaga lume”, a adăugat OpenAI, subliniind că utilizatorii folosesc ChatGPT pentru o gamă largă de activități, de la cele banale la cele foarte personale, cum ar fi gestionarea bugetului sau redactarea jurămintelor de nuntă. Compania a insistat că înainte de ordin păstra doar conversațiile utilizatorilor care nu au optat să le șteargă și că ordonanța obligă acum păstrarea tuturor conversațiilor, inclusiv a celor marcate de utilizatori ca temporare sau șterse. OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin De asemenea, OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin, precizând că acestea sunt supuse unor politici standard de retenție și că este nerezonabil să fie forțată păstrarea lor în întregime. Reacțiile utilizatorilor au fost rapide și negative, mulți exprimându-și îngrijorarea în social media privind o posibilă încălcare a confidențialității și recomandând folosirea altor servicii AI pentru evitarea riscurilor. OpenAI a cerut tribunalului să anuleze ordonanța și să permită o audiere orală, susținând că riscurile pentru confidențialitate și încălcarea contractelor cu utilizatorii sunt mult mai mari decât nevoia speculativă a reclamanților de a păstra aceste date.
Inteligența artificială generativă va afecta un sfert din locurile de muncă la nivel global. Ce se va întâmpla în România, domeniile afectate
Inteligența artificială generativă (GenAI), tehnologia din spatele unor instrumente precum ChatGPT, va influența direct modul în care lucrăm în următorii cinci ani. Potrivit unui raport recent al Forumului Economic Mondial (WEF), aproximativ un sfert dintre locurile de muncă existente la nivel global vor fi afectate de aceste tehnologii până în anul 2030. Afectarea nu înseamnă neapărat înlocuirea completă a forței de muncă umane, ci o reconfigurare a atribuțiilor, în care activitățile repetitive și administrative vor fi automatizate. Se așteaptă ca domenii precum finanțele, resursele umane, marketingul, serviciile pentru clienți și IT-ul să fie printre cele mai influențate. Raportul WEF subliniază că GenAI nu va genera un val masiv de șomaj, dar va cere o adaptare accelerată: angajații vor trebui să dobândească competențe digitale, de analiză critică și de colaborare uman-algoritm, în timp ce guvernele și companiile vor avea responsabilitatea de a asigura reskilling-ul forței de muncă. România: decalaj digital și oportunitate de reformă În România, impactul GenAI va fi asimetric, în funcție de gradul de digitalizare al fiecărui sector. Potrivit datelor Eurostat și ale Comisiei Europene, România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește competențele digitale ale populației și digitalizarea administrației publice. Cu toate acestea, există domenii expuse direct transformării produse de GenAI: Outsourcing și BPO (Business Process Outsourcing): Un sector important în economia românească, unde multe posturi implică sarcini repetitive care pot fi automatizate cu GenAI. Finanțe și contabilitate: Companii multinaționale cu centre în România ar putea introduce sisteme AI care preiau sarcinile contabile uzuale. Educație: Tehnologiile AI pot schimba metodele de predare, în special în învățământul superior și cel profesional. Administrație publică: România are o oportunitate de modernizare, dacă GenAI este integrată în mod strategic în fluxurile de lucru birocratice. Conform unei analize a McKinsey Global Institute, România ar putea automatiza până la 40% din activitățile curente din anumite industrii, dar rata efectivă de adopție va depinde de infrastructură, investiții și viziune politică. Provocările cheie: formarea profesională și etica algoritmică Problemele principale nu țin de existența tehnologiei, ci de pregătirea sistemelor educaționale și a pieței muncii pentru a face față acestei tranziții. În România, programele de formare profesională sunt fragmentate și insuficient adaptate la noile cerințe. De asemenea, există un risc real ca GenAI să accentueze inegalitățile regionale și sociale, în lipsa unor politici de coeziune digitală. Pe de altă parte, etica utilizării GenAI rămâne o temă insuficient discutată. Automatizarea deciziilor în domenii sensibile, cum ar fi resursele umane sau justiți, poate conduce la decizii netransparente sau discriminatorii. România nu are încă un cadru legislativ specific care să reglementeze folosirea AI generative în procesele de muncă. GenAI, între risc și șansă Pentru România, impactul GenAI poate fi o amenințare pentru joburile slab calificate și repetitive, dar și o oportunitate de modernizare economică. Cheia va fi viteza cu care guvernul, universitățile și sectorul privat colaborează pentru a recalifica forța de muncă și a adapta legislația la noile realități tehnologice. Fără o strategie coerentă, România riscă să devină o piață marginală, dependentă de deciziile luate în centrele tehnologice occidentale. Luând în calcul o abordare proactivă, însă, GenAI poate accelera transformarea digitală a economiei și poate oferi românilor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin repetitive.
GPT-5 vine din urmă: OpenAI promite un nou model AI mai competitiv
OpenAI pregătește lansarea unui nou model fundamental de inteligență artificială, GPT-5, care ar putea schimba din nou regulile jocului în lupta pentru supremația în domeniul AI. După un an în care competiția s-a intensificat cu apariția unor modele performante precum Gemini 2.5 Pro și Claude 4, OpenAI pare gata să răspundă provocării cu o versiune îmbunătățită a motorului său emblematic. Informațiile vin direct din cadrul AI Summit din Mexic, unde doi reprezentanți ai companiei au confirmat oficial că GPT-5 este în lucru și va fi semnificativ mai performant decât versiunile anterioare. Deși detaliile tehnice rămân neclare, mesajul transmis este limpede: OpenAI nu doar că țintește o îmbunătățire, ci vrea să reintre agresiv în cursa inovației AI. În ultimul an, OpenAI a simțit presiunea unei competiții tot mai acerbe. Modele precum Claude 4 de la Anthropic și Gemini 2.5 Pro de la Google DeepMind au ridicat ștacheta, mai ales în sarcini complexe precum programarea și raționamentul avansat. GPT-4, deși puternic, a început să fie perceput drept un pas în spate față de noile lansări. În acest context, declarația oficialilor OpenAI de la summitul AI nu lasă loc de interpretări: „Sperăm ca, odată cu GPT-5, să putem concura puțin mai mult”. Este o recunoaștere sinceră că GPT-4 nu mai domină așa cum o făcea în trecut și o promisiune că următoarea versiune va aduce îmbunătățiri substanțiale. Data estimativă de lansare este vara acestui an, cu iulie ca țintă principală, însă compania a lăsat loc de incertitudini. Dacă GPT-5 nu reușește să atingă obiectivele interne de performanță, lansarea ar putea fi amânată. OpenAI preferă clar să aștepte decât să ofere un produs incomplet sau sub așteptări. Un aspect interesant este costul viitorului model. Deși nu au fost oferite cifre, reprezentanții OpenAI au sugerat că GPT-5 nu va fi „chiar ieftin”, comparativ cu GPT-4. Acest indiciu sugerează o complexitate tehnologică crescută și, probabil, o infrastructură mai scumpă de întreținut. GPTs personalizați: o revoluție în AI care continuă să evolueze În paralel cu dezvoltarea GPT-5, OpenAI a oferit indicii și despre direcția viitoare a GPTs – acele versiuni personalizate de ChatGPT lansate anul trecut. Acestea permit utilizatorilor să creeze agenți AI adaptați nevoilor lor specifice, fie că e vorba de educație, consultanță, programare sau suport clienți. Compania a declarat că „strategia GPTs se schimbă în mod constant” și că vom asista la modificări semnificative în lunile următoare. Într-un context în care lumea AI evoluează rapid, OpenAI pare să pregătească o transformare majoră a modului în care utilizatorii pot interacționa și construi cu ajutorul GPT-urilor. Sugestia lor? „Recomandăm să începeți cu ChatGPT, pentru că lumea GPT-urilor se va schimba în lunile următoare”. Cu alte cuvinte, dacă vrei să fii pregătit pentru ce urmează, familiarizarea cu ChatGPT rămâne o alegere solidă, indiferent de nivelul tău de expertiză în AI. Operator, agentul AI din culise, primește și el un upgrade Un alt proiect important menționat la summit a fost Operator – agentul AI intern al OpenAI, despre care se știe că ar urma să joace un rol-cheie în automatizarea sarcinilor complexe. Deși nu au fost anunțate termene clare de lansare, compania lucrează deja la o versiune mai performantă, semn că accentul se mută tot mai mult pe agenți autonomi capabili să ia decizii și să execute taskuri fără intervenție umană. Această direcție reflectă tendința generală a industriei AI de a trece de la modele conversaționale pasive la entități capabile să „facă lucruri”: să navigheze pe web, să trimită e-mailuri, să completeze formulare sau chiar să scrie cod în funcție de obiective definite de utilizator. OpenAI nu este singura companie care explorează această zonă. Rivalii de la Google și Anthropic testează deja agenți AI similari, capabili să colaboreze cu aplicații și să îndeplinească sarcini complexe. Operator ar putea deveni astfel o piesă esențială din noua strategie OpenAI pentru a reveni în vârful industriei. În concluzie, GPT-5 nu este doar o nouă versiune a unui model AI deja celebru, ci un pas strategic esențial pentru viitorul OpenAI. Compania vrea să revină în fruntea cursei și își pune toate resursele în joc: un model mai bun, GPTs mai flexibili și agenți AI mai puternici. Dacă totul merge conform planului, vara lui 2025 s-ar putea dovedi un punct de cotitură în inteligența artificială generativă.
Se poate și invers – O companie de inteligență artificială a dat faliment după ce s-a aflat că boții săi erau indieni
Compania de software Builder.ai, sprijinită de Microsoft și fondul suveran al Qatarului, își declară falimentul după ce un creditor i-a confiscat peste 70% din lichidități. Concret, Builder.ai, un startup britanic din domeniul inteligenței artificiale, susținut de Microsoft și de Qatar Investment Authority (QIA), urmează să intre în faliment după ce creditorul Viola Credit a retras 37 de milioane de dolari din conturile companiei. Informația a fost confirmată de directorul general Manpreet Ratia, într-un interviu acordat Bloomberg pe 20 mai 2025. Conform acestuia, în urma retragerii, firma a rămas cu doar 5 milioane de dolari, blocați în conturi din India, care nu pot fi folosiți pentru plata salariilor din cauza restricțiilor privind transferurile internaționale. Viola Credit, care a acordat companiei un împrumut de 50 de milioane de dolari în 2024, nu a comentat public decizia de a bloca fondurile. Ratia a declarat că Builder.ai va iniția procedurile de faliment în cele cinci jurisdicții în care operează: Regatul Unit, Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite și Singapore. În lipsa lichidităților, conducerea a decis disponibilizarea majorității angajaților. Potrivit CEO-ului, compania nu mai poate susține operațiunile curente. Administratorul companiei va fi numit în perioada următoare pentru a gestiona procedura de insolvență. „Se pare că firma nu avea AI, ci era doar un grup de dezvoltatori indieni care se prefăceau că scriu cod ca AI”, a scris Linas Beliūnas, director la compania financiară Zero Hash, într-o postare pe LinkedIn. De la investiții majore, la acuzații privind manipularea vânzărilor Falimentul marchează un colaps spectaculos pentru Builder.ai, care în urmă cu doi ani atrăgea o rundă de finanțare de 250 de milioane de dolari, condusă de QIA, unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume. În 2023, Microsoft a investit în companie în cadrul unui parteneriat strategic. Totuși, în aprilie 2025, compania a recunoscut că a fost nevoită să-și reducă estimările de vânzări prezentate investitorilor și să angajeze auditori externi pentru verificarea ultimilor doi ani de bilanțuri, după întrebări formulate de Bloomberg cu privire la acuzațiile unor foști angajați, potrivit cărora compania ar fi umflat artificial cifrele de vânzări. Fondatorul Sachin Dev Duggal a demisionat din funcția de CEO în februarie 2025, fiind înlocuit de Manpreet Ratia. În același timp, consiliul de administrație a fost redus de la nouă la cinci membri, iar Duggal a pierdut controlul asupra a patru din cele cinci locuri deținute anterior. Un exemplu al riscurilor din goana pentru investiții în AI Situația Builder.ai reflectă riscurile asociate valului de entuziasm din jurul startup-urilor AI, în special în contextul succesului companiilor precum OpenAI sau Anthropic. După lansarea ChatGPT, interesul pentru firmele emergente din domeniul inteligenței artificiale a crescut considerabil, atrăgând nume mari din industria tehnologică și financiară. Printre investitorii Builder.ai se numără și International Finance Corporation (parte a Grupului Băncii Mondiale), WndrCo (fondul mogulului hollywoodian Jeffrey Katzenberg), Lakestar și incubatorul DeepCore al SoftBank. Până la acest moment, nici Microsoft, nici QIA nu au emis declarații publice în legătură cu falimentul. Înființat în 2016, Builder.ai oferea o platformă ce permitea companiilor să creeze aplicații mobile personalizate cu puțină sau fără programare, vizând astfel o alternativă mai rapidă și mai accesibilă la externalizarea tradițională a proiectelor software.