Zuckerberg trimite o undă de șoc. Dezvăluie că un angajat, cu ajutorul AI, poate face cât o echipă întreagă. Gigantul regândește strategia de angajări
Directorul executiv Mark Zuckerberg a dezvăluit că un angajat al Meta muncește mult mai mult decât o echipă întreagă. Secretul angajatului este că folosește inteligența artificală și productivitatea acestuia pentru companie este mult mai mare decât în cazul unei echipe mari. Meta plănuiește să crească investițiile în AI cu 70% în acest an și să regândească strategia de angajări în ciuda crizei alarmante de cipuri. Zuckerberg caută să angajate numai oameni talentați în domeniul AI. „Am început să pornim proiecte care necesitau echipe mari, care acum sunt duse la bun sfârșit de către o singură persoană foarte talentată. Vreau să mă asigur că cei mai talentați oameni vor alege Meta ca locul în care să producă cel mai mare impact. Cred că 2026 va fi anul în care AI va schimba dramatic modul în care noi muncim”, a spus Mark Zuckerberg, potrivit Business Insider . Directoarea de finanțe Susan Li a spus că Meta caută persoane foarte talentate pe o piață a muncii care a devenit tot mai competitivă. „Totuși, vrem să investim în mod agresiv oriunde putem”, a spus ea. În decembrie, Meta a închis anul 2025 cu 6% mai mulți angajați față de anul trecut, angajând mai mulți oameni pe monetizare, infrastructură, reglementări, reclamații și în laboratoarele Meta de AI, însă concentrându-se pe formarea de mici echipe. Meta nu este singura companie care a adoptat această strategie. Sam Altman, directorul OpenAI, a pevestit din februarie 2024 că „în curând, vor exista companii în valoare de miliarde de dolari cu numai 10 angajați”. Intel și Amazon au decis să crească eficiența și productivitatea prin reducerea birocrației. Amazon a anunțat că va elimina 16.000 de posturi din sectorul corporate. Google a redus pozițiile de manageri cu 10% pentru eficientizare, iar companii ca Walmart, Wayfair și Block au transferat managerii în alte roluri sau poziții fără rol de conducere. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Papa Leon al XIV-lea trage un semnal de alarmă: Cine controlează inteligența artificială ne controlează viitorul
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP. Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale. Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate. „Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif. Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control. În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii. Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.
Orange România și .lumen au prezentat mașina autonomă pe care o porți pe cap
Orange România și startup-ul clujean .lumen au prezentat joi, 22 ianuarie, un pachet tehnologic complet pentru persoanele cu deficiențe de vedere, construit în jurul ochelarilor inteligenți .lumen, prima soluție avansată de mobilitate pentru nevăzători dezvoltată integral în România. Evenimentul desfășurat la sediul Orange din București marchează finalizarea unui parteneriat care a demarat încă din faza de concept a tehnologiei, când echipele Orange au identificat potențialul de game-changer al acestei inovații. În deschiderea prezentării, Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen, a spus că .lumen a câștigat două premii la CES 2026 din Las Vegas. Acestea sunt CES Innovation Award Honoree în categoria Accessibility & Longevity (prima distincție de acest tip obținută vreodată de o companie românească) și marele premiu al competiției CTA Foundation Pitch for Accessibility. Tehnologie PAD AI, împrumutată de la mașini autonome pentru autonomia nevăzătorilor Dar să intrăm în subiectul principal al prezentării. Arhitectura tehnologică a ochelarilor .lumen se bazează pe PAD AI (Pedestrian Autonomous Driving), o platformă software proprietară care adaptează principiile vehiculelor autonome pentru navigarea pedestră. „Ceea ce noi am construit este o mașină condusă autonom, dar este o mașină condusă autonom care nu are roți, care nu merge pe drum, care merge pe trotuar și o ții pe cap.” „O mașină condusă autonom are 2 tone, ai loc să pui senzori, ai loc să pui calculatoare, baterii. Noi trebuia să facem tot ceea ce face o mașină, dar într-o cască sub 1 kilogram. Cam atât de mare este challenge-ul și cel software este și mai mare”, explică Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen. Dincolo de metaforă, ceea ce spune Amariei este că obstacolul tehnologic nu se rezumă la miniaturizarea hardware, ci mai ales la optimizarea algoritmică. .lumen trebuie să ia decizii local, în timp real, cu resurse limitate, într-un mediu urban imprevizibil. Compania clujeană deține 34 de patente pentru această tehnologie, dintre care 6-7 sunt deja aprobate în Statele Unite. Echipa a crescut la peste 50 de ingineri și oameni de știință, iar ca recunoaștere internațională, Uniunea Europeană este acționar la .lumen, o premieră pentru un startup românesc. Modelul de business, vouchere guvernamentale și rețele de parteneri Prețul pachetului complet care include ochelarii .lumen, un iPhone 16 configurat special pentru asistență, conectivitate 5G Orange (eSIM) și acces la call center dedicat, este de 9.999 euro. Însă utilizatorii finali nu plătesc această sumă direct. Sistemul funcționează prin vouchere guvernamentale, iar .lumen colaborează cu Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și cu programul TechAssist, care dispune de aproximativ 4.300 de vouchere la nivel național. O parte dintre acestea vor ajunge la persoanele cu deficiențe de vedere care pot astfel achiziționa ochelarii .lumen. Compania vinde prin două canale: B2B2C (Business to Business to Consumer) și B2G (Business to Government), plus o rețea de peste 1.500 de asociații pentru nevăzători și dealeri de tehnologie asistivă identificați la nivel global. Pentru 2026, .lumen plănuiește intrarea pe piață în primul trimestru (T1) și externalizarea producției. Compania lucrează și la extinderea portofoliului cu încă trei produse pentru persoane cu deficiențe de vedere. Planul financiar pentru 2028 prevede vânzarea a 24.000 de unități și venituri de 120 milioane de euro. Primele câteva sute de unități vor purta mențiunea „Designed in Romania” și vor fi asamblate local. Pe măsură ce producția va crește, .lumen intenționează să mute fabricația în Italia, păstrând în Cluj doar R&D-ul și componenta de design. Cum funcționează ochelarii .lumen Dispozitivul folosește o interfață haptică brevetată, în loc să tragă de mână utilizatorul așa cum ar face un câine ghid specializat, sistemul „trage de cap” prin vibrații, care indică direcția de mers. Tehnologia nu cere schimbări în orașe și funcționează în orice loc din lume, .lumen a testat sistemul în 40 de țări. Cele șase camere integrate creează o hartă 3D în timp real a mediului înconjurător, identificând obstacole la nivelul superior (crengi, semne suspendate), pe care bastonul alb tradițional nu le poate detecta. Sistemul oferă 4 funcții principale: citire de text (OCR), identificare obiecte, ghidare în spațiu (evitare obstacole) și navigație ghidată către destinații specifice. Amariei spune că este singura soluție de pe piață care combină toate aceste capabilități. Autonomia ochelarilor este de aproximativ trei ore de mers continuu, adică o zi de funcționare obișnuită. Sistemul procesează datele local, direct în ochelari, fără a trimite imagini sau informații în exterior, respectă cerințele GDPR și include mecanisme de siguranță care opresc dispozitivul dacă apare o eroare. Intervenția Silviei, nevăzătoare și tester .lumen, a introdus dimensiunea umană între carcateristici și specifiații. Tânăra a vorbit despre modul în care dispozitivul i-a schimbat concret viața și i-a oferit, pentru prima dată, libertatea de a merge fără baston. A spus simplu că, pentru un nevăzător, .lumen înseamnă libertatea de a merge singur, fără a depinde de altcineva. De la asistență pentru nevăzători, la roboți de livrare Dezvoltarea tehnologiei PAD AI a deschis oportunități neașteptate și în alte domenii. În urmă cu șase luni, .lumen a anunțat un proiect în valoare de 11 milioane de euro pentru proiectul PABLO, prin care adaptează aceeași tehnologie de navigație la roboți autonomi care vor fi folosiți la livrare urbană. Roboții vor putea să se deplaseze independent pe trotuare și în zonele aglomerate ale orașelor, aplicând aceleași principii care ajută persoanele cu deficiențe de vedere să se orienteze în spațiu. Dacă această tehnologie va avea succes, va fi o victorie pentru .lumen, pentru Orange și, poate, chiar pentru România. În viața reală, însă, multe startup-uri ajung să fie cumpărate de companii uriașe sau să fie rapid „copiate”, iar valoarea lor dispare treptat. Care va fi destinul .lumen nu știm. Știm doar că, pentru moment, a reușit să deschidă o ușă care părea închisă.
Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic
Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu: chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini. Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Cântăreața creată cu ajutorul AI de care toți românii s-au îndrăgostit. Lolita face furori cu vocea ei
Chiar dacă mulți se așteptau ca Lolita să fie o cântăreață adevărată, ei trebuie să afle că nu este reală, ci este o creație a inteligenței artificiale, însă care a adunat mii de fani, inclusiv românii sunt cuceriți de Lolita. Lolita a reușit să cucerească utilizatorii TikTok cu vocea ei suavă, în timp ce interpretează piese pline de emoție. Ceea ce a atras cu adevărat publicul este aspectul ei fizic, care îi lasă pe mulți utilizatori fără cuvinte, însă ea nu este reală, precizează Antena 1. Cine este Lolita, cântăreața care face furori pe TikTok TikTok-ul a fost asaltat de clipuri cu Lolita în timp ce interpretează tot felul de piese triste în română. Vocea ei puternică, dar și aspectul natural au cucerit instant inimile românilor care o urmăresc pe cântăreața generată cu ajutorul inteligenței artificiale. „De mult n-am mai văzut o femeie atât de frumoasă, naturală!”, scriu internauții. Pe TikTok, fragmente din piese precum „Pe peronu’ de la gară”, „Cercel” și „Stau la geam” fac deja furori. Pentru majoritate românilor, nu contează că Lolita este o creație a inteligenței artificiale, însă alții sunt îngrijorați de problemele de etică. Ei atrag atenția că astfel de creații pot crea probleme pentru adevărații artiști. „În următorii ani va fi un > între real și AI”/„AI o să distrugă tot… Și nu numai în industria muzicală”, scriu unii utilizatori. Cine a creat-o pe Lolita Tom, creatorul Lolitei, a explicat că acest personaj este digital, iar piesele ei sunt un amestec dintre lăutăreasca veche din anii 90 și beaturi moderne. Milioane de utilizatori au vizionat fragmentele din piesele postate pe TikTok. Cererea a fost atât de mare încât Tom a lansat piesele integral pe YouTube, însoțite de videoclipuri. „De când am descoperit-o, o ascult mai tot timpul. O fi ea AI, dar are pasiune în voce, iar versurile și melodiile sunt top”/„Doamne, ce FRUMUSEȚE, balsam pentru inimă!”/„Toată lumea vorbește de AI, dar nu vorbesc că versurile bat 30 de ani de versuri ale unor artiști mari din România”/„Este faină linia melodică, nu mă deranjează că este generată cu AI”/„AI… Singura soluție să mai ascultăm muzică bună zilele astea”, sunt doar câteva dintre comentariile de la clipurile postate cu Lolita. Recomandările autorului:
Va înlocui inteligența artificială programatorii?
Întrebarea „mai merită să înveți programare în era AI?” apare tot mai des. Nu doar în rândul celor care cochetează cu o reconversie profesională, ci și printre programatorii cu experiență, care văd cum inteligența artificială scrie cod, corectează erori și propune soluții în câteva secunde. Este o întrebare legitimă. Și merită un răspuns sincer, fără alarmism, dar și fără optimism forțat. Pe scurt: nu, AI-ul nu va înlocui programatorii. Însă va schimba radical cine rămâne relevant în industrie, deoarece a schimbat deja regulile jocului. Instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Grok pot genera astăzi aplicații simple, API-uri sau scripturi funcționale aproape instant. Pentru task-uri repetitive, clare și bine definite, AI-ul este deja extrem de eficient. Asta înseamnă un lucru incomod, dar real: valoarea „scrisului de cod mecanic” a scăzut. Programatorul care se bazează exclusiv pe memorarea sintaxei, tutoriale rapide și copy–paste va fi cel mai afectat. În trecut, a ști cum să scrii cod era suficient pentru a intra în industrie. În 2026, nu mai este. De ce AI-ul este atât de bun la programare? Pentru că programarea are o componentă puternic logică, analitică, secvențială, exact tipul de procesare la care inteligența artificială excelează.AI-ul poate: respecta reguli stricte; genera structuri repetitive; optimiza algoritmi; executa pași logici fără oboseală. Tot ceea ce ține de execuție precisă, AI-ul o face deja foarte bine. Dar programarea reală nu înseamnă doar cod Aici apare diferența esențială. Programarea care creează valoare reală în companii nu este doar despre cod corect, ci despre decizii, context și oameni. Există zone în care AI-ul încă este limitat: Înțelegerea profundă a nevoilor umane – un client nu știe mereu ce vrea, dar un programator bun poate anticipa; Judecata contextuală – ce soluție e potrivită acum, nu doar teoretic; Creativitatea reală – combinarea unor idei din domenii diferite; Comunicarea și colaborarea – programarea este muncă de echipă; Viziunea de ansamblu – a vedea sistemul ca întreg, nu doar componente izolate. AI-ul poate genera piese de puzzle. Omul decide ce imagine construiește din ele. Cine va avea de câștigat în era AI Industria IT nu dispare. Se rafinează. Vor avea de câștigat cei care vor să înțeleagă „de ce”, nu doar „cum”.Persoanele care folosesc AI-ul ca unealtă, nu ca substitut. Persoanele care gândesc în termeni de sisteme, nu doar linii de cod. Persoanele care pot explica soluții tehnice pe înțelesul celor non-tehnice. Cei care caută doar „un job rapid pentru că se câștigă bine” vor descoperi că AI-ul concurează direct cu exact acest tip de abordare. Concluzia onestă pentru 2026 AI-ul nu va înlocui programatorii buni. Îi va elimina pe cei care nu evoluează. De fapt, programatorii care învață să colaboreze cu AI-ul devin mai productivi și mai valoroși decât oricând. Diferența nu va fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții. După cum explică Dumitrescu Tudor, fondator al Academia Programatorilor – cursuri IT, inteligența artificială nu elimină nevoia de programatori, ci ridică standardul: „Diferența nu va mai fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții, să înțeleagă contextul și să folosească AI-ul ca unealtă, nu ca înlocuitor.” Pentru cei care sunt la început sau se gândesc la o reconversie profesională, confuzia este normală. Important este ca decizia să fie luată din claritate, nu din frică. AI-ul nu închide uși, le face mai greu accesibile.
GIGABYTE AERO X16, laptop pentru creație, AI și gaming ocazional (review)
În decembrie, când lumea încă alerga după cadourile de Crăciun, a sosit la redacție GIGABYTE AERO X16 2WH, Copilot+ PC. Un laptop relativ mare și subțire, cu o carcasă metalică sobră și un interior din plastic negru. Prima impresie este mai degrabă de stație de lucru care nu atrage inutil atenția, decât de laptop de gaming, dar cum se va dovedi pe parcurs GIGABYTE AERO X16 poate susține ambele scenarii. AERO X16 continuă linia cunoscută a seriei AERO, destinată creatorilor și profesioniștilor, dar vine cu o schimbare importantă de direcție. Nu mai pune accentul doar pe putere brută, ci pe eficiență, accelerare AI și integrarea cu noua direcție Copilot+ PC. La nivel de design, Gigabyte a mers pe o abordare conservatoare. Liniile sunt relativ simple, finisajele discrete, iar lipsa elementelor flashy îl face ușor de integrat într-un birou sau în orice context profesional. Doar spatele aerodinamic parcă aduce puțin a laptop de gaming. Cu dimensiuni de aproximativ 355 x 250,7 x 16,7–19,9 mm și o greutate de circa 1,9 kg, AERO X16 nu este un ultraportabil, dar nici un laptop masiv, păstrând un echilibru între cele două. Carcasa a primit un tratament de anodizare și sablare, care îi conferă o textură mată plăcută la atingere și un aspect uniform. Pe capacul laptopului apare o inscripție GIGABYTE cu efect iridescent, care își schimbă subtil nuanța în funcție de lumină. Spatele metalic al laptopului este dominat de o grilă de admisie a aerului cu un design geometric, care amintește subtil de motivele populare românești. Laptopul se sprijină pe patru picioare dispuse orizontal, iar difuzoarele sunt poziționate în zona frontală, lângă picioarele din față. Tastatura are taste cu suprafață mare, comparabile ca dimensiune cu cele ale uneia de birou, ușor concave (dish key), dar folosește un mecanism clasic de laptop, nu unul mecanic. Cursa tastelor este de 1,7 mm, iar feedback-ul este bine dozat. Iluminarea RGB este zonală (1-zone), nu per-key, ceea ce aparent limitează opțiunile de personalizare. Din aplicația GiMate (secțiunea RGB Fusion 2.0) poți alege între patru efecte LED (Static, Pulse, Cycle și Cycle Pulse) și poți ajusta culoarea, brightness-ul (0-100%) și viteza animației (Speed 0-100%). În contextul poziționării sale, AERO X16 rămâne însă în primul rând un laptop profesional, nu unul orientat spre efecte vizuale, deci e mai mult decât suficient. Touchpad-ul poziționat central e mare și suprafața de sticlă răspunde rapid și exact la comenzi, deși gesturile multi-touch cer o scurtă perioadă de acomodare. Click-urile nu sunt zgomotoase și nu e nevoie să apeși tare. Își face treaba pentru munca zilnică, dar pentru gaming și precizie în general mouse-ul e obligatoriu. GIGABYTE AERO X16, ecran și specificații Ridicând capacul, ecranul confirmă direcția aleasă. Diagonala de 16 inch și formatul 16:10 îl diferențiază de ultraportabile obișnuite. Marginile subțiri pe toate cele patru laturi, dar mai ales pe laterale, contribuie la raportul 16:10 și la un screen-to-body ratio de 92%, astfel ai acces la o suprafață mai mare de lucru decât pe majoritatea laptopurilor. Panoul IPS WQXGA (2560 x 1600), cu rată de refresh dinamică (care variază de la 48Hz până la 165 Hz) și luminozitatea de 400 nits este gândit pentru productivitate și creație, dar evident merge și la gaming. Panoul acoperă 100% din spațiul de culoare sRGB și este Pantone Validated, ceea ce îl face potrivit pentru prelucrare foto-video, nu doar pentru navigare pe internet, filme sau gaming. Gigabyte menționează că sistemul include MUX Switch pentru acces direct la GPU-ul dedicat. În practică, în aplicația GiMate, modul Optimus permite activarea dinamică a plăcii video dedicate RTX 5070, care intră în funcțiune automat atunci când aplicația o cere, fără a fi activă permanent. De asemenea, ecranul suportă Adaptive Sync pentru cursivitate în jocuri și certificare TÜV Rheinland Low Blue Light pentru lucru îndelungat sau sesiuni extinse de gaming. AERO X16 este construit în jurul platformei AMD Ryzen AI 9 HX 370, un procesor cu 12 nuclee și 24 de fire de execuție, frecvențe de până la 5,1 GHz și un NPU dedicat pentru aplicații AI rulate local. Hardware-ul e completat de placa video NVIDIA GeForce RTX 5070, cu 8 GB de memorie GDDR7, 32 GB de RAM DDR5 la 5600MHz, stocare SSD de 2 TB pe interfață PCIe, în două unități M.2, stocare care poate fi extinsă până la 4TB, și sistem de operare Windows 11 Pro. Porturile sunt împărțite pe ambele laturi. Pe partea stângă se află alimentarea, un port RJ-45 pentru rețea pe fir, ieșirea HDMI 2.1, un port USB-A USB 3.2 Gen1 și un port USB-C USB4, cu suport pentru DisplayPort 1.4 și Power Delivery 3.0. Pe partea dreaptă găsim două porturi USB-A, unul USB 3.2 Gen1 și unul USB 2.0, plus jack-ul audio de 3,5 mm pentru căști și microfon. Pe partea de comunicații, GIGABYTE AERO X16 vine cu Wi-Fi 6E (802.11ax 2×2), Ethernet Gigabit (1G) și Bluetooth 5.2. Laptopul include și o cameră FHD (1080p) IR Webcam cu microfon array integrat și suport pentru Windows Hello Face Authentication, care permite autentificarea prin recunoaștere facială. Sistemul audio este format din două difuzoare stereo de 2W, cu suport Dolby Atmos, adecvat pentru consum media și conferințe. Pe partea audio, GiMATE include și funcții de ajustare asistată de AI, care permit calibrarea sunetului și aplicarea unor efecte. GIGABYTE AERO X16, teste sintetice Am avut o problemă cu driverul NVIDIA care făcea ca jocurile si testele sintetice să nu folosească placa video dedicată NVIDIA GeForce RTX 5070, ci doar pe cea integrată AMD RADEON 890M. Driverul clasic GeForce Game Ready nu funcționa corespunzător pe laptop și am rezolvat cu driverul NVIDIA Studio 591.74. Spre exemplu înainte de instalarea driverului NVIDIA Studio, testul 3DMark NVIDIA DLSS feature nu funcționa, dar după instalare a mers. În 3DMark Wild Life Extreme scorul a urcat la 22.851 puncte (ratingul „Legendary”), cu un framerate de 136.83 FPS. În Port Royal, testul dedicat ray tracing, GIGABYTE AERO X16 a obținut 8349 puncte și peste 38 FPS. În 3DMark CPU Profile, Ryzen AI 9 HX 370 demonstrează o performanță excelentă în scenarii multi-threaded. Scorul maxim
Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
Inteligența artificială nu este ceea ce credem: Cum suntem păcăliți de o iluzie
Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation. Mitul „tehnologiei autonome” Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate. Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe. Felul în care limbajul distorsionează dezbaterea În vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată. Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște. Inteligența artificială – perspectiva corectă Sanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune: mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și actuale; sublinierea faptului că deciziile umane sunt esențiale în proiectarea și utilizarea AI; evitarea limbajului antropomorf, preferând termeni tehnici precum „procesare avansată a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.
Crăciunul cu Iisus generat de AI: Un ajutor spiritual sau riscuri pentru credința reală?
În acest sezon de Crăciun, tot mai mulți utilizatori aleg să converseze cu versiuni digitale ale lui Iisus create prin inteligență artificială. Acestea sunt disponibile pe platforme precum Character.AI, Talkie.AI sau în aplicații dedicate, cum este „Text With Jesus”. Aceste programe răspund la întrebări cu tematică religioasă, transmit mesaje motivante și oferă reflecții despre semnificația sărbătorii. Toate acestea vin într-un format ce imită dialogul apropiat cu o persoană cunoscută. Potrivit Euronews, specialiștii în domeniu avertizează că această aparentă familiaritate poate induce ideea unei entități spirituale autentice. „Interacțiunea seamănă cu trimiterea unui mesaj unui prieten apropiat, ceea ce îi conferă un aer de realitate și intimitate”, explică Heidi Campbell, profesor de studii religioase și comunicare la Universitatea Texas A&M. Iisus digital: cine influențează mesajul religios? Experții subliniază că aceste instrumente nu sunt complet imparțiale. Modelele AI sunt antrenate pe date selectate de companii din domeniul tehnologiei. Acest lucru poate duce la interpretări religioase influențate de contexte culturale, politice sau comerciale. „Cei care aleg materialele de antrenament ajung, indirect, să influențeze modul în care este prezentată tradiția religioasă”, atrage atenția Feeza Vasudeva, cercetătoare la Universitatea din Helsinki. Astfel, mesajul transmis poate deveni unul „global, standardizat”, desprins clar de specificul comunităților locale și de diversitatea practicilor creștine. Riscurile sunt mai mari pentru tineri sau pentru cei cu puțină experiență în mediul digital. Aceste persoane au tendința să accepte răspunsurile AI fără a le verifica. În perioada sărbătorilor, când sensibilitatea emoțională crește, tendința de a căuta soluții rapide și reconfortante este mai pronunțată. Recomandările specialiștilor Experții sugerează utilizarea moderată a acestor chatboți. De asemenea, este importantă verificarea informațiilor prin surse consacrate: Biblia, îndrumarea liderilor religioși sau sprijinul comunității locale. „AI-ul poate fi un instrument suplimentar, dar nu ar trebui să înlocuiască credința sau îndrumarea spirituală oferită de oameni”, subliniază aceștia. În concluzie, spun specialiștii, Crăciunul ar trebui să rămână un timp al conexiunilor autentice – cu familia, comunitatea și credința trăită, nu simulată.