O nouă modă face ravagii pe TikTok – Cum încearcă oamenii să-și ghicească viitorul cu ChatGPT
Un nou fenomen a apărut pe rețelele sociale, cu un impact deosebit pe platforma TikTok, care a atras atenția multor utilizatori din întreaga lume: citirea viitorului cu ajutorul inteligenței artificiale. Utilizatorii își fotografiază palmele și încarcă aceste imagini în ChatGPT, cerându-i să le dezvăluie ce le rezervă viitorul. Acest trend a crescut rapid în popularitate, iar reacțiile nu au întârziat să apară, de la uimire și curiozitate până la scepticism, scrie Antena 3 CNN. Un exemplu clar al fenomenului vine de la Miruna, notează sursa citată, o tânără influenceriță din România, care a decis să încerce acest trend după ce o prietenă i-a sugerat să își fotografieze palma și să o încarce în ChatGPT. Într-un video postat pe TikTok, Miruna a povestit cum a fost extrem de surprinsă de răspunsurile primite: „Am rămas șocată! Mi-a spus lucruri care mă caracterizau foarte bine. Nu pot să cred cât de precise au fost informațiile”, a declarat tânăra. În plus, aceasta le-a lansat provocarea urmăritorilor săi de a încerca același experiment și să împărtășească ulterior impresiile lor. Reacțiile utilizatorilor TikTok și controversele generate de acest trend Nu doar utilizatorii din România au fost impresionați de răspunsurile oferite de ChatGPT, ci și internați din alte colțuri ale lumii. De exemplu, Costi, un alt tânăr din România, a povestit pe TikTok despre experiența sa: „ChatGPT îți poate citi viitorul în palma ta. Tot ce trebuie să faci este să încarci poza cu palma și să îi ceri să îți prezică viața”. Mesajul său a stârnit și mai mult interes, iar mulți dintre urmăritori au încercat să reproducă experimentul. În același timp, nu au lipsit nici vocile critice, care au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestui tip de citire a viitorului. Un alt utilizator din afaceri a mărturisit că, deși nu crede în astfel de practici, a fost uimit de cât de detaliate și precise au fost observațiile făcute de AI despre personalitatea sa: „Nu sunt un mare fan al ghicitului, dar detaliile despre cine sunt, oferite de AI, sunt incredibile”. Mai mult, unele persoane care au postat videoclipuri de acest tip pe TikTok au exprimat o reacție emoționantă, spunând că răspunsurile oferite de AI le-au dat senzația că „cineva le cunoaște viața” într-un mod profund, lăsându-i uimiți și chiar în lacrimi. Inteligența artificială în fața unor noi provocări: de la distracție la scepticism În ciuda entuziasmului generat, există o întrebare importantă ce rămâne nelămurită: este acesta un experiment de divertisment sau AI chiar poate prezice viitorul? Deși AI-ul avansează rapid, majoritatea experților sunt de părere că ceea ce se întâmplă pe TikTok este mai mult un joc interactiv, un test de curiozitate decât o adevărată abilitate de ghicit. Totuși, acest trend reflectă o tendință mai largă de explorare a limitelor tehnologiei și de testare a posibilităților pe care le oferă AI, chiar și în domenii mai puțin tradiționale. Experimentele de „citire a viitorului” cu ChatGPT demonstrează nu doar fascinația oamenilor pentru tehnologie, dar și dorința de a căuta răspunsuri în locuri neobișnuite. De asemenea, arată cât de ușor poate o platformă digitală să influențeze gândirea colectivă și să provoace discuții despre natura și limitele Inteligenței Artificiale.
Explozie în lumea AI: cum a ajuns Safe Superintelligence să valoreze 32 miliarde dolari în mai puțin de un an
Într-o industrie deja ultra-competitivă și populată de giganți precum OpenAI, Google sau Anthropic, apariția unui nou startup care rupe toate tiparele este rară. Dar Safe Superintelligence Inc. (SSI) a reușit exact asta: într-un interval de nici 12 luni de la înființare, compania a atins o evaluare de 32 de miliarde de dolari, atrăgând atenția întregii lumi tech. Și nu este vorba doar despre bani – ci despre viziunea unui AI sigur, dezvoltat fără presiuni comerciale, cu accent pe impactul pozitiv asupra omenirii. Într-o epocă în care inteligența artificială este percepută atât ca soluție, cât și ca amenințare, SSI vine cu o promisiune curajoasă: modele AI avansate, dar sigure, care nu scapă de sub control și nu periclitează viața umană. Iar această misiune pare să fi rezonat profund cu investitori puternici precum Google, Nvidia, Andreessen Horowitz sau Lightspeed Venture Partners. Cine sunt oamenii din spatele SSI și ce face compania diferit Safe Superintelligence Inc a fost înființată în iunie 2024, iar în spatele ei se află un nume cu greutate: Ilya Sutskever, fost Chief Scientist la OpenAI și una dintre cele mai importante figuri din AI-ul modern. Alături de el, în proiect s-au alăturat Daniel Gross (fost lider Apple AI) și Daniel Levy, rezultând un trio de elită care a decis să mute accentul de pe AI-ul hipercomercializat pe AI-ul etic și responsabil. Deși sediile companiei sunt în Silicon Valley și Tel Aviv, impactul ei este deja global. În doar trei luni de la lansare, SSI a primit o primă finanțare de 1 miliard de dolari și a fost evaluată la 5 miliarde. În aprilie 2025, a urmat o nouă rundă de investiții, ridicând valoarea startup-ului la uluitoarea sumă de 32 de miliarde de dolari. Dar de ce ar paria investitorii pe un startup aflat în primii săi pași, când deja există giganți ca OpenAI sau Google DeepMind? Răspunsul e simplu: modelul de business propus de SSI este complet diferit. Nu există presiunea monetizării imediate, nu există goana după profit cu orice preț. În schimb, accentul este pus pe cercetare profundă, siguranță și sustenabilitate – un pariu riscant, dar care ar putea schimba fața industriei AI. Ce înseamnă, de fapt, un AI sigur și de ce contează Conceptul de “AI sigur” sau Safe AI nu este o modă, ci o necesitate. Cu cât modelele devin mai complexe, cu atât cresc riscurile ca acestea să ia decizii arbitrare, neanticipate sau chiar periculoase pentru oameni. Un AI sigur, așa cum îl definesc cei de la SSI, este un sistem care: Nu ia decizii cu impact negativ asupra ființelor umane. Are un comportament previzibil în toate scenariile. Poate fi oprit sau modificat fără să “scape de sub control”. Această abordare a câștigat teren în ultimii ani, pe măsură ce AI-ul s-a infiltrat în toate domeniile – de la sănătate și justiție, până la industrie militară și educație. Când un algoritm poate decide cine primește un tratament sau un loc de muncă, siguranța devine esențială. Iar SSI propune tocmai asta: un AI care nu doar gândește, dar o face responsabil. În plus, având în spate expertiza lui Sutskever, implicat în dezvoltarea primelor versiuni GPT și fost arhitect al OpenAI, SSI are potențialul să ofere modele AI mai avansate și mai inteligente decât tot ce există acum pe piață. Deși nu au oferit prea multe detalii tehnice, sursele citate de Financial Times vorbesc despre “metode unice de dezvoltare și scalare” – probabil o referire la tehnici de antrenament și optimizare diferite față de cele clasice. De la viziune la realitate: ce urmează pentru SSI Până acum, Safe Superintelligence Inc. a fost extrem de rezervată în declarații. Fără demo-uri publice, fără promisiuni umflate, fără hype în social media. Doar rezultate. Și tocmai această discreție calculată, în contrast cu stilul flamboyant al altor companii tech, a atras investitorii mari. SSI vrea să construiască AI care să dureze, nu AI care să impresioneze repede. Valoarea de 32 miliarde dolari este uriașă chiar și în contextul Silicon Valley, iar faptul că această evaluare a fost acceptată de jucători precum Nvidia și Alphabet indică un nivel de încredere neobișnuit. Totuși, provocările abia încep. Concurența este acerbă, iar presiunea va crește pe măsură ce OpenAI, Google și Anthropic își vor lansa următoarele generații de modele. Dar poate cel mai mare test pentru SSI nu va fi tehnologic, ci etico-social: cum va reuși compania să mențină echilibrul între dezvoltare și siguranță, între performanță și responsabilitate? Dacă răspunsul va fi cel corect, startup-ul ar putea deveni etalonul industriei AI din următorul deceniu.
Țara în care inteligență artificială face legea, o destinație favorită pentru români. De ce au ajuns aă apeleze la AI
Într-un pas îndrăzneț care marchează o adevărată revoluție în guvernare, Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunțat că vor folosi inteligența artificială (AI) pentru a redacta legi și reglementări. Potrivit declarațiilor oficiale, noul sistem va transforma radical modul în care statul elaborează legislația, făcând întregul proces „mai rapid și mai precis”. Emiratele Arabe Unite – primele în lume cu o legislație creată de inteligența artificială „Acest nou sistem, susținut de inteligența artificială, va schimba modul în care creăm legi, făcând procesul mai eficient și mai precis”, a afirmat Sheikh Mohammad bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubaiului și vicepreședintele EAU, într-o declarație citată de presa de stat. Proiectul este considerat cel mai ambițios de acest gen la nivel mondial. Deși și alte guverne explorează utilizarea AI-ului pentru a îmbunătăți serviciile publice sau pentru a analiza proiecte de lege, niciun alt stat nu a mers atât de departe încât să permită AI-ului să propună modificări legislative prin analiza datelor juridice și guvernamentale. Cum va funcționa AI-ul legislativ: o rețea uriașă de date și sugestii automate Emiratele plănuiesc să construiască o bază de date uriașă, care să includă toate legile federale și locale, precum și hotărâri judecătorești, informații din sistemul public și alte date relevante pentru viața socială și economică. Pe baza acestei baze de date, inteligența artificială va analiza impactul real al legislației în vigoare asupra populației și economiei. AI-ul nu doar că va interpreta legislația existentă, dar va și sugera modificări periodice, în funcție de evoluția societății și a nevoilor cetățenilor. Scopul? O legislație mai dinamică, adaptată în timp real, cu o capacitate estimată de a accelera procesul legislativ cu până la 70%. Această abordare inovatoare este sprijinită de investițiile masive ale statului în tehnologie. De exemplu, în 2024, EAU au lansat fondul MGX, un vehicul de investiții dedicat dezvoltării AI, care a contribuit inclusiv la un fond de infrastructură tehnologică de 30 de miliarde de dolari gestionat de gigantul american BlackRock. Astfel, Emiratele nu doar că implementează AI în administrație, dar și își construiesc o infrastructură solidă de suport tehnologic, economic și strategic în jurul acestei inovații. Între progres și pericol: provocările ascunse ale unei legislații generate de AI Cu toate că proiectul este promițător și demonstrează o deschidere extraordinară către viitor, specialiștii trag și semnale de alarmă. Utilizarea AI în elaborarea legislației ridică numeroase întrebări privind transparența, responsabilitatea și corectitudinea deciziilor generate automat. Una dintre marile provocări este faptul că algoritmii de inteligență artificială pot funcționa ca niște „cutii negre” – extrem de complexe, dar dificil de înțeles sau de controlat. Astfel, utilizatorii umani, fie ei funcționari sau cetățeni, ar putea ajunge să nu mai înțeleagă cum a fost luată o decizie legală sau de ce a fost propusă o anumită modificare. În plus, AI-ul este dependent de datele pe care le primește. Dacă aceste date sunt incomplete, părtinitoare sau incorecte, există riscul ca AI-ul să genereze legi inadecvate sau chiar nedrepte. Interpretarea eronată a normelor juridice sau a contextului social poate conduce la consecințe grave, mai ales într-un sistem care nu mai are ca punct central discernământul uman. În același timp, există riscul ca legislația să devină prea tehnică, îndepărtată de înțelegerea comună, sau ca cetățenii să nu mai aibă încredere într-un sistem automatizat care propune reguli pentru viața lor. Viitorul este acum: model pentru alții sau experiment riscant? Inițiativa Emiratelor Arabe Unite ar putea deveni un model global, mai ales pentru țările care caută să digitalizeze administrația publică și să răspundă mai eficient nevoilor societății. Dacă va avea succes, acest proiect ar putea revoluționa modul în care se scriu legile în întreaga lume – nu doar mai repede, ci și mai adaptat la realitate. Pe de altă parte, tocmai complexitatea procesului legislativ, care implică valori, etică, drepturi fundamentale și dezbateri democratice, face ca încrederea totală într-un sistem AI să fie prematură și riscantă. Este clar că viitorul va aduce tot mai multă tehnologie în guvernare. Întrebarea esențială este: Cât de mult control suntem dispuși să cedăm algoritmilor? Răspunsul la această întrebare va modela nu doar legile, ci însăși structura societății noastre în deceniile următoare. Emiratele Arabe Unite au făcut primul pas – restul lumii privește cu atenție.
Roboții care gândesc și vorbesc ca niște soldați: Cum subțiază armata americană granița dintre om și inteligența artificială
Armata Statelor Unite face pași semnificativi în direcția integrării roboților inteligenți în unitățile de luptă, cu scopul de a-i transforma în parteneri de încredere pentru soldați. În cadrul Săptămânii Naționale a Roboticii, cercetătorii de la Laboratorul de Cercetare al Armatei Americane (DEVCOM ARL) au prezentat ultimele progrese în domeniul inteligenței artificiale, autonomiei și interacțiunii om-mașină. Una dintre cele mai notabile realizări este integrarea AI generative în sistemele robotice, ceea ce permite roboților să înțeleagă limbajul natural și să comunice cu soldații în timp real. Tehnologia le oferă capacitatea de a transmite informații relevante despre misiuni sau avarii într-un mod asemănător comunicării umane. „Reducem distanța dintre om și robot. Scopul nostru este ca aceste sisteme să fie intuitive, receptive și, în final, un real ajutor pentru soldat”, a explicat Phil Osteen, coordonator al programului AI for Maneuver and Mobility (AIMM). În plus față de interacțiunea verbală, AIMM dezvoltă și capacități avansate de deplasare off-road, instruind roboții cu AI să înțeleagă indicații umane și să execute mișcări tactice complexe, adaptate condițiilor reale de luptă, scrie Interesting Engeneering. Mobilitate autonomă și control tactic avansat Operațiunile militare presupun mai mult decât simpla deplasare, fiind nevoie de acoperire, disimulare și coordonare în formații. În acest context, ARL colaborează cu firme private precum Overland AI pentru dezvoltarea unor soluții software și hardware care permit vehiculelor autonome să se descurce în teren dificil, menținând viteze relevante pentru intervenții operative. „Am înregistrat un progres semnificativ în mobilitatea autonomă. Putem naviga acum prin vegetație deasă, menținând viteze utile în operațiuni reale”, a declarat Udam Silva, managerul programului AIMM. Totodată, în cadrul programului Human Autonomy Teaming (HAT), cercetătorii creează un set de instrumente care permit soldaților să planifice, să execute și să analizeze misiuni alături de sisteme autonome. Acesta le oferă militarilor evaluări în timp real ale performanței roboților, permițând intervenții rapide în cazul unor devieri de la plan. Dr. Brandon Perelman, coordonatorul programului HAT, este de părere că software-ul dezvoltat este compatibil cu diverse tipuri de vehicule autonome și poate fi adaptat la nevoile variate ale operațiunilor militare moderne. Programul include, de asemenea, tehnologii de fuziune a datelor, sincronizând fluxuri video, informații de poziționare și navigație pentru o imagine completă a câmpului de luptă. În perspectivă, cercetările vor viza extinderea integrării dintre nivelurile de comandă ale armatei și colaborarea eficientă între forțele terestre și cele aeriene, în vederea formării unor echipe mixte om-mașină tot mai eficiente.
Meta îi dă tare cu inteligența artificială: Cum vrea să schimbe conturile de Instagram ale adolescenților cu AI
Conturile utilizatorilor suspectați că sunt minori vor fi transformate automat în conturi cu restricții, chiar dacă au declarat o vârstă de adult. Meta continuă să implementeze măsuri menite să protejeze minorii care folosesc platformele sale, în special Instagram. După ce în 2023 a introdus un tip special de cont numit „Teen Account”, destinat exclusiv utilizatorilor sub 18 ani și care presupune restricții suplimentare privind confidențialitatea și accesul la anumite tipuri de conținut, compania extinde acum aceste măsuri cu ajutorul inteligenței artificiale. Începând cu luna aprilie 2025, Meta a anunțat lansarea unui nou program de detectare automată a vârstei reale a utilizatorilor. Folosind un model de inteligență artificială antrenat special pentru acest scop, compania va identifica conturile care, deși declară o vârstă legală de adult, prezintă comportamente online asociate adolescenților. În cazul în care AI-ul detectează un astfel de profil, contul respectiv va fi trecut automat în regim de „Teen Account”, cu restricțiile aferente, scrie Life Hacker. Cum funcționează sistemul și ce presupun restricțiile Meta Modelul de inteligență artificială folosit de Meta pentru Instagram nu se bazează doar pe data de naștere introdusă de utilizator, ci analizează comportamentele online, cum ar fi interacțiunile cu postările, tipul de conținut accesat și chiar urările primite la aniversări. De exemplu, dacă un utilizator primește mesaje de genul „La mulți ani pentru cei 17 ani!” sau reacționează la conținut caracteristic adolescenților, AI-ul poate considera că este minor. Trecerea la un cont de tip „Teen Account” implică mai multe limitări: contul devine privat, evident, dacă nu era deja, mesajele directe din partea adulților sunt restricționate, iar conținutul violent sau care promovează proceduri estetice este ascuns. Mai mult decât atât, aplicația va emite notificări atunci când este folosită mai mult de 60 de minute într-o zi și va activa automat un mod „de somn” între orele 22:00 și 07:00, în care notificările sunt dezactivate și mesajele primesc răspunsuri automate. Riscuri de identificare greșită și măsuri de remediere pe Instagram Meta recunoaște că sistemul bazat pe AI pentru Instagram nu este infailibil și că există posibilitatea ca unii adulți să fie clasificați greșit ca fiind minori. În astfel de cazuri, aceștia vor fi nevoiți să ajusteze manual setările contului sau să își verifice vârsta pentru a reveni la statutul de utilizator adult. Deocamdată, compania nu a precizat clar cum se va realiza această verificare, dar promite că va oferi opțiuni clare pentru corectarea erorilor. Măsura face parte dintr-un efort mai larg al Meta de a crea un mediu mai sigur pentru utilizatorii tineri ai rețelelor de socializare. Compania susține că va continua să îmbunătățească acuratețea acestor instrumente bazate pe AI și să ofere control părinților și adolescenților asupra experienței online. Totuși, utilizatorii sunt avertizați că aceste modificări pot afecta și conturile care nu sunt, în mod real, deținute de minori.
Chatbot-ul AI de la Cursor provoacă haos: Cum a inventat o regulă inexistentă și a stârnit revolta utilizatorilor
Tehnologia și inteligența artificială sunt într-o continuă expansiune, iar mulți dintre noi ne bazăm pe acestea pentru a face mai ușoare activitățile zilnice. Totuși, un incident recent a demonstrat că AI-ul nu este încă perfect și că, uneori, poate provoca mai multe probleme decât soluții. Este cazul chatbot-ului cu AI de la Cursor, care a inventat o regulă inexistentă, stârnind furia utilizatorilor și creând o adevărată criză pentru companie. Ce s-a întâmplat mai exact și ce învățăminte se pot trage din această întâmplare? Săptămâna trecută, un dezvoltator activ pe Reddit, cunoscut sub numele de BrokenToasterOven, a semnalat o problemă neobișnuită cu chatbot-ul Cursor. Acesta obișnuia să lucreze de pe mai multe dispozitive, un laptop, un desktop și un server remote, accesând platforma Cursor pentru a scrie și testa codul. Însă, de fiecare dată când se conecta de pe un dispozitiv, sesiunile active de pe celelalte dispozitive erau închise automat, ceea ce îi întrerupea complet fluxul de lucru. Așa că a decis să trimită un e-mail la suportul tehnic pentru a întreba despre această problemă. Răspunsul primit a venit din partea chatbot-ului AI, Sam, care a explicat că această limitare este o „caracteristică de securitate” oficială a platformei. Totuși, utilizatorul a descoperit rapid că această „caracteristică” nu exista și că era complet inventată. Ceea ce a urmat a fost o avalanșă de reacții negative din partea utilizatorilor pe Reddit și Hacker News. Mulți dintre aceștia au anunțat că își vor anula abonamentele din cauza acestui incident. De asemenea, mulți au criticat compania pentru că a permis unui AI să răspundă în mod greșit și fără a verifica informațiile înainte de a le transmite clienților. Cum a reacționat Cursor la criză După ce utilizatorii au început să protesteze pe rețelele sociale, compania Cursor a intervenit rapid. Trei ore mai târziu, un reprezentant cu inteligență naturală al companiei a clarificat situația pe Reddit. Acesta a explicat că regulile invocate de chatbot erau o eroare și că nu exista nicio politică de limitare a sesiunilor pe mai multe dispozitive. Totodată, compania a precizat că chatbot-ul Sam era doar o primă linie de suport și că eroarea provenea dintr-un bug tehnic. Michael Truell, cofondatorul companiei, a intervenit personal pe Hacker News pentru a detalia situația. Acesta a spus că utilizatorul care s-a plâns a fost complet rambursat și că au fost implementate măsuri pentru a preveni ca astfel de erori să se mai repete. Potrivit lui Truell, cauza incidentului a fost o „race condition”, o eroare care se produce în mod special pe conexiuni de internet lente. Aceasta făcea ca mai multe sesiuni simultane să fie create, iar sistemul le interpreta greșit, deconectând utilizatorul de pe celelalte dispozitive. Lecții de învățat din incidentul chatbot-ului Cursor Incidentul cu chatbot-ul AI al celor de la Cursor scoate în evidență mai multe vulnerabilități ale companiilor care aleg să se bazeze pe tehnologia AI pentru a gestiona relațiile cu clienții. Deși AI-ul poate fi extrem de eficient în anumite cazuri, erorile sale pot afecta în mod serios reputația unei companii. În plus, folosirea unui chatbot nesupravegheat poate duce la crize care ar putea fi evitate printr-un control mai atent asupra procesului de comunicare. Un alt punct important este legat de transparența și promptitudinea cu care Cursor a abordat problema. Chiar dacă greșeala inițială a fost cauzată de un AI, compania a recunoscut rapid eroarea și a oferit soluții pentru a rezolva situația. Reacția rapidă și clarificarea erorii au ajutat la restabilirea încrederii utilizatorilor în platforma Cursor, deși nu toți au fost dispuși să accepte explicațiile oferite. Securitatea și transparența în era AI Unul dintre principalele motive pentru care utilizatorii au fost atât de frustrați a fost faptul că chatbot-ul a invocat o „caracteristică de securitate” care nu exista. În contextul actual, în care securitatea cibernetică și confidențialitatea datelor sunt extrem de importante, orice afirmație despre o politică de securitate trebuie să fie veridică și să fie susținută de dovezi concrete. Orice informație greșită transmisă unui utilizator poate crea confuzie și poate dăuna încrederii în platforma respectivă. De asemenea, incidentul subliniază importanța unei strategii clare de implementare și monitorizare a AI-ului. Deși chatbot-urile pot ajuta la reducerea costurilor și la îmbunătățirea eficienței, ele trebuie să fie atent supravegheate și să fie reglate pentru a preveni erorile care pot avea consecințe grave. Companiile care se bazează pe tehnologia AI trebuie să fie pregătite să răspundă rapid și eficient la orice problemă care ar putea apărea, în special atunci când aceasta afectează încrederea clienților. Concluzie: AI-ul nu este infailibil Incidentul cu chatbot-ul de la Cursor este un exemplu clar că, deși inteligența artificială poate fi extrem de utilă, ea nu este infailibilă. Eroarea de comunicare a acestuia a scos în evidență vulnerabilitățile din procesele automatizate și a demonstrat că, în anumite cazuri, tehnologia poate crea mai multe probleme decât soluții. Pe de altă parte, reacția rapidă și transparentă a companiei a fost un aspect pozitiv, care a ajutat la minimizarea pagubelor. Totuși, acest incident ar trebui să servească drept un avertisment pentru toate companiile care aleg să se bazeze pe AI pentru suportul clienților: încrederea și satisfacția utilizatorilor nu trebuie puse în pericol de erori care pot fi evitate printr-o supraveghere adecvată a tehnologiilor utilizate.
Abia aștept să ne conducă AI-ul: De ce un fost director Google vrea o lume guvernată de roboți
Declarațiile recente ale lui Mo Gawdat, fost Chief Business Officer la Google X (acum „X”, laboratorul de inovație al Alphabet Inc.), au generat o undă de șoc în rândul comunității tehnologice, dar și un val de controverse în rândul publicului larg. Într-un podcast care a devenit viral, Gawdat susține că Inteligența Artificială va evolua până la punctul în care va încerca să preia conducerea, iar acest lucru nu este neapărat un pericol, ci o oportunitate de „resetare” a umanității. Afirmația sa-cheie – „abia aștept ca o ființă mai inteligentă ca noi să fie responsabilă de decizii” – ridică o întrebare esențială: suntem cu adevărat pregătiți să cedăm controlul? De ce Mo Gawdat crede că AI ar trebui să conducă lumea Fostul director de la Google X nu vede în AI o amenințare iminentă, ci o șansă pentru omenire de a-și depăși propriile limite și greșeli. În opinia lui, inteligența artificială nu este bună sau rea prin natura ei, ci va reflecta valorile celor care o creează și o instruiesc. Mai mult decât atât, Gawdat susține că AI este deja capabilă să identifice ce este „în neregulă” cu umanitatea și că ar putea face o treabă mai bună la nivel decizional decât oamenii. „Problemele omenirii nu sunt un rezultat al inteligenței noastre, ci al prostiei noastre”, afirmă el. Cu alte cuvinte, nu avem o criză de soluții, ci o criză de etică și responsabilitate. În acest context, un sistem avansat, lipsit de ego, frică sau interese personale, ar putea lua decizii mai logice, echilibrate și favorabile umanității. Gawdat compară etica umană cu normele sociale învățate din mediul în care trăim. Fie că e vorba de o tânără din Orientul Mijlociu sau de una crescută pe plaja Copacabana, percepția despre „ce e corect” e influențată cultural, nu genetic. Tocmai de aceea, AI-ul, dacă este corect antrenat, poate depăși aceste limitări culturale și morale ale oamenilor. O viziune optimistă într-o mare de temeri și distopii Deși Gawdat promovează o viziune pozitivă și încrezătoare asupra viitorului dominat de AI, nu toți experții îi împărtășesc entuziasmul. De exemplu, celebrul istoric și autor Yuval Noah Harari a avertizat recent că Inteligența Artificială „a spart sistemul de operare al civilizației umane”, sugerând că riscul de pierdere a controlului este real și apropiat. Această diferență de viziune reflectă polarizarea actuală în jurul subiectului AI. Pe de o parte, sunt cei care o văd ca pe o tehnologie salvatoare, capabilă să reducă inegalitățile, să optimizeze resursele și să rezolve crizele climatice sau economice. Pe de altă parte, există voci care trag semnale de alarmă privind posibilele abuzuri, supravegherea totalitară sau pierderea autonomiei umane. Mo Gawdat recunoaște că vor exista „valuri” în evoluția AI. Inițial, aceasta va fi învățată de oameni și comandată de ei. Apoi, pe măsură ce își dezvoltă capacitățile, va învăța singură și va înceta să mai răspundă comenzilor, devenind un agent decizional de sine stătător. Cu toate acestea, el susține că acest scenariu nu este apocaliptic, ci logic, și că trebuie pregătit în mod conștient și etic. Cine este Mo Gawdat și de ce contează ce spune? Mo Gawdat nu este un simplu visător sau un „tech enthusiast” cu idei controversate. Este un inginer, antreprenor și fost director de top în una dintre cele mai influente companii de tehnologie din lume. În cadrul Google X, el a coordonat proiecte inovatoare, precum mașinile autonome, baloanele cu internet sau inițiativele de bioinginerie. Experiența sa vastă în domeniu îi conferă legitimitate, iar opiniile sale nu sunt deloc de ignorat. În plus, Gawdat este autorul cărții „Solve for Happy”, inspirată de moartea fiului său, Ali, în urma unei operații de rutină. Tragedia personală l-a condus către o reflecție profundă asupra sensului vieții, suferinței și fericirii, ceea ce îi adaugă o dimensiune umană și filozofică perspectivei sale despre AI. El nu militează pentru abandonarea completă a controlului uman, ci pentru o colaborare înțeleaptă între oameni și AI, în care noi suntem cei care trasează limitele, dar AI-ul ne poate ghida pe un drum mai bun. Într-o lume în care tehnologia avansează mai repede decât reglementările și etica care o înconjoară, mesajul lui Mo Gawdat este clar: AI este o oglindă a umanității. Dacă vrem ca această oglindă să reflecte ceva frumos și constructiv, trebuie să ne revizuim propriile valori, alegeri și priorități. Până la urmă, întrebarea nu este dacă AI va conduce, ci dacă noi vom fi pregătiți să fim partenerii săi, nu victimele sale.
Cum a detronat-o Lucy Guo pe Taylor Swift și a făcut istorie în lumea AI
Într-o lume în care inovația tehnologică redefinește succesul, Lucy Guo, o fostă studentă la informatică care a abandonat facultatea, a devenit cea mai tânără femeie miliardară „self made” din lume. Nu este o celebritate, nu are albume de platina, dar a reușit ceva ce puțini pot: să depășească în topul Forbes o vedetă globală ca Taylor Swift. Povestea ei este una despre viziune, risc și perseverență – cu o doză sănătoasă de umor și realism. De la începuturi modeste la o companie evaluată la 25 de miliarde de dolari Lucy Guo a cofondat Scale AI, compania care a devenit rapid un jucător major în industria inteligenței artificiale, pe când avea doar 21 de ani. Alături de Alexandr Wang, pe atunci un puști de 19 ani cu mintea brici, Guo a pornit într-o aventură antreprenorială care avea să schimbe traiectoria tehnologică a lumii. Scale AI furnizează date etichetate esențiale pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială – un sector crucial într-un peisaj tech în care datele sunt combustibilul progresului. În ciuda faptului că a părăsit compania în urmă cu câțiva ani, Guo a păstrat o participație semnificativă, demonstrând un simț strategic rar întâlnit la vârsta ei. Recent, compania a anunțat o ofertă publică de cumpărare, oferind angajaților și investitorilor timpurii ocazia de a vinde acțiuni. Evaluarea finală? 25 de miliarde de dolari – un salt colosal față de valoarea de 13,8 miliarde din 2024. Această ascensiune spectaculoasă a contribuit direct la creșterea averii lui Guo la 1,25 miliarde de dolari. O poveste de succes cu suișuri, coborâșuri și o concediere controversată Spre deosebire de multe alte miliardare care și-au construit averile pe moșteniri sau branduri personale, Lucy Guo este una dintre cele doar șase femei „self made” de pe planetă sub 40 de ani care au ajuns la acest statut prin muncă și inteligență. Ironia sorții? Ea a fost concediată de propria companie în 2018, în urma unui conflict de viziune cu cofondatorul Wang. În ciuda acestui episod tensionat, Guo a continuat să susțină public compania: „Am avut o diferență de opinie, dar sunt mândră de ceea ce Scale AI a realizat.” Această declarație arată nu doar maturitate, ci și o înțelegere profundă a dinamicii antreprenoriale, unde eșecul și succesul merg adesea mână în mână. După despărțirea de Scale AI, Guo nu s-a retras în umbră. Dimpotrivă, și-a canalizat energia în lansarea unui nou startup – Passes – și a investit strategic în alte inițiative tech. Chiar dacă nu a confirmat dacă își va vinde participația în oferta curentă, e clar că decizia de a rămâne acționară în Scale a fost una dintre cele mai inspirate alegeri din cariera ei. Mai mult decât cifre: imaginea unei noi generații de lideri în tehnologie Ceea ce face povestea lui Lucy Guo remarcabilă nu este doar valoarea netă a averii sale, ci simbolistica din spatele acesteia. Într-un ecosistem tech dominat adesea de bărbați și influențat de capital de risc, ea reprezintă o alternativă reală la narațiunea clasică: tânăra femeie, de origine asiatică, care sfidează regulile, își asumă riscuri și câștigă pe termen lung. Guo a declarat pentru Forbes că întreaga experiență i se pare „un pic nebunească” și că faptul că averea sa e, deocamdată, „doar pe hârtie” o face să nu se ia prea în serios. Această atitudine nonșalantă este, în fond, o trăsătură comună generației de antreprenori care au crescut într-o cultură digitală fluidă, obișnuiți cu viteza, volatilitatea și incertitudinea. Mai important decât recordul în sine este mesajul pe care îl transmite reușita ei: că poți avea un impact global fără să urmezi un traseu convențional. Că e în regulă să te cerți cu partenerii de afaceri, să o iei de la capăt, să înveți și să reintri în joc mai puternic. Și că în era inteligenței artificiale, valoarea cea mai mare vine nu doar din cod, ci și din viziune. Succesul lui Lucy Guo nu e doar o victorie personală. Este un semnal pentru întreaga industrie tech că inovația reală vine adesea din curajul de a merge împotriva curentului. Iar dacă următoarea mare companie AI va fi fondată tot de ea, nu va mai mira pe nimeni.
Gemini Live, noul ochi inteligent din telefonul tău: Google îți dă acces gratuit la conversații vizuale cu AI
Google face o mutare importantă în cursa inteligenței artificiale, oferind tuturor utilizatorilor de Android acces gratuit la Gemini Live, modul conversațional vizual al chatbot-ului său AI. După ce funcționalitatea a fost disponibilă în exclusivitate pe dispozitivele Samsung pentru o scurtă perioadă, acum vine rândul tuturor utilizatorilor Android să se bucure de această experiență interactivă, fără a mai fi necesar un abonament premium. Cu noua funcție Gemini Live, poți literalmente „arăta” problemele tale AI-ului, care le analizează în timp real folosind camera foto a telefonului tău. Fie că e vorba de un ecran cu o eroare, o rețetă complicată, un obiect misterios sau o ținută vestimentară pentru care ai nevoie de un sfat, acum nu mai trebuie să tastezi explicații lungi sau să formulezi întrebări complicate. Ții apăsat butonul lateral, îndrepți camera spre ceea ce vrei să discuți și pornești conversația. Această abordare vizuală aduce un plus major de accesibilitate și rapiditate în utilizarea AI-ului. Poți să ai o conversație fluidă, naturală, cu întreruperi, corecturi și chiar schimbări bruște de subiect – exact cum ai vorbi cu un prieten care te însoțește în oraș sau te ajută să rezolvi o problemă. În plus, Gemini Live adaptează constant răspunsurile sale pe măsură ce muți camera sau schimbi perspectiva. Practic, folosești AI-ul ca pe un consultant vizual în timp real, capabil să „vadă” ce se întâmplă și să reacționeze corespunzător. De la suport tehnic la fashion stylist: AI-ul devine tot mai personal Unul dintre cele mai interesante scenarii de utilizare pentru Gemini Live este cel din zona de lifestyle. Google sugerează, de exemplu, că poți cere părerea AI-ului despre ținuta pe care o porți, întrebând „Ce geantă s-ar potrivi cu acești pantofi?”. Folosindu-se de cunoștințele acumulate din milioane de imagini de pe internet, AI-ul poate oferi sugestii vestimentare personalizate și chiar să te îndrume către magazine unde poți găsi produsele recomandate. La fel de ușor, poți apela la Gemini Live pentru a compara două produse într-un magazin, pentru a citi etichete, pentru a identifica alimente sau obiecte de uz casnic, sau chiar pentru a obține un diagnostic vizual preliminar atunci când observi ceva neobișnuit în jurul tău – deși, evident, Google nu promovează această funcție ca instrument medical oficial. Totul devine posibil datorită integrării AI-ului în camera telefonului, care, combinată cu procesarea în cloud, permite interpretări rapide și inteligente ale conținutului vizual. Nu mai e nevoie să știi cum să pui întrebarea perfectă – ajunge să arăți și să rostești ceva simplu. Gemini înțelege contextul și se adaptează. Acces global, dar cu activare treptată Google promite disponibilitate globală pentru Gemini Live, dar activarea funcției nu va fi instantanee pentru toți utilizatorii. Aceasta se face la nivel de server și poate varia în funcție de regiune, versiunea aplicației și limba utilizată în conversație. Asta înseamnă că unii utilizatori vor putea accesa Gemini Live mai repede decât alții, în funcție de infrastructura locală și de ritmul de implementare al update-urilor. Pentru a beneficia de noua funcție, va trebui să ai aplicația Gemini instalată și actualizată la zi. După ce update-ul e activ pe serverele Google pentru regiunea ta, vei putea accesa modul vizual apăsând lung pe butonul lateral al telefonului tău Android compatibil. Această mișcare vine într-un moment în care competiția cu OpenAI devine tot mai intensă. Google răspunde astfel presiunii de a democratiza accesul la AI avansat, oferind o funcționalitate care până nu demult părea rezervată doar utilizatorilor plătitori sau ecosistemelor premium. Într-o lume tot mai vizuală și interactivă, Gemini Live pare să deschidă un nou capitol în relația dintre om și inteligența artificială. Iar faptul că poți arăta, întreba și primi un răspuns în timp real transformă interacțiunea cu AI-ul într-o experiență aproape umană. Dacă nu ai încercat încă, pregătește-te: următorul tău partener de conversație s-ar putea să aibă și „ochi”.
Inteligența artificială, încotro? Cum păstrezi echilibrul dintre inovație și siguranța în mediul online, de fapt
Cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale nu mai este o ipoteză, ci o realitate în plină desfășurare. Guverne, companii și organizații din întreaga lume se grăbesc să valorifice potențialul AI înaintea concurenței, într-o competiție cu miză uriașă, de la dominația economică la influența geopolitică. Potrivit lui Chuck Herrin, expert în securitate cibernetică și CISO la F5, acest ritm accelerat de inovație este comparabil cu un joc de strategie global, unde a ajunge primul este văzut ca o chestiune existențială, scrie publicația Dark Reading. Inteligența artificială, acest bulgăre de zăpadă care se tot mărește Cei care reușesc să dezvolte și să implementeze modele avansate, inclusiv AI generală și superinteligență, pot deveni imposibil de ajuns din urmă. Totuși, în această goană tehnologică, problemele de securitate și guvernanță sunt adesea neglijate. Discuțiile se concentrează pe alinierea valorilor AI sau pe consumul energetic necesar antrenării modelelor, dar riscurile asociate securității sunt la fel de presante. Unul dintre riscurile majore este ritmul inedit al progresului, mai rapid chiar decât Legea lui Moore, ceea ce face ca orice avantaj competitiv să fie efemer. Modelele AI lansate de companii pot fi replicate sau depășite de alternative open-source în doar câteva zile. În plus, lacunele de securitate favorizează ingineria inversă a modelelor costisitoare, care pot fi apoi redistribuite gratuit. Un caz cât se poate de concret, eventuale soluții Un exemplu elocvent îl reprezintă vulnerabilitățile identificate recent în serviciile DeepSeek. Incidentele semnalează cât de ușor pot fi compromise modelele AI dacă API-urile, datele și protocoalele de acces nu sunt bine protejate. Pentru a contracara aceste riscuri, Herrin propune o serie de măsuri concrete pe care organizațiile le pot adopta imediat: Testare riguroasă a securității înainte de lansare, folosind metode clasice de modelare a amenințărilor (precum STRIDE sau ATT&CK), dar și cadre adaptate AI, cum ar fi ATLAS; Programe dedicate de identificare a vulnerabilităților, inclusiv recompense pentru găsirea de erori în sistemele AI/LLM; Monitorizare automată și continuă a API-urilor — o componentă esențială pentru securizarea interfețelor prin care modelele AI sunt accesate; Implementarea unor cadre transparente de guvernanță AI, luând ca model Actul European pentru AI, care ar putea influența reglementările globale; Exerciții periodice de tip „red team”, care simulează atacuri reale asupra sistemelor AI, cu accent pe tehnici simple, de tip „prompt engineering”. Așa cum subliniază Herrin, câștigătorii acestei curse nu vor fi doar cei care ajung primii, ci și cei care își păstrează integritatea sistemelor în proces. Cursa AI nu poate fi evitată, dar poate fi gestionată strategic. Într-o lume în care inovația nu încetinește, securitatea trebuie integrată de la început, altfel, diferența dintre sisteme sigure și cele compromise ar putea deveni imposibil de recuperat. Cheia succesului constă, fără dar și poate, în colaborarea strânsă dintre echipele de securitate, dezvoltatori și cercetători. Numai o abordare coordonată, intenționată și proactivă poate garanta că progresul AI este însoțit de protecție adecvată. Iar momentul de acțiune este acum.