Etichetă: AI

Inteligența artificială vine în ajutorul nevăzătorilor: Dispozitivul care i-ar putea ajuta să se descurce fără baston

Un nou dispozitiv purtabil destinat persoanelor cu deficiențe de vedere ar putea deveni o alternativă bună la bastonul alb clasic. Sistemul, aflat încă în fază de prototip, combină o cameră montată pe ochelari, algoritmi de învățare automată și semnale audio și tactile pentru a oferi utilizatorilor informații despre mediul înconjurător în timp real. Dispozitivul analizează imaginile preluate de cameră printr-un mini-computer și emite alerte audio la fiecare 250 de milisecunde, prin căști, pentru a orienta utilizatorul către direcția corectă. Cum funcționează dispozitivul bazat pe inteligență artificială Semnalele sonore se aud alternativ în urechea dreaptă sau stângă, în funcție de traseul optim de urmat. În plus, utilizatorii poartă pe încheieturi și degete plasturi cu piele artificială flexibilă, echipată cu sisteme de vibrații care se activează când un obstacol se află la o distanță între 40 și 5 centimetri sau atunci când utilizatorul se apropie de un obiect ce poate fi atins. Conform unui studiu publicat în Nature Machine Intelligence, cercetătorii au testat sistemul pe 20 de persoane cu deficiențe de vedere. Pe un traseu de interior de 25 de metri, participanții au reușit să parcurgă distanța cu 25% mai repede și mai eficient decât folosind bastonul alb. Testele sunt promițătoare: ce urmează? În prima etapă de testare, 12 participanți au fost antrenați să folosească sistemul într-un mediu interior. Toți au reușit să evite obstacolele cu succes și au înregistrat viteze de deplasare comparabile cu cele obținute prin folosirea bastonului. Ulterior, opt participanți au testat dispozitivul în condiții reale, cum ar fi pe străzi urbane sau în săli aglomerate de mobilier, iar rezultatele au fost la fel de încurajatoare. Botond Roska, director al Institutului de Oftalmologie Moleculară și Clinică din Basel, Elveția, consideră că tehnologia are potențial, dar subliniază că este încă devreme pentru a anticipa dacă va fi adoptată la scară largă. El susține că este necesară o colaborare strânsă cu comunitatea nevăzătorilor și testări extinse în clinici specializate. Un alt avantaj major al tehnologiei îl reprezintă raza mai mare de percepție a camerei, în comparație cu bastonul clasic, care poate detecta doar obiecte aflate la maximum un metru distanță. În plus, camera oferă informații nu doar despre prezența obstacolelor, ci și despre natura acestora, uși, pereți sau mobilier. Cercetătorii își propun acum să miniaturizeze dispozitivul, pentru a-l face mai ușor și mai discret. În viitor, iau în considerare chiar integrarea camerei într-o lentilă de contact, ceea ce ar crește considerabil confortul și acceptabilitatea socială a tehnologiei. „Este o dovadă de concept care combină cu succes feedback-ul auditiv și tactil”, afirmă Eduardo Fernández Jover, neurolog și cercetător în Spania.

Reddit apelează la Gemini pentru a-și îmbunătăți funcția de căutare

Reddit își propune să îmbunătățească semnificativ funcția de căutare a platformei, apelând la puterea modelului de inteligență artificială Gemini dezvoltat de Google. Prin extinderea parteneriatului inițiat în urmă cu mai bine de un an, Reddit încearcă să transforme modul în care utilizatorii găsesc informații pe rețea și să reducă dependența de motoarele de căutare externe. Noul acord presupune integrarea modelului lingvistic Gemini prin platforma Vertex AI în funcția Reddit Answers, lansată inițial în decembrie 2024 și disponibilă până acum doar în versiune beta. Această mișcare vine într-un moment în care funcția de căutare tradițională de pe Reddit era considerată unul dintre punctele slabe ale rețelei sociale. Cum va schimba Gemini experiența de căutare pe Reddit Reddit Answers utilizează deja AI-ul pentru a analiza și rezuma răspunsurile primite la întrebările utilizatorilor. Cu ajutorul Gemini, această funcție va deveni mai performantă, oferind rezultate mai relevante și răspunsuri formulate în limbaj natural, apropiat de modul în care oamenii comunică între ei. Prin integrarea Gemini, căutările pe Reddit nu vor mai presupune doar găsirea unor fire de discuție relevante, ci și generarea unor rezumate inteligente ale celor mai utile comentarii. Astfel, utilizatorii vor putea obține răspunsuri rapide și clare, fără să fie nevoiți să navigheze prin zeci de comentarii separate. Această schimbare are ca obiectiv principal păstrarea utilizatorilor în cadrul platformei, reducând situațiile în care aceștia apelează la Google pentru a găsi informații pe Reddit. Cu o funcție de căutare mai eficientă, Reddit speră să-și consolideze statutul de sursă directă de răspunsuri și dezbateri relevante. Ce înseamnă parteneriatul extins între Reddit și Google Colaborarea dintre Reddit și Google nu este una nouă. Inițial, parteneriatul a început prin utilizarea platformei Vertex AI pentru dezvoltarea unor agenți inteligenți capabili să ofere asistență utilizatorilor. Integrarea Gemini în funcția Reddit Answers marchează însă un nou nivel de colaborare, în care AI-ul avansat devine o componentă esențială a experienței de utilizare a platformei. Pe termen lung, această inițiativă ar putea ajuta Reddit să-și consolideze poziția în fața altor rețele sociale și să transforme căutarea internă într-un instrument performant și indispensabil pentru comunitatea sa activă. În același timp, utilizatorii vor beneficia de un acces mai rapid la informații de calitate, într-un format adaptat nevoilor lor de zi cu zi. Rămâne de văzut cum va evolua această integrare și cât de repede va putea Reddit să transforme percepția asupra funcției sale de căutare, folosind tehnologia de ultimă generație oferită de Google.

Google Maps devine mai inteligent: cum te va ajuta noua actualizare cu AI în trafic

Aplicația Google Maps este nelipsită din arsenalul digital al oricărui șofer modern. Fie că ești în vacanță, faci naveta zilnic sau doar încerci să ajungi mai repede la o întâlnire, Google Maps este un partener de drum de încredere. Acum, însă, lucrurile devin și mai interesante: Google tocmai a anunțat o actualizare majoră ce folosește inteligența artificială pentru a transforma radical modul în care înțelegem și anticipăm traficul. Cu noua funcție, aplicația promite nu doar să te ducă din punctul A în punctul B, ci să contribuie la un trafic mai fluid pentru toată lumea. Și da, s-ar putea ca străzile tale preferate să devină mai puțin aglomerate – sau cel puțin mai previzibile. Actualizarea din aprilie 2025 marchează un nou pas în evoluția Google Maps, iar piesa centrală este integrarea tot mai profundă a inteligenței artificiale. Ce face mai exact acest AI? În primul rând, analizează în timp real volume uriașe de date: fluxul de trafic, comportamentul altor utilizatori, tiparele de deplasare din trecut, lucrările de infrastructură sau incidentele recente. Bazându-se pe aceste informații, aplicația poate prezice aglomerația înainte ca ea să se întâmple, oferindu-ți rute alternative în avans, nu doar atunci când deja ești blocat într-un ambuteiaj. Spre exemplu, dacă în mod obișnuit drumul spre serviciu se blochează în jurul orei 8:15, Google Maps îți va sugera să pleci cu 10 minute mai devreme sau să alegi un traseu diferit, cu mult înainte de a porni motorul. Această funcție este susținută și de învățarea automată (machine learning), ceea ce înseamnă că aplicația devine mai bună cu fiecare utilizare. Cu cât mai mulți șoferi o folosesc, cu atât datele devin mai precise, iar recomandările devin personalizate și mai eficiente. Drumuri mai bune, decizii mai informate Un beneficiu colateral, dar extrem de important, al acestei actualizări este impactul pe care Google Maps îl poate avea asupra administrațiilor locale și a autorităților din domeniul transporturilor. Prin datele agregate (anonime și criptate) despre trafic și utilizare, Google poate oferi insight-uri valoroase despre zonele cu probleme cronice de circulație, intersecții periculoase sau străzi cu potențial de modernizare. Astfel, administrațiile pot lua decizii mai informate privind reabilitarea infrastructurii, montarea de semafoare, modificarea sensurilor unice sau dezvoltarea de noi trasee. Google Maps devine, în acest fel, nu doar o aplicație pentru utilizatorul final, ci un instrument urbanistic de mare putere, cu potențialul de a contribui concret la îmbunătățirea orașelor. Șoferii vor observa, de asemenea, o optimizare mai fină a estimărilor de timp de sosire (ETA). Dacă până acum aceste predicții erau uneori prea optimiste sau, din contră, exagerate, noul algoritm cu AI ajustează dinamica în funcție de context: vreme, sărbători, accidente sau alte evenimente neprevăzute. O experiență de navigare mai fluidă și mai personalizată Printre celelalte noutăți incluse în actualizare se numără o interfață vizuală mai curată, integrarea mai bună cu asistenții vocali și o capacitate sporită de a identifica puncte de interes, cum ar fi benzinării, stații de încărcare pentru mașini electrice, restaurante sau parcări. Mai mult, Google Maps învață din comportamentul tău: dacă preferi să eviți autostrăzile, aplicația va ține cont de asta automat. Dacă, în schimb, preferi drumurile scurte, chiar dacă sunt mai aglomerate, AI-ul va adapta traseul în funcție de alegerile tale anterioare. Un alt aspect util este actualizarea în timp real a zonelor de restricții temporare (șantiere, drumuri închise, zone verzi), funcție extrem de utilă în orașe aglomerate precum București sau Cluj. Pentru cei care folosesc Google Maps pentru transport în comun, AI-ul aduce îmbunătățiri și în zona de predicții pentru sosirea autobuzelor și trenurilor, reducând timpul petrecut în așteptare. Noua actualizare Google Maps cu inteligență artificială marchează începutul unei noi ere pentru navigație și planificarea traseelor. Nu doar că vei ajunge mai repede la destinație, dar vei face parte dintr-un ecosistem inteligent care are potențialul să transforme pozitiv întreaga infrastructură rutieră.

Dependența de ChatGPT te face mai puțin inteligent, era inevitabil. Reduce gândirea critică și te face mai credul, conform Microsoft

Pe măsură ce inteligența artificială devine parte din viața de zi cu zi, apar și efectele secundare mai puțin discutate. Un nou studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon atrage un semnal de alarmă: folosirea intensă a modelelor AI, cum ar fi ChatGPT, îți poate eroda gândirea critică și chiar îți poate afecta negativ capacitatea cognitivă. Cercetătorii au observat că persoanele care se bazează cel mai mult pe AI au tendința să verifice mai puțin informațiile primite și să își exerseze mai rar raționamentul propriu. În loc să analizeze și să gândească independent, mulți utilizatori acceptă răspunsurile oferite de AI ca fiind corecte fără să le mai treacă prin filtrul critic. Cum îți poate slăbi AI-ul capacitatea de a raționa Principala problemă, explicată de autorii studiului, este că, prin automatizarea sarcinilor de rutină, AI-ul ne “fură” ocaziile de a ne antrena judecata. Dacă obișnuiai să gândești și să iei decizii pe cont propriu, acum te lași ghidat aproape instinctiv de ceea ce îți oferă un chatbot sau un sistem automatizat. Cu timpul, „mușchii” tăi cognitivi încep să se atrofieze. Sondajul realizat pe 319 profesioniști din domenii variate — de la educație și IT, până la artă și administrație — a arătat că 40% dintre sarcinile realizate cu ajutorul AI nu au implicat niciun fel de gândire critică. Cu alte cuvinte, mulți utilizatori acceptă automat răspunsurile AI, fără să mai simtă nevoia să le pună sub semnul întrebării. Iar această dependență nu vine fără consecințe. Oamenii ajung să-și piardă deprinderile de analiză independentă și să devină mai vulnerabili la informații eronate sau manipulative. De ce devii mai credul și ce risc există pe termen lung Un alt efect remarcat este fenomenul de „supravizare” — în loc să creezi sau să gândești, ajungi să doar să monitorizezi ce îți livrează AI-ul. Pare mai comod, dar în realitate îți slăbește reflexele intelectuale esențiale. Această trecere de la implicarea activă la o atitudine pasivă poate transforma utilizatorii fideli de AI în persoane mai credule, mai ușor de influențat și mai puțin capabile să identifice erorile sau manipulările subtile. Studiul mai menționează și că lipsa de contact regulat cu procesele de raționare proprii poate duce la un efect de sevraj în lipsa AI-ului. Cei care s-au obișnuit să rezolve orice problemă prin ChatGPT sau alte instrumente similare pot ajunge să se simtă dezorientați sau anxioși atunci când nu mai au acces la ele. Fenomenul este comparabil cu ceea ce s-a observat în cazul „efectului Google”: atunci când devii dependent să cauți imediat orice informație, capacitatea ta de a memora sau de a rezolva lucruri independent scade treptat. AI-ul te face mai eficient, dar mai puțin vigilent În mod paradoxal, AI-ul îți poate crește eficiența, dar îți poate slăbi angajamentul critic exact în momentele când acesta ar fi cel mai necesar. Atunci când folosești AI pentru sarcini simple sau repetitive, ești tentat să accepți rezultatele fără prea multe întrebări. În timp, această obișnuință de a „lua de bun” ceea ce primești poate deveni periculoasă, mai ales în situații în care analiza sau gândirea independentă sunt cruciale. Cercetătorii avertizează că acest model de comportament poate duce la o generație de utilizatori extrem de eficienți în a folosi tehnologia, dar mult mai puțin capabili să o conteste sau să o corecteze atunci când greșește. Inteligența artificială a fost creată pentru a ne ajuta, dar dependența excesivă de ea vine cu un preț serios. Dacă folosești ChatGPT sau alte instrumente AI, e important să îți păstrezi spiritul critic viu și să nu renunți la propriul tău proces de gândire. Automatizarea e utilă, dar discernământul rămâne cheia pentru a nu deveni, încet și sigur, doar niște utilizatori pasivi ai propriilor vieți digitale, conform Live Science.

Revoluția AI în secvențierea proteinelor: Descoperiri esențiale în medicină, arheologie, dar și mediu

Se pare că noi modele bazate pe inteligență artificială pot identifica proteine necunoscute în probe complexe, oferind, astfel, perspective esențiale pentru cercetarea biologică și istorică. După ce a revoluționat înțelegerea plierii proteinelor, inteligența artificială se impune acum în domeniul secvențierii proteinelor, procesul prin care se identifică proteinele pe baza secvenței de aminoacizi care le compun, scrie Science.org. Noile sisteme AI, mai rapide și mai eficiente decât metodele clasice, permit detectarea proteinelor necunoscute, chiar și în probe degradate din țesuturi infectate, medii marine sau situri arheologice. Cea mai recentă inovație, descrisă într-un studiu publicat în Nature Machine Intelligence, provine de la o echipă europeană care a dezvoltat InstaNovo, un model de AI capabil să identifice proteine patogene în răni și compuși proteici produși de microbi marini. InstaNovo este doar unul dintre cele peste 20 de sisteme AI de acest tip apărute în ultimii patru ani. „Este clar că în această direcție se îndreaptă domeniul”, afirmă William Noble, cercetător în AI aplicată proteomicii la Universitatea Washington. Concret, folosirea acestor instrumente s-a extins deja în biologia evoluționistă, unde sunt folosite pentru a analiza proteine antice care pot oferi indicii despre diferențele dintre Homo sapiens și rudele sale dispărute. Algoritmi inspirați de modelele de limbaj Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe compararea fragmentelor de peptide cu baze de date existente, noile modele de inteligență artificială, inclusiv Casanovo și InstaNovo, reconstruiesc proteinele analizând toate combinațiile posibile de peptide, chiar și în absența unor corespondențe în baze de date. Ele folosesc rețele neuronale similare celor care susțin modelele lingvistice precum ChatGPT, pentru a „învăța” sintaxa proteinelor, adică regulile prin care aminoacizii se combină cel mai probabil. InstaNovo aduce o noutate, și anume un mecanism numit „difuzie”, care introduce și elimină zgomot digital în datele de intrare pentru a rafina rezultatul, o tehnică utilizată și în generarea de imagini de către AI-uri precum DALL-E. În testele de laborator, InstaNovo și versiunea sa avansată, InstaNovo+, au identificat cu 42% mai multe peptide decât modelul precedent Casanovo. Aplicat în practică, InstaNovo a detectat peste 1200 de peptide unice în proteina albumină din răni infectate, de zece ori mai multe decât metodele convenționale. Dintre acestea, 254 erau complet necunoscute în bazele de date existente. Alte peptide au fost asociate cu 52 de proteine bacteriene, demonstrând capacitatea AI-ului de a analiza probe biologice complexe. Aplicații promițătoare în arheologie și mediu – totul cu inteligența artificială Noile AI-uri sunt deja folosite în cercetarea arheologică. Matthew Collins, specialist în paleoproteomică la Universitatea Cambridge, utilizează aceste modele pentru a analiza probe vechi de milenii, în care proteinele sunt adesea degradate sau provin de la specii dispărute. Modelele AI s-au dovedit eficiente în astfel de condiții „imprevizibile”, identificând urme de proteine de iepure în situri neanderthaliene și proteine musculare de pește în vase ceramice antice din Brazilia. „Aceste instrumente sunt atât de folositoare, încât ne-am mutat întreaga cercetare pe această platformă”, afirmă Collins. „Este o schimbare de paradigmă”, s-a precizat, de asemenea.

Inteligența artificială scrie un bestseller și scandalizează lumea literară: ce înseamnă asta pentru viitorul cărților

Fără să anunțe pe nimeni, fără campanii pompoase și fără un autor real, o carte scrisă de Inteligență Artificială a spart toate barierele posibile și a ajuns în topul vânzărilor globale. „Hypnocracy. Trump, Musk and the New Architecture of Reality” părea semnată de un filosof din Hong Kong, Jianwei Xun. În realitate, acest personaj este complet fictiv. Adevăratul „păpușar” din spatele proiectului este Andrea Colamedici, filosof italian care a reușit, cu ajutorul a două platforme AI, să lanseze primul bestseller generat integral de o mașină. Iar lumea literară, previzibil, a luat foc. Până acum, inteligența artificială a fost văzută mai degrabă ca un instrument — un ajutor pentru redactare, editare, traducere sau promovare. Dar cazul „Hypnocracy” arată clar că AI-ul poate trece de la un simplu rol de sprijin la poziția de autor în toată regula. Întrebarea care frământă acum cercurile academice și culturale este: dacă o AI poate scrie un bestseller fără ca nimeni să-și dea seama, ce se mai poate numi „autentic” în literatură? Jianwei Xun : Hypnocratie. Trump, Musk et la fabrique du réel https://t.co/UF3ErnlgYs pic.twitter.com/bNN31p20fb — Livres Philosophie (@LivresPhilosoph) April 5, 2025 Andrea Colamedici nu a avut intenția de a păcăli pe cineva sau de a stârni scandal doar pentru publicitate. Scopul său, spune el, a fost acela de a crea o operă care să reflecte în mod practic conceptele filozofice discutate în interiorul ei. El a vrut o carte care nu doar să descrie lumea digitală în care trăim, ci să fie parte integrantă din acel univers — un text care se naște din însăși logica algoritmică a prezentului. În procesul creativ, Colamedici a folosit două platforme AI pentru a genera conținut, pe care apoi l-a organizat, rafinat și publicat sub un pseudonim fictiv. Cartea a fost lansată pe 15 ianuarie și, în doar două luni, a cunoscut trei reeditări datorită succesului masiv în rândul cititorilor. Deși dezvăluirea a venit recent, „Hypnocracy” rămâne în top 20 al celor mai bine vândute eseuri și este citată în numeroase cercetări și conferințe de profil. Această strategie de a crea un autor fictiv nu a fost o glumă, ci parte dintr-un experiment mai amplu de cercetare narativă. Colamedici afirmă că a presărat în carte „firimituri ca în Hansel și Gretel”, indicii despre originea artificială a textului, pe care doar cei mai atenți cititori le-ar putea sesiza. Ce impact are „Hypnocracy” asupra viitorului creației culturale? Unul dintre cele mai fascinante și controversate aspecte ale acestui caz este că publicul a consumat conținutul fără să suspecteze originea sa artificială. Nu a fost vorba de un roman de dragoste sau un thriller SF, ci de un eseu complex despre structurile puterii în era digitală, cu referințe filosofice și politice ample — un gen de literatură care presupune, în mod tradițional, o reflecție profund umană. Faptul că această carte a fost scrisă de o AI și totuși a trecut drept creația unui filosof real ridică mari semne de întrebare despre ce mai înseamnă autoratul în epoca digitală. Dacă AI-ul poate genera conținut cu logică internă, coerență argumentativă și chiar stil literar convingător, mai are rost să ne agățăm de ideea romantizată a „geniului creator”? În același timp, mulți se tem că astfel de proiecte vor deschide ușa unei inundații de conținut generat automat, care ar putea să diluzeze calitatea generală a pieței de carte. Cu toate acestea, Andrea Colamedici susține că nu asta a fost intenția sa. El propune un nou mod de a face filosofie: nu doar prin reflecție, ci prin experimentare narativă directă, cu sprijinul noilor tehnologii. Literatura viitorului: hibrid, interactivă, poate chiar… non-umană? Fenomenul „Hypnocracy” nu este doar un semnal de alarmă, ci și o invitație la reinventare. Cartea a devenit subiect fierbinte pe forumuri, în grupuri de cercetare și în comunitățile de scriitori, unde se discută intens despre cum ar putea arăta literatura viitorului. Poate că, în curând, colaborările între oameni și AI vor deveni norma — AI-ul va furniza structura, iar autorul uman va adăuga sens, sensibilitate și viziune artistică. Un lucru e clar: literatura nu mai este un teritoriu exclusiv uman. Dacă până acum credeai că AI-ul doar „ajută”, poate e momentul să te întrebi: cât de departe e ziua în care cartea ta preferată ar putea fi scrisă de un robot?

Cum ar putea inteligența artificială să revoluționeze filmele SF: Părerea regizorului James Cameron

Regizorul seriei „Terminator” susține că tehnologia ar putea reduce drastic costurile producției cinematografice, fără a înlocui munca oamenilor. James Cameron, cunoscut pentru poziția critică față de inteligența artificială, pare să-și fi revizuit radical opinia. Invitat recent în cadrul podcastului Boz to the Future, regizorul triplu laureat al premiului Oscar a vorbit despre potențialul AI-ului de a revoluționa industria cinematografică, în special în contextul filmelor cu efecte vizuale complexe precum „Avatar” sau seria „Dune”. De la avertismente apocaliptice, la integrare practică Cameron, care în 2023 declara că a „avertizat lumea încă din 1984” asupra pericolelor inteligenței artificiale, făcând referire la filmul său cult „The Terminator”, spune acum că AI-ul ar putea fi cheia pentru menținerea viabilității financiare a producției de blockbustere. El susține că realizarea de filme vizual ambițioase devine din ce în ce mai costisitoare, iar utilizarea AI-ului ar putea reduce cheltuielile chiar și la jumătate. „Dacă vrem să continuăm să vedem filmele pe care le iubim, precum Dune, Dune: Part Two, sau producțiile mele cu multe efecte speciale, trebuie să găsim o metodă de a reduce costurile la jumătate”, a spus regizorul, citat de Kotaku. AI ca unealtă, nu ca înlocuitor: Ce crede James Cameron Deși și-a nuanțat poziția față de AI, James Cameron precizează că nu susține înlocuirea artiștilor sau a echipelor tehnice cu algoritmi. În schimb, el vede AI-ul ca pe un instrument menit să accelereze procesele creative, făcând ca echipele de producție să finalizeze mai rapid cadrele vizuale și să se poată concentra ulterior pe alte elemente inovatoare. „AI-ul ar trebui să le dubleze viteza de lucru artiștilor, să reducă timpul de execuție și să le permită să se ocupe de alte aspecte creative interesante”, a explicat el. Cameron compară această tranziție cu trecerea de la mașina de scris la calculator, nu cu apariția unor entități autonome care preiau controlul asupra producției artistice. Există, totuși, și rezerve Totuși, regizorul menține o rezervă clară în privința folosirii AI-ului pentru scenarii sau conținut narativ. Într-un interviu anterior, el a subliniat că nu crede în capacitatea unei entități „dezîntrupate” de a genera povești care să emoționeze publicul: „Nu cred că un sistem care doar reciclează ideile altora poate să creeze ceva cu adevărat emoționant.” În prezent, Cameron face parte din consiliul de administrație al companiei Stability AI, semn că implicarea sa în acest domeniu este activă și orientată către integrarea responsabilă a tehnologiei în procesul artistic. Deși rămâne sceptic față de anumite aspecte ale AI-ului, el pare să accepte ideea că tehnologia, folosită cu discernământ, ar putea juca un rol important în viitorul cinematografiei. Rămâne de văzut dacă Hollywood-ul va reuși să adopte o abordare echilibrată, fără a compromite creativitatea umană în favoarea eficienței algoritmice.

De ce nu va conduce AI lumea: adevărul din spatele fricii colective

În ultimele decenii, inteligența artificială a trecut din laborator direct în buzunarele noastre, devenind o parte firească a vieții cotidiene. De la sugestii de playlist-uri personalizate până la asistenți vocali care îți spun vremea sau îți programează întâlniri, AI pare tot mai prezentă. Cu toate acestea, ideea că AI ar putea prelua controlul asupra lumii, așa cum se întâmplă în filmele distopice de la Hollywood, nu are prea multă susținere în realitatea tehnologică actuală. Hai să desfacem mitul în bucăți și să vedem ce poate, de fapt, face AI – și ce nu. Aproape toate aplicațiile AI pe care le folosești zilnic fac parte din categoria inteligenței artificiale restrânse, adică sunt concepute pentru un singur tip de sarcină. Fie că vorbim de un algoritm care îți recomandă filme pe Netflix, fie de un chatbot care îți răspunde la întrebări banale, aceste sisteme funcționează în limite foarte clare. Ele nu gândesc, nu au conștiință și nu pot să decidă „de capul lor”. Chiar și cele mai avansate modele de generare de text sau imagini, precum cele dezvoltate de companii mari din domeniul tech, nu fac altceva decât să „ghicească” următorul cuvânt, pixel sau notă muzicală, pe baza unor calcule statistice complexe. Nu există nicio înțelegere reală a lumii, a intențiilor sau a emoțiilor. Cu alte cuvinte, AI-ul tău nu are un plan secret de a domina planeta – doar îți sugerează ce să mănânci diseară sau cum să-ți optimizezi traseul. Obiectivul AGI este încă un vis îndepărtat Conceptul de inteligență artificială generală (AGI) – acel tip de AI care ar putea înțelege, raționa și acționa în mod autonom în orice domeniu, la fel ca un om – este încă la stadiul de teorie. Deși se vorbește mult despre el, mai ales în media și în cercurile speculative, realitatea este că niciun laborator din lume nu a reușit să creeze așa ceva. Chiar și cele mai performante sisteme de AI actuale au dificultăți în a rezolva sarcini simple pentru un copil de 5 ani: identificarea unui obiect într-o cameră dezordonată sau interpretarea unei glume cu subînțeles. Motivul e simplu: aceste sisteme nu au înțelegerea contextuală și adaptabilitatea umană. Mai mult, AI-ul actual are nevoie de cantități uriașe de date ca să învețe. Spre deosebire de tine, care poți învăța ceva nou dintr-o singură experiență, un model AI are nevoie de mii sau milioane de exemple pentru a face același lucru. În plus, în multe domenii, datele necesare nu sunt disponibile, ceea ce limitează dramatic aplicabilitatea AI. Așadar, până la un AGI real și funcțional mai sunt ani buni – dacă nu chiar decenii. Evoluția AI este supravegheată și reglementată Un alt aspect important care nu trebuie ignorat este faptul că dezvoltarea AI nu se petrece în haos sau într-un vid legal. Din contră, pe măsură ce această tehnologie avansează, apar și reguli tot mai clare care îi definesc limitele. Organizațiile internaționale, guvernele și companiile din tech colaborează tot mai des pentru a stabili cadre de reglementare etică și de siguranță în jurul AI. De exemplu, Uniunea Europeană a propus deja un set de reguli stricte privind utilizarea AI în scopuri sensibile. În paralel, firmele private implementează din ce în ce mai des echipe de „AI safety” care se asigură că sistemele dezvoltate sunt testate riguros și folosite în mod responsabil. Această infrastructură în creștere înseamnă că, deși AI-ul se dezvoltă rapid, el nu scapă de sub control. Există suficiente „frâne de mână” care pot preveni orice derapaj major, fie că e vorba de supravegherea utilizării AI în armată, sănătate sau în spațiul public. În concluzie, ideea că AI ar putea deveni o entitate malefică ce preia controlul asupra lumii este, deocamdată, mai mult o fantezie alimentată de filme decât o posibilitate reală. AI-ul de azi este impresionant, dar limitat, puternic, dar dependent de date, și tot mai bine supravegheat. Așa că, deocamdată, poți sta liniștit – inteligența artificială nu va decide viitorul omenirii fără tine.

Știi să folosești inteligența artificială, ești angajat: Se schimbă condițiile prin care poți obține un loc de muncă

CEO-ul Shopify, Tobi Lütke, a transmis angajaților un mesaj clar: înainte de a cere noi posturi sau resurse suplimentare, echipele trebuie să demonstreze de ce nu pot finaliza sarcinile respective cu ajutorul inteligenței artificiale. Anunțul a fost făcut printr-un memo intern trimis la finalul lunii martie și publicat ulterior de Lütke pe platforma X, conform unui articol CNBC. În document, liderul companiei de comerț electronic subliniază că întrebarea „Cum ar arăta această activitate dacă agenți AI autonomi ar face deja parte din echipă?” poate stimula discuții și proiecte interesante. El scoate în evidență faptul că integrarea AI în procesele de lucru a devenit nu doar inevitabilă, ci esențială pentru succesul organizației, scrie The Verge. Utilizarea AI, o obligație profesională la Shopify Lütke a caracterizat adoptarea inteligenței artificiale drept „cea mai rapidă schimbare în modul de lucru” pe care a observat-o în cariera sa. Din perspectiva sa, utilizarea eficientă a AI nu este doar un avantaj competitiv, ci o abilitate profesională care trebuie exersată continuu. Astfel, AI devine parte integrantă a rutinei de lucru în cadrul companiei. În acest context, Shopify impune o condiție clară: fiecare angajat trebuie să își dezvolte capacitatea de a folosi AI în mod eficient. Mai mult, această cerință nu rămâne doar la nivel de recomandare, ci va fi inclusă în sistemul oficial de evaluare a performanței. Evaluările de performanță vor include întrebări despre inteligența artificială Concret, compania va introduce întrebări legate de utilizarea AI în chestionarele de evaluare internă și în cele de feedback între colegi. Astfel, angajații vor fi încurajați nu doar să folosească AI, ci și să demonstreze cum aceasta le îmbunătățește rezultatele și eficiența. „Pentru a reuși, avem nevoie de suma totală a competențelor și ambiției noastre în aplicarea meseriei, înmulțită cu potențialul AI, în beneficiul comercianților noștri”, afirmă Lütke în încheierea mesajului său. Inițiativa arată o tendință tot mai clară în industria tehnologică, în care companiile valorifică AI nu doar ca instrument de suport, ci ca o componentă centrală în deciziile privind resursele umane, productivitatea și strategiile de creștere. Shopify devine astfel un exemplu al modului în care tehnologia transformă nu doar produsele și serviciile, ci și cultura organizațională și criteriile de performanță profesională. Lumea se schimbă, iar noi am face bine să nu rămânem în urma ei.

Meta a trișat cu inteligența artificială: Ce s-a descoperit despre AI-ul Maverick, din suita Llama

Scorul ridicat obținut de Meta în clasamentul LMArena a fost contestat, compania fiind acuzată că a livrat o versiune „optimizată pentru simpatie” în locul celei reale disponibile utilizatorilor. Meta a fost prinsă pe picior greșit după ce a publicat rezultate spectaculoase pentru noul model AI, Maverick, parte a suitei Llama 4. Conform unei investigații publicate de The Verge, entuziasmul din jurul performanței aparent remarcabile a modelului s-a transformat rapid în suspiciune, iar ulterior în acuzații explicite privind manipularea unui test de referință. Totul a început când Meta a anunțat lansarea a două modele noi: Scout, proiectat pentru interogări rapide, și Maverick, o alternativă eficientă la modele consacrate precum GPT-4o. În comunicatul oficial, Meta a subliniat că Maverick a obținut un scor ELO de 1417 în cadrul platformei LMArena, un sistem colaborativ open-source de benchmarking, unde utilizatorii votează output-ul preferat. Scorul a propulsat modelul pe locul doi în clasament, peste GPT-4o și imediat sub Gemini 2.5 Pro, provocând uimire în comunitatea AI. Model „experimental” și prea prietenos de la Meta După o examinare atentă a notelor de subsol din documentația Meta, specialiștii au observat că varianta Maverick care a înregistrat acel scor nu era identică cu cea pusă la dispoziția publicului. Meta a recunoscut că modelul folosit în test a fost „personalizat pentru a optimiza preferințele umane”, adică fusese programat să fie mai vorbăreț și mai agreabil în răspunsuri. Cu alte cuvinte, a câștigat voturi prin șarm, nu neapărat prin inteligență. Reprezentanții LMArena au reacționat rapid: „Interpretarea Meta a politicilor noastre nu a corespuns cu așteptările pe care le avem de la furnizorii de modele. Meta ar fi trebuit să specifice mai clar că ‘Llama-4-Maverick-03-26-Experimental’ era o versiune personalizată”. O practică veche în haine noi Specialiștii în tehnologie nu sunt surprinși. Alex Cranz, jurnalist tech cu experiență în benchmarking, remarcă faptul că „trișatul” în testele de performanță este aproape un ritual în industrie. De la telefoane și laptopuri care ajustau luminozitatea sau eliminau aplicații pentru a obține scoruri mai bune, până la actuala eră AI în care „botul mai prietenos” poate câștiga un clasament, tentația de a modifica rezultatele este mare. Pe măsură ce competiția între companiile din domeniul inteligenței artificiale se intensifică, micile diferențe, chiar și de 2,46% în eficiență, devin atuuri importante în marketing. Totuși, astfel de practici riscă să submineze încrederea în evaluările obiective ale performanței modelelor. Într-un ecosistem în care fiecare model promite să scrie eseuri, să traducă texte și să răspundă politicos în orice limbă, companiile vor fi nevoite să demonstreze superioritatea produselor lor nu doar prin scoruri de laborator, ci și prin experiențe reale, transparente și repetabile. În caz contrar, chatbot-ul „șarmant” ar putea deveni doar o altă mască într-o cursă tot mai competitivă.