Cum a salvat ChatGPT viața unei gravide și a copilului ei: Dacă adormeam, nu mă mai trezeam
O femeie din Carolina de Sud a fost salvată după ce ChatGPT i-a recomandat să-și verifice tensiunea și să cheme ambulanța. Natallia Tarrien, o femeie însărcinată în vârstă de 28 de ani din Carolina de Sud, a apelat la ChatGPT atunci când a simțit o tensiune inexplicabilă în maxilar. Un chatbot și o decizie rapidă: cum inteligența artificială a contribuit la salvarea a două vieți Fără alte simptome evidente, a întrebat chatbot-ul ChatGPT de ce simte acel disconfort. Recomandarea a fost una de-a dreptul neașteptată: să își verifice tensiunea arterială. După ce a constatat o valoare de 142/109 și apoi o creștere și mai accentuată, ChatGPT i-a transmis un avertisment clar: „Sună la ambulanță. Acum”. La sosirea echipajului medical, tensiunea îi urcase deja la 200/146. Transportată de urgență la spital, Tarrien a fost diagnosticată cu preeclampsie, ceea ce se traduce printr-o complicație gravă a sarcinii caracterizată prin hipertensiune. Medicii au decis să inducă nașterea imediată, reușind să salveze atât mama, cât și copilul. „Dacă adormeai în seara aceea, nu te mai trezeai”, i-au zis medicii Deși copilul s-a născut în siguranță, starea mamei a continuat să se deterioreze temporar. Două zile mai târziu, vederea i s-a diminuat drastic, scrie MSN. A urmat o investigație prin RMN pentru a exclude posibile complicații neurologice. Din fericire, nu s-a depistat nicio problemă gravă, iar vederea i-a revenit progresiv. „În ziua a cincea am putut vedea pentru prima dată clar fața bebelușului meu”, a spus Tarrien. Medicul i-a confirmat apoi că, dacă ar fi ales să se culce în loc să ceară ajutor, nu s-ar mai fi trezit. Specialiștii avertizează: AI nu înlocuiește consultația medicală Medicul Ola Otulana, intervievat de Newsweek, spune că ChatGPT nu este un instrument de diagnostic și nu cunoaște istoricul medical al pacienților. Cu toate acestea, cazul demonstrează importanța de a reacționa la simptome, chiar și atunci când acestea par minore. Clipul postat de Tarrien pe Instagram a strâns peste 24 de milioane de vizualizări și mii de comentarii. Astăzi, mama și copilul sunt sănătoși, iar tensiunea și vederea s-au normalizat. „Sunt recunoscătoare în fiecare zi că am ascultat acel sfat”, a concluzionat Tarrien.
Lumea se resetează: Ce trebuie să știm ca să rămânem relevanți în era inteligenței artificiale
Transformarea digitală a lumii nu mai este un subiect science fiction. Trăim deja începuturile unei noi epoci în care inteligența artificială (AI) nu mai este doar o unealtă de sprijin, ci un veritabil motor de schimbare. Teama de „a rămâne fără job” a devenit tot mai prezentă în rândul oamenilor, alimentată de titluri alarmiste și de provocările reale ale pieței muncii. Dar ce-ar fi dacă, în loc să ne temem de această resetare, am învăța să o folosim în favoarea noastră? Se spune tot mai des că „lumea va fi a proștilor cu telefoane deștepte”. Dar realitatea e mai nuanțată. Schimbarea nu înseamnă sfârșitul lumii, ci începutul uneia noi, în care va trebui să fim, poate, mai puțin mecanici și mai mult creativi. Avansul accelerat al tehnologiei – în special al inteligenței artificiale – pune în fața societății o oglindă a transformării inevitabile. Nu este vorba doar de tehnologie, ci și de modul în care ne raportăm la muncă, la învățare și la adaptare. Daniel Dineș, CEO-ul companiei UiPath, primul unicorn românesc listat la bursa din New York, avertizează că o schimbare dramatică ne bate la ușă. În cadrul unei conferințe susținute recent la București, el a declarat, conform Repulica.ro: „Vine un tsunami peste noi. Modul în care o să muncim se va schimba dramatic în următorii doi-trei ani. Joburile din banking, asigurări, sănătate, nu vor mai exista în forma actuală”. Această afirmație poate speria, dar și deschide uși către oportunități nebănuite. Deja vedem cum sarcinile repetitive sunt preluate de algoritmi, iar timpul câștigat poate fi folosit pentru dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a empatiei – abilități profund umane, pe care niciun robot nu le va putea copia pe deplin. AI-ul nu fură joburi, ci le transformă Există o concepție greșită larg răspândită: că AI-ul va înlocui complet oamenii. De fapt, ceea ce se întâmplă este o reconversie a rolurilor. Nu este o dispariție bruscă, ci o tranziție în care oamenii vor învăța să lucreze cu agenți inteligenți, să-i coordoneze și să ia decizii pe baza informațiilor generate de aceștia. Daniel Dineș spune clar: „Joburile se schimbă. Totul ține de momentul în care se va întâmpla această schimbare, nu de faptul că ea se întâmplă”. Practic, suntem în fața unei noi realități în care meseriile nu dispar, ci evoluează. De exemplu, funcționarii publici, operatorii de date sau angajații din call-centere pot fi înlocuiți treptat cu automatizări. Însă profesiile care implică interacțiune umană, empatie, decizie și viziune strategică – cum sunt cele din educație, medicină, artă sau leadership – vor deveni din ce în ce mai valoroase. Ba chiar mai mult: AI-ul poate deveni un aliat, nu un dușman. Poate elimina sarcinile plictisitoare și cronofage, lăsându-ne mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: idei, soluții, impact. Meseriile viitorului: de la vis la realitate În lumea care vine, în care tehnologia se împletește tot mai strâns cu viața noastră de zi cu zi, vor apărea meserii care astăzi nici nu există. Specializările precum etica AI, psihologia digitală, designul de realități virtuale sau conservarea mediului cu ajutorul tehnologiei vor deveni din ce în ce mai căutate. Inteligența artificială poate deveni și un instrument pentru reducerea inegalităților: acces egal la educație, diagnosticări medicale mai precise în zone defavorizate, analiză de date pentru combaterea schimbărilor climatice – toate acestea sunt scenarii posibile, susținute de noile tehnologii. Așadar, viitorul muncii nu trebuie văzut ca un inamic, ci ca o oportunitate. Este timpul să ne întrebăm: Ce ne pasionează cu adevărat? Cum putem folosi tehnologia ca să ne amplificăm talentul? Ce abilități trebuie să cultivăm ca să fim relevanți? Concluzie: Inteligența viitorului e în mâinile noastre Panica legată de „viitorul fără joburi” este firească, dar limitativă. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, realizăm că AI-ul nu ne fură locul de muncă, ci ne oferă posibilitatea de a deveni mai buni în ceea ce facem. Să nu uităm exemplul telecomenzii: cândva ne ridicam de pe fotoliu ca să schimbăm volumul; acum e suficient un buton. Nimeni nu a suferit din această evoluție, ci ne-am bucurat de mai mult confort. La fel și cu meseriile viitorului: tot ce trebuie să facem este să învățăm ce face fiecare „buton” în parte. Iar lumea nouă ne va răsplăti cu oportunități la care nici nu visam acum un deceniu. Așadar, viitorul nu este al roboților, ci al oamenilor care știu să-i folosească în mod inteligent.
Microsoft o dă de gard cu goana după inteligența artificială: Cum afectează mediul înconjurător, reducerea emisiilor de carbon, un vis frumos
Microsoft riscă să nu își atingă ținta de a deveni „carbon negativ” până în 2030, după ce emisiile au crescut cu 30% pe fondul investițiilor masive în AI. După ce compania și-a propus în 2020 să devină carbon negativ până în 2030, noul val de investiții în inteligență artificială a crescut semnificativ consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, scrie Bloomberg. Ambiția ecologică a Microsoft este în criză Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate, impactul climatic al companiei este acum cu 30% mai mare decât în urmă cu patru ani. Brad Smith, președintele Microsoft, recunoaște dificultatea: „În 2020, era o cursă spre Lună. Acum, Luna pare de cinci ori mai departe”. Creșterea este atribuită în mare parte cererii explozive pentru produse AI, care necesită centre de date masive și consum energetic ridicat, dar și materiale cu amprentă mare de carbon, precum ciment, oțel și microcipuri. Compania a investit peste 50 miliarde dolari în extinderea centrelor de date În perioada iulie 2023 – iunie 2024, compania a investit peste 50 miliarde dolari în extinderea centrelor de date. Iar pentru următorul an, suma ar putea crește, în contextul anunțurilor recente privind proiecte în SUA, Europa și Asia. În timp ce Microsoft declară că utilizează 100% energie regenerabilă, o mare parte din acest „verde” provine din certificate de energie regenerabilă (RECs), considerate de experți ca având eficiență redusă în generarea de energie curată reală. Totuși, compania afirmă că va reduce treptat utilizarea acestor certificate în favoarea acordurilor directe cu producători de energie verde. Criticile nu lipsesc nici din interior. Peste 10.000 de angajați susțin reducerea impactului climatic, unii protestând față de colaborările companiei în domeniul petrolier. „Tehnologiile noastre ajută la extinderea epocii combustibililor fosili”, au scris doi foști angajați în scrisori de demisie. Smith insistă că beneficiile AI vor depăși costurile de mediu: „Răspunsul nu este să încetinim AI-ul, ci să accelerăm eforturile pentru a-l face mai ecologic”. Compania mizează pe eficiență energetică sporită, materiale de construcție mai puțin poluante și lobby pentru modernizarea rețelelor de transport al energiei. Chiar și așa, dacă emisiile rămân ridicate până în 2029, Microsoft nu exclude achiziția pe scară largă de credite de eliminare a carbonului, deși le consideră un ultim resort. Într-o industrie în care și Google, Amazon și Meta raportează creșteri de emisii, cazul Microsoft oferă o primă ilustrare concretă a conflictului dintre ambițiile AI și obiectivele climatice.
Google te plătește ca să nu fugi la concurență: Politica ciudată de HR a diviziei DeepMind
În contextul unei competiții acerbe între giganți tehnologici precum Google, Microsoft și OpenAI, păstrarea talentelor de top din domeniul inteligenței artificiale a devenit o provocare. Potrivit unui raport publicat de Business Insider, divizia de AI a Google, DeepMind, a recurs în Regatul Unit la metode restrictive pentru a împiedica plecarea angajaților către concurență, inclusiv clauze de neconcurență valabile până la 12 luni. Ce strategie are Google pentru a-și ține tehnologia AI secretă Concret, unii cercetători AI sunt plătiți pentru a nu lucra. Aceștia rămân în mod formal angajați, dar nu au permisiunea de a se alătura altor companii din domeniul AI pentru o perioadă îndelungată. Deși pare o vacanță extinsă și remunerată, mulți dintre acești specialiști se confruntă cu sentimentul de izolare față de evoluția rapidă a tehnologiei. Situația a fost evidențiată și de Nando de Freitas, vicepreședinte în cadrul diviziei AI a Microsoft, care a scris într-o postare pe X (fostul Twitter) din 26 martie 2025 că săptămânal primește mesaje de la angajați DeepMind „disperați” să afle cum pot ieși din perioada de preaviz și din clauzele restrictive impuse de Google. De asemenea, aceștia caută noi oportunități de angajare și reclamă faptul că promovările interne ar depinde mai degrabă de amenințarea cu plecarea decât de meritul profesional. Google nu a oferit un răspuns oficial pentru publicația TechCrunch, dar a declarat pentru Business Insider că aplică aceste clauze „selectiv”. Ce sunt clauzele de neconcurență, cum se aplică Clauzele de neconcurență nu sunt o practică neobișnuită în industrie, dar utilizarea lor intensificată în domeniul AI, unde ritmul progresului este extrem de rapid, iar valoarea cercetătorilor este ridicată și generează un efect de stagnare profesională pentru cei afectați. Pe termen scurt, aceste măsuri pot părea eficiente pentru companiile care doresc să protejeze secretele tehnologice și să evite scurgerile de informații către rivali. Totuși, în lipsa unei activități productive și fără acces la proiecte de vârf, cercetătorii pot deveni demotivați sau se pot simți excluși de la marile progrese din domeniu. Practica arată, practic, un climat tot mai tensionat în industria AI, unde recrutorii se întrec în oferte pentru specialiști cu expertiză în modele generative, învățare profundă și procesare avansată a limbajului. Pe măsură ce piața globală de AI se dezvoltă, strategiile agresive de retenție pot deveni un subiect de controversă legală și etică, mai ales în Europa, unde legislația muncii este adesea mai favorabilă angajatului decât în SUA. Într-un astfel de peisaj, companiile vor trebui să găsească echilibrul între protejarea intereselor comerciale și susținerea libertății profesionale a angajaților lor.
Cele mai bune funcții Gemini de încercat, mai ales dacă ai un Google Pixel 9
Google Pixel 9 este un dispozitiv avansat ce integrează o serie de funcții inovatoare, susținute de inteligența artificială. Printre acestea se numără funcții care îmbunătățesc experiența de utilizare, fie că este vorba despre editarea fotografiilor, traducerea textelor sau gestionarea bateriei. Iată care sunt cele mai interesante funcții Gemini pe care le poți încerca pe telefonul tău, potrivit HowToGeek. Editarea fotografiilor cu Magic Editor O funcție remarcabilă disponibilă pe Google Pixel 9 este Magic Editor, care face parte din aplicația Google Photos. Acesta îți permite să editezi fotografiile folosind inteligența artificială, oferindu-ți posibilitatea de a muta, redimensiona sau elimina obiecte din imagini. Pentru a o folosi, tot ce trebuie să faci este să selectezi o fotografie în aplicație, să accesezi opțiunea de editare și să folosești Magic Editor pentru a modifica elementele imaginii. Funcția este ușor de folosit și poate transforma simpla editare într-o experiență rapidă și intuitivă. Sumarizarea înregistrărilor audio Dacă folosești aplicația Recorder pe Google Pixel 9 pentru a înregistra întâlniri sau note audio, ai la dispoziție o funcție AI care îți permite să obții un rezumat al înregistrărilor. După activarea opțiunii de backup în cloud, poți accesa înregistrările din aplicație și, la secțiunea de transcriere, poți selecta opțiunea „Summarize”. Astfel, vei obține un rezumat al discuției, economisind timp și ajutându-te să extragi esențialul fără a asculta întreaga înregistrare. Identificarea obiectelor de pe ecran O altă funcție inovatoare a Google Pixel 9 este Circle-to-Search, care îți permite să identifici obiectele aflate pe ecranul telefonului. De exemplu, dacă vezi o fotografie cu o plantă, dar nu știi ce plantă este, poți desena un cerc în jurul obiectului pentru a obține informații suplimentare. Acest sistem care folosește inteligența artificială îți oferă acces rapid la detalii importante, fără a fi nevoie să cauți manual. Traducerea textelor pe ecran Dacă ai de-a face cu texte într-o limbă străină, funcția Live Translate de pe Google Pixel 9 îți permite să le traduci instantaneu, direct pe ecran, fără a deschide aplicația Google Translate. Activează această opțiune din Setări > Sistem > Live Translate, iar textul selectat pe orice aplicație va fi tradus automat într-o limbă aleasă de tine. Această funcție face mult mai ușoară înțelegerea și comunicarea în limbi străine. Încărcarea adaptivă pentru protejarea bateriei Pentru a proteja bateria dispozitivului, Google Pixel 9 vine cu funcția de încărcare adaptivă, care reglează viteza de încărcare a telefonului în funcție de obiceiurile tale de utilizare. De exemplu, dacă îți lași telefonul să se încarce peste noapte, dispozitivul va învăța să îl încarce treptat, astfel încât să ajungă la 100% doar atunci când te trezești, minimizând uzura bateriei. Identificarea melodiilor în jurul tău Funcția „Now Playing” de pe Gemini este o opțiune foarte utilă pentru iubitorii de muzică. Aceasta recunoaște automat melodiile care se aud în jurul tău și le afișează pe ecranul de blocare al telefonului, fără a fi necesar să faci ceva. Dacă vrei să adaugi piesele preferate la o listă de redare, poți face acest lucru din istoricul „Now Playing”.
Prea frumoase ca să fie reale Cum recunoaștem pozele false generate de inteligența artificială
Inteligența artificială a făcut un salt spectaculos în capacitatea sa de a genera imagini fotorealiste, iar acest lucru vine cu o provocare majoră: cum mai putem face diferența între o fotografie reală și una creată de un algoritm? Tot mai des, pe rețelele sociale precum Facebook sau Instagram, apar imagini uimitoare însoțite de povești emoționante, menite să impresioneze și să fie distribuite masiv. Însă multe dintre ele sunt complet false, fiind generate de AI. Andrei Petreanu, CEO-ul companiei Brainwaves, atrage atenția asupra acestui fenomen în creștere și subliniază cât de greu a devenit să distingem realitatea de ficțiune vizuală, conform StirileProTV.: „Este foarte greu, mai ales că a explodat volumul acestor instanțe de content generat. Este foarte greu să ne dăm seama ce este fals și ce este realitate. Din punctul de vedere al ochiului uman, nu este ceva perceptibil ca fiind greșit”. Detalii „prea perfecte” – un prim semnal de alarmă Una dintre cele mai evidente diferențe între o fotografie reală și una generată de AI este nivelul de perfecțiune. Imaginile create cu ajutorul inteligenței artificiale sunt adesea spectaculoase, cu culori vibrante, lumini impecabil balansate și compoziții de o simetrie rar întâlnită în realitate. Acestea lipsesc de obicei de imperfecțiunile naturale care apar în mod normal în fotografii reale, cum ar fi: Blurul de mișcare (motion blur), prezent în imagini capturate în timp ce subiectul sau camera se mișcă. Zgomotul digital din zonele întunecate sau luminoase. Aberațiile cromatice sau artefactele optice generate de lentile. Inteligența artificială produce imagini în care fiecare fir de păr, fiecare reflexie în ochi sau fiecare nor pe cer pare calculat la milimetru. Paradoxal, această perfecțiune nenaturală poate deveni un indiciu clar că imaginea este generată, nu fotografiată. Privirea care trădează: ochii, degetele și alte „greșeli” vizuale Deși AI-ul devine tot mai sofisticat, încă face greșeli subtile, mai ales în redarea anumitor părți ale corpului uman sau a obiectelor complexe. Specialiștii recomandă să analizăm cu atenție următoarele detalii: Ochii: în imaginile false, pot apărea stranii, fără reflexii naturale, asimetrici sau poziționați greșit. Degetele: AI-ul întâmpină dificultăți în a reda corect mâinile – prea multe degete, degete contorsionate sau lipite nerealist. Urechile și dinții: pot avea forme deformate sau o simetrie forțată. Bijuteriile sau obiectele: adesea par topite, cu forme neregulate sau detalii greu de identificat. În plus, fundalul imaginilor generate de AI este adesea confuz sau inconsistent – poți vedea texturi care se repetă ciudat, fundaluri ușor distorsionate sau obiecte fără logică spațială (de exemplu, o clădire care nu are perspectivă corectă sau un copac care „iese” dintr-un perete). Contextul și povestea – alte indicii că ceva nu e în regulă Pe lângă analiza vizuală, contextul în care apare o imagine poate spune multe. Foarte des, pozele generate de AI sunt însoțite de povești extrem de emoționante, menite să atragă empatie și să stimuleze distribuirea în masă. De exemplu: „Această fetiță a fost găsită plângând pe stradă după un cutremur devastator. Dă mai departe ca să ajungă la cineva care o poate ajuta!”. Dacă nu există sursă credibilă sau dacă povestea nu poate fi verificată printr-o căutare rapidă, este foarte posibil să fie vorba despre o imagine falsă. Acest tip de manipulare emoțională este o tactică des utilizată pentru a crea impact viral. Un alt indiciu important: verificarea inversă a imaginii (reverse image search). Cu ajutorul unor instrumente online, precum Google Images sau TinEye, poți verifica dacă imaginea apare și în alte contexte și dacă este semnalată ca fiind generată de AI. În concluzie, intr-o lume în care AI-ul poate genera imagini mai „reale” decât realitatea însăși, vigilența devine esențială. Nu tot ce vedem pe internet este autentic, iar abilitatea de a distinge între fals și real devine o competență digitală obligatorie. Fii atent la detalii, analizează cu spirit critic și nu te lăsa dus de valul emoțiilor – imaginea perfectă s-ar putea să fie, de fapt, o minciună bine generată.
Vrei, nu vrei, ai Meta AI pe WhatsApp. Frustrarea, la cote astronomice printre utilizatori
O nouă funcție bazată pe inteligență artificială a fost adăugată recent în WhatsApp, fără a permite utilizatorilor să o elimine sau să o dezactiveze. Cercul colorat al Meta AI, vizibil în aplicație sub forma unei pictograme albastru-violet, a generat reacții negative din partea utilizatorilor care se consideră puși în fața unui fapt împlinit, fără consimțământul explicit, scrie The Guardian. Mulți utilizatori au interpretat inițial simbolul ca fiind un semn al unei posibile transmisiuni în direct sau al unei încălcări a intimității digitale, amintindu-și de avertismentul frecvent: „dacă nu plătești pentru produs, atunci tu ești produsul”. Deși Meta AI nu transmite date în direct, simpla sa prezență permanentă și imposibilitatea de a-l înlătura sunt suficiente pentru a provoca neliniște. În timp ce unii utilizatori pot găsi utilitatea noului asistent, care oferă răspunsuri la întrebări puse în timpul conversațiilor, precum programul unui film sau timpul de așteptare pentru un autobuz, alții consideră că este o încălcare a controlului personal asupra aplicației din partea Meta. Lipsa opțiunii de dezactivare este văzută ca o impunere forțată a unei tehnologii pe care nu toți o doresc. Între confort și automatizare excesivă, unde trasăm linia? Pe termen scurt, Meta AI poate părea un simplu instrument de ajutor. Însă utilizatorii se tem că dependența de astfel de funcții poate duce treptat la o automatizare exagerată a interacțiunilor umane. De exemplu, în loc ca o persoană să răspundă direct la un mesaj, s-ar putea ajunge ca AI-ul să răspundă în locul ei. Iar dacă și cealaltă parte a conversației face același lucru, discuția se transformă într-un dialog între două entități artificiale, fără nicio implicare umană reală. Această perspectivă ridică întrebări serioase despre autenticitatea relațiilor digitale și despre cât de mult control mai păstrează utilizatorii asupra propriilor conversații. Într-un scenariu ipotetic, avatarurile AI ale prietenilor ar putea ajunge să comunice între ele, în timp ce persoanele reale se detașează tot mai mult de interacțiunile sociale autentice. Rezistența prin refuz: o reacție la impunerea tehnologică Pentru unii utilizatori, această schimbare este mai mult decât o simplă actualizare tehnologică, este o formă de colonizare digitală. Fără opțiunea de a refuza participarea, aceștia aleg să ignore complet funcția sau să evite folosirea aplicației. Frustrarea devine o formă de protest personal, chiar dacă aparent ineficientă. Într-o lume în care AI-ul pătrunde tot mai adânc în viața cotidiană, de la locuri de muncă la spațiul privat, reacțiile de respingere nu sunt surprinzătoare. Cei care refuză să folosească Meta AI o fac, astfel, nu din ignoranță, ci dintr-o convingere profundă că anumite granițe nu ar trebui trecute fără consimțământ.
Cum te păcălesc escrocii cu inteligența artificială: Așa te îndrăgostești de cineva care nu există și pierzi bani
Poliția spaniolă a anunțat destructurarea unei rețele infracționale internaționale specializate în escrocherii financiare bazate pe inteligență artificială, care a înșelat cel puțin 208 persoane, provocând un prejudiciu estimat la peste 20 de milioane de dolari. Șase persoane au fost arestate în Spania, fiind acuzate de fraudă, spălare de bani, fals în acte și apartenență la o organizație criminală. Potrivit autorităților, citate de presa spaniolă, escrocii utilizau reclame deepfake în care apăreau „personalități” care promovau investiții în criptomonede cu randamente ridicate și fără riscuri. Victimele erau atent selectate prin algoritmi care analizau profiluri online compatibile cu criteriile grupării. După identificare, acestea erau vizate prin campanii publicitare pe site-uri și rețele sociale, fiind convinse să investească sume importante. Escrocherii în lanț: de la investiții fictive la promisiuni false de recuperare a banilor După ce victima realiza prima investiție, realizând ulterior că nu își poate retrage fondurile, membrii grupării reluau contactul, pretinzând că sunt manageri financiari care pot ajuta la recuperarea banilor, contra unui „depozit” suplimentar. Într-o a treia fază, escrocii reveneau sub o nouă identitate: aceea de agenți Europol sau avocați din Marea Britanie, cerând alte sume sub pretextul plății unor „taxe” necesare repatrierii fondurilor blocate în străinătate. „Victimele, sperând că își vor recupera banii, au plătit fără să conștientizeze că sunt din nou înșelate”, au declarat autoritățile spaniole într-un comunicat, arată, de asemenea, presa spaniolă. Printre metodele de manipulare folosite de escroci s-au numărat și abordări individuale, unii pretinzând că sunt consilieri financiari sau dezvoltând chiar relații romantice fictive cu victimele. Operațiune internațională: zeci de identități false și firme fantomă În cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul presupusului lider al rețelei, autoritățile au confiscat telefoane mobile, computere, hard diskuri, documente, precum și o armă simulată. Liderul grupării utiliza peste 50 de identități false, iar rețeaua se folosea de numeroase companii fictive pentru a transfera și disimula fondurile obținute ilegal. Ancheta are ramificații internaționale, mai multe persoane implicate fiind identificate în afara Spaniei. Specialiștii în criminalitate cibernetică atrag atenția că escrocheriile bazate pe AI devin din ce în ce mai sofisticate și accesibile, oferindu-le infractorilor instrumente eficiente de manipulare și fraudare la scară globală. Un raport publicat în februarie 2024 de compania Chainalysis avertiza asupra creșterii alarmante a numărului de escrocherii facilitate de AI generativ, subliniind că aceste tehnologii le permit infractorilor să opereze cu costuri reduse și pe scară largă.
Inteligența artificială pune ochii pe medici și profesori: Predicția lui Bill Gates care zguduie două dintre cele mai respectate profesii
Lumea se schimbă rapid, iar dacă îți imaginai că meseria de medic sau de profesor va fi mereu una „sigură”, Bill Gates vine să-ți zdruncine convingerile. Într-o discuție recentă în cadrul podcastului People by WTF, fondatorul Microsoft a lansat o ipoteză care deja generează valuri de reacții în toată lumea: inteligența artificială va fi în curând capabilă să preia roluri esențiale în educație și sănătate, două domenii care până acum păreau imposibil de robotizat complet. Dar, în loc să privești asta ca pe o amenințare, Gates îți propune să vezi partea plină a paharului: A.I.-ul ar putea aduce un echilibru acolo unde, la nivel global, criza de personal e reală, persistentă și profundă. Medicii digitali, mai aproape decât crezi Ideea că inteligența artificială ar putea juca un rol central în medicină nu mai este o noutate, dar predicția lui Bill Gates duce discuția într-o nouă direcție. El spune că, în curând, A.I.-ul nu va mai fi doar un asistent al doctorilor, ci va fi doctorul. Și nu, nu este SF. Gates atrage atenția asupra unui fenomen deja cunoscut: în multe părți ale lumii, inclusiv în SUA, India sau Africa, lipsa de medici este o problemă cronică. Un raport al Asociației Colegiilor Medicale Americane estimează că până în 2036, Statele Unite ar putea avea un deficit de până la 86.000 de medici. Iar în condițiile în care populația îmbătrânește și cererea de servicii medicale crește, lipsa devine o problemă sistemică. Soluția propusă? A.I.-ul ca specialist de încredere. Mai ales că deja vedem semne clare că tehnologia se îndreaptă în această direcție. Startup-uri precum Suki, Zephyr AI și Tennr dezvoltă sisteme capabile să automatizeze sarcini birocratice, să îmbunătățească acuratețea diagnosticului și chiar să identifice pacienți eligibili pentru tratamente de ultimă generație. Cu ajutorul inteligenței artificiale generative, companiile promit să reducă burnout-ul medicilor, să crească eficiența și să elimine din greșelile umane. Iar firma de consultanță McKinsey estimează că aceste tehnologii ar putea genera un plus de productivitate în sănătate și industria farmaceutică de până la 370 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, în viitorul apropiat, s-ar putea să consulți un algoritm în locul unui medic, iar acesta ar putea fi chiar mai precis și mai rapid decât un om. Nu pentru că oamenii sunt mai slabi, ci pentru că A.I.-ul nu obosește, nu uită și poate analiza date la o viteză supraomenească. Școala viitorului: învățătorul virtual îți bate la ușă Educația este celălalt domeniu „sacru” pe care Bill Gates îl vede transformat radical de A.I. Și dacă ești tentat să crezi că asta va încuraja trișatul, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Deși multe cadre didactice și-au exprimat temerile legate de folosirea A.I.-ului de către elevi pentru a genera eseuri sau pentru a copia la teste, tot mai mulți profesori încep să vadă în tehnologie un aliat. Potrivit Business Insider, unele voci din învățământul american și britanic sunt optimiste: spun că A.I.-ul ar putea reduce volumul de muncă al profesorilor, oferind instrumente care să personalizeze învățarea, să economisească timp și să asigure un feedback mai detaliat. Imaginează-ți un sistem care nu doar îți corectează temele automat, ci îți explică greșelile în timp real și îți oferă exerciții suplimentare adaptate stilului tău de învățare. Sau o aplicație educațională care detectează lipsurile tale și construiește un program personalizat pentru a le acoperi. Acestea nu sunt vise: ele sunt deja testate în școli din întreaga lume. Și aici, inteligența artificială vine să umple un gol real. Posturile din învățământ rămân vacante în multe zone, profesorii sunt supraîncărcați, iar numărul de elevi per cadru didactic este adesea prea mare pentru a oferi o educație de calitate. În acest context, un „profesor virtual” bine antrenat devine nu o amenințare, ci o salvare. Gates crede că nu e vorba doar de un ajutor temporar, ci de o tranziție de durată. Mai puțină muncă, mai mult timp: redefinirea vieții moderne Poate cea mai interesantă parte din predicția lui Bill Gates nu este neapărat legată de medicina sau educația în sine, ci de felul în care munca – în toate formele ei – s-ar putea transforma radical. Gates vorbește despre o viitoare lume în care A.I.-ul nu doar completează, ci înlocuiește munca umană în multe sectoare. De la fabrici la construcții, de la curățenie la logistică, automatizarea va pătrunde acolo unde până acum era nevoie de „mâini bune”. „Mâinile trebuie să fie extraordinar de bune pentru a face aceste lucruri. Vom reuși”, spune el. Și dacă „mâinile digitale” vor putea face și asta, atunci tu – omul – va trebui să-ți pui o întrebare cu adevărat importantă: ce faci cu tot timpul liber câștigat? Gates vede acest viitor ca pe o oportunitate. Poate vei putea să ieși la pensie mai devreme. Sau să muncești doar patru zile pe săptămână. Sau poate vei avea timpul necesar pentru a te dedica pasiunilor, familiei, creației. Dar recunoaște și că această schimbare va fi dificilă la nivel psihologic. „Este greu, chiar și pentru mine, să-mi schimb mentalitatea după o viață trăită într-o lume a lipsurilor”, spune el. Cu alte cuvinte, provocarea viitorului nu va fi doar tehnologică. Va fi una filosofică, socială și profund personală. Într-o lume în care nu mai ești „nevoit” să muncești pentru a supraviețui, cum îți vei defini identitatea, scopul, bucuria? E o întrebare la care, probabil, doar timpul și umanitatea vor răspunde.
OpenAI lansează modelele o3 și o4-mini: La ce să te aștepți de la ChatGPT de acum înainte
OpenAI a lansat oficial, pe 16 aprilie 2025, două noi modele din seria sa specializată în raționament: o3 și o4-mini, pentru ChatGPT. Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment transmis în direct, unde echipa OpenAI a prezentat noile funcții ale acestor versiuni fără participarea CEO-ului Sam Altman. OpenAI, ca o pisică care ba vrea afară, ba înapoi înăuntru Deși inițial compania anunțase că nu va lansa separat aceste modele, preferând integrarea lor în viitorul GPT-5, decizia a fost modificată, iar lansarea individuală a fost considerată oportună. Modelul o3 este în prezent cel mai performant sistem de raționament dezvoltat de OpenAI, depășindu-l pe o1, primul model din această serie lansat în vara anului 2024, scrie publicația Mashable. Pe de altă parte, o4-mini este o variantă mai compactă, concepută să fie eficientă din punct de vedere al costurilor, dar foarte bună în sarcini precum matematică sau programare. Ambele modele înregistrează scoruri superioare în testele de referință AIME și GPQA, demonstrând performanțe sporite și în interpretarea conținutului vizual, conform evaluărilor multimodale realizate de companie. În timpul evenimentului, OpenAI a subliniat că noile modele pot utiliza agentic toate instrumentele disponibile în cadrul ChatGPT, ceea ce înseamnă că pot accesa internetul pentru căutări, analiza fișiere și date cu ajutorul Python, interpreta imagini, diagrame sau grafice și chiar genera imagini. Este, practic, pentru prima dată când un model de raționament are autonomie completă în utilizarea resurselor disponibile în platformă. Ce se întâmplă, totuși, cu GPT-5 Decizia de a lansa modelele separat a venit în contextul în care dezvoltarea GPT-5 a fost amânată din nou. În timp ce unii sugerează că întârzierile cu pricina ar putea arăta dificultăți interne în obținerea unui progres semnificativ, Sam Altman a declarat că întârzierea este justificată și că rezultatul final va aduce îmbunătățiri notabile. Modelele o3 și o4-mini sunt disponibile începând de astăzi prin API și pentru utilizatorii ChatGPT din planurile Pro, Plus și Teams. Accesul pentru clienții Enterprise și Edu va fi activat săptămâna viitoare. Lansarea marchează, așadar, o etapă importantă în evoluția modelelor de inteligență artificială cu puteri multimodale și demonstrează că OpenAI vrea să continue să pună la dispoziția utilizatorilor instrumente tot mai performante pentru rezolvarea sarcinilor complexe.