AMD și Meta anunță extinderea parteneriatului strategic pentru a implementa 6 gigawați de plăci video AMD
Puncte cheie: Meta colaborează cu AMD pentru a accelera extinderea infrastructurii AI și dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială. AMD și Meta au agreat un parteneriat multianual și multigenerațional pentru implementarea a până la 6 gigawați de GPU-uri AMD Instinct™. Bazată pe arhitectura rack-scale AMD Helios, prezentată la Open Compute Project Global Summit 2025, prima livrare, dedicată unui gigawat, este programată pentru a doua jumătate a lui 2026, cu un GPU AMD Instinct personalizat, construit pe arhitectura MI450 și optimizat pentru fluxurile de lucru ale Meta. AMD și Meta își aprofundează colaborarea pentru alinierea planurilor la nivel de siliciu, sisteme și software. AMD și Meta au anunțat astăzi un acord de 6 gigawați care va alimenta generația următoare de infrastructură AI a Meta, acord bazat pe mai multe generații de GPU‑uri AMD Instinct. Acest acord extinde parteneriatul strategic existent și aliniază planurile de dezvoltare în zona de siliciu, sisteme și software, cu obiectivul de a furniza platforme AI optimizate special pentru fluxurile de lucru ale Meta. Prima implementare va folosi un GPU AMD Instinct personalizat, bazat pe arhitectura MI450, pentru a oferi platforme AI optimizate la scară de gigawați. Livrările pentru primul gigawatt sunt programate pentru a doua jumătate a anului 2026. Acestea vor fi alimentate de GPU‑ul personalizat AMD Instinct MI450 și de procesoare AMD EPYC™ de generația a 6‑a, cu numele de cod „Venice”, cu software-ul ROCm™ și construite pe arhitectura rack‑scale AMD Helios. Arhitectura Helios a fost dezvoltată în colaborare de AMD și Meta, prin Open Compute Project, pentru a permite infrastructură AI modulară și scalabilă la nivel de rack. Declarații oficiale Dr. Lisa Su, președinte și CEO AMD, a declarat:„Suntem mândri să extindem parteneriatul nostru strategic cu Meta, într-un moment în care compania ridică ștacheta în domeniul AI la o scară fără precedent. Această colaborare multianuală și multigenerațională pe zona GPU-urilor Instinct, procesoarelor EPYC și a sistemelor AI la nivel de rack aliniază planurile noastre pentru a livra infrastructură performantă și eficientă energetic, optimizată pentru fluxurile de lucru Meta.” Mark Zuckerberg, fondator și CEO Meta, a spus:„Suntem entuziasmați de acest parteneriat pe termen lung cu AMD, prin care vom implementa resurse eficiente de inferență și vom avansa spre superinteligență personală. Este un pas important pentru Meta în diversificarea infrastructurii noastre de calcul. Mă aștept ca AMD să rămână un partener esențial mulți ani de acum înainte.” Extinderea colaborării în zona procesoarelor AMD EPYC Pe lângă colaborarea în domeniul GPU, AMD și Meta își extind parteneriatul în zona procesoarelor EPYC. Meta a fost un partener apropiat de‑a lungul mai multor generații și a implementat milioane de procesoare AMD EPYC, precum și proiecte importante cu GPU‑uri AMD Instinct din seriile MI300 și MI350 la nivel global. Pe măsură ce infrastructura AI devine tot mai complexă, CPU‑urile rămân o componentă strategică a stivei de calcul AI și asigură eficiență, scalabilitate și orchestrare alături de GPU‑uri. Meta va fi client principal pentru: EPYC Gen 6 „Venice” „Verano”, o generație viitoare de EPYC optimizată pentru performanță‑pe‑dolar‑pe‑watt Structura parteneriatului Pentru a consolida alinierea strategică, AMD a emis către Meta o opțiune bazată pe performanță pentru până la 160 de milioane de acțiuni AMD, care se va acorda pe măsură ce sunt atinse jaloane legate de livrările GPU Instinct. Prima tranșă se acordă odată cu livrarea primului gigawatt. Tranșele următoare depind de extinderea achizițiilor Meta până la 6 gigawați. Vesting-ul este asociat și unor praguri ale prețului acțiunilor AMD, precum și unor obiective tehnice și comerciale ale Meta. Jean Hu, EVP, CFO și trezorier AMD, a declarat:„Ne așteptăm ca acest parteneriat să genereze o creștere semnificativă a veniturilor pe mai mulți ani și să aibă un impact pozitiv asupra câștigului pe acțiune non‑GAAP. Structura bazată pe performanță aliniază atent AMD și Meta pentru execuție și crearea de valoare pe termen lung.” Colaborare globală pentru AI AMD și Meta colaborează în zona de siliciu, sisteme și software pentru a permite infrastructură AI la scară globală, menită să accelereze inovația și să aducă servicii și experiențe bazate pe AI către miliarde de utilizatori.
Cum arată Cronos, browserul românesc orientat spre confidențialitate (hands-on)
La sfârșitul lui ianuarie am aflat despre existența unui browser românesc numit Cronos. Am încercat să găsesc informații despre el și nu a fost chiar ușor. Am descoperit că este dezvoltat de o companie din Iași, AVALW, care lucrează și la un motor de căutare propriu, și la un protocol numit AVALW, prezentat drept bază pentru un ecosistem descentralizat. Aplicația apare în Microsoft Store, fiind descrisă ca un browser axat pe viteză și productivitate, cu un manager de parole a cărui securitate e „military-grade” și suport pentru protocolul descentralizat AVALW, care deocamdată este în dezvoltare. Între timp browserul a apărut și în App Store pentru iOS și iPadOS. Primul contact cu Cronos Am descărcat versiunea de Windows și am început s-o folosesc. Prima impresie este de minimalism, nu în sensul de gol, ci de organizat. Interfața e curată și rapidă. Nu încearcă să iasă în evidență, dar nici nu copiază designul Chrome sau Edge. Se simte mai degrabă ca o unealtă de lucru. În „Aplicațiile instalate” Cronos are aproape 1GB. Dacă instalezi și Uiki, asistentul AI opțional, crește până aproape de 8 GB, deci o parte din funcționalități rulează clar local. În stânga sus are un buton format din 3 linii paralele pe orizontală cu meniul browserului. Lânga el e butonul AdBlocker cu statistici și subcategorii. Dedesubt, pe aceeași linie cu bara de adrese, sunt câteva butoane fixe: Back, Forward, Home, Copy și Paste. În rând cu câmpul de navigare unde se introduce adresa la care vrei sa ajungi (zonait.ro) sunt 5 butoane Back, forward, home, copy și paste. În dreapta sus, pe aceeași linie cu cele 5 ai alte 4 butoane: Screenshot, Translate, Layout și unul care alternează între CO2, Save, Earn și Alliances. Cronos pare că încearcă să fie mai mult un spațiu de lucru decât o simplă fereastră spre internet. Funcția care mi-a plăcut cel mai mult este Layout. Poți împărți fereastra în două sau patru panouri și să accesezi mai multe siteuri simultan. Într-un fel browserul devine „desktop alternativ”. Îi văd utilitatea când te ocupi de documentare, comparare de produse sau chiar scris articole. AdBlocker-ul nativ nu este doar un buton on/off. Are categorii separate pentru reclame, trackere și analytics, plus listă custom de domenii. În practică paginile se încarcă mai rapid și mult mai curat fără să mai instalezi extensii externe, care de obicei sunt și ele surse de colectare a datelor. Dar, dacă te aștepți că blochează reclamele de pe YouTube, te înșeli. Am instalat și Uiki, chatbotul care este opțional. I-am cerut vremea din București și mi-a spus că nu are informații, din cauză că nu are acces la internet. Pare o limitare, dar de fapt este exact ce promite browserul, adică procesare locală. Nu este interfața unui serviciu în cloud, ci rulează pe calculator. Și pentru un browser care promovează confidențialitatea, asta e corect. În setări apare și partea cea mai „misterioasă” a proiectului. AVALW este prezentat ca o rețea de calcul distribuit. Practic poți activa contribuția calculatorului tău la rețea, similar conceptului de nod într-un sistem descentralizat. Implicit este dezactivat. Am folosit Wireshark și Burp Suite ca să verific traficul de rețea, dacă trimite sau nu date și după monitorizare, conexiunile au mers aproape exclusiv către infrastructura CDN. Asta înseamnă descărcare de configurații sau resurse, nu trimitere de date ale utilizatorului. Nu au apărut endpointuri tipice de analytics sau tracking. Nu este o dovadă absolută, dar elimină scenariul obișnuit de telemetrie agresivă la pornire. Cea mai mare calitate a browserului mi se pare viteza. Paginile se deschid rapid, interfața răspunde instant și nu ești dependent de extensii. Problemele întâmpinate de mine sunt două la număr: nu pot muta fereastra de Cronos pe ecran decât apucând-o cu mouse-ul de lângă butonul minimase, din orice alt punct nu o pot manevra. nu am descoperit cum să împart browserul în mai multe ferestre, eu lucrând pe 3 monitoare, uneori vreau să am o parte din ferestre pe cel din stânga și o parte pe unul din celelelte două. Concluzie Cronos nu este un browser spectaculos vizual, dar nici banal. Este un proiect ambițios, încă neclar în multe zone, dar coerent ca idee de bază: control local și mai puține procese ascunse. Nu reinventează internetul, dar încearcă ceva ce în zilele noastre e răruț. Un browser care funcționează mai mult pentru utilizator decât pentru ecosistemul din spatele lui. Și îi dăm o bilă albă în plus pentru că e românesc.
Samsung adaugă Perplexity în Galaxy AI, extinzându-și echipa de agenți inteligenți
Samsung mai face un salt în cursa telefoanelor „inteligente” și nu e vorba doar despre o cameră nouă sau un procesor mai performant. Compania a anunțat, pe 22 februarie, că integrează Perplexity în ecosistemul Galaxy AI, extinzând ideea că telefonul nu mai rulează aplicații, ci coordonează agenți AI diferiți pentru sarcini diferite. În comunicatul oficial, Samsung descrie Galaxy AI drept un „ecosistem multi-agent deschis și integrat”, construit pentru a reduce pașii necesari în interacțiunile zilnice. Practic, telefonul încearcă să înțeleagă contextul utilizatorului la nivel de sistem de operare, nu doar în interiorul unei aplicații. Galaxy AI funcționează „la nivel de framework” și poate lucra în fundal fără să sari constant între aplicații. Potrivit unor date interne citate de companie, aproape 8 din 10 utilizatori folosesc deja mai mult de doi agenți AI în viața de zi cu zi. Acesta ar fi rolul Perplexity, care va deveni un alt agent disponibil pe viitoarele flagship-uri Galaxy. Rămâne însă neclar modul în care Samsung definește termenul de „agent AI”. Compania nu precizează dacă include doar agenți integrați la nivel de sistem sau și aplicații bazate pe modele lingvistice mari (LLM-uri), precum ChatGPT, ClaudeAI, Gemini, DeepSeek. Diferența nu este lipsită de importanță, deoarece statisticile pot varia substanțial în funcție de metodologie. De asemenea, comunicatul nu indică aria geografică a datelor, fiind probabil vorba despre piețe unde utilizarea AI este deja foarte ridicată, cum ar fi Coreea de Sud. Perplexity devine un agent implicit în Galaxy AI Integrarea nu este doar un shortcut către o aplicație. Utilizatorii vor putea „trezi” Perplexity prin comanda vocală „Hey Plex” sau prin apăsarea lungă a butonului lateral, care până acum activa Gemini. Agentul va avea acces direct la Samsung Notes, Clock, Gallery, Reminder și Calendar, dar și la unele aplicații third-party. Ideea este să nu mai fie nevoie să deschizi manual mai multe aplicații, ci să-i spui telefonului ce vrei să faci, iar el să execute pașii. Spre exemplu, îi poți cere să trimită un e-mail lui Ion, să-i amintească de call-ul de la ora 15:00 și să includă în mesaj subiectul discuției, pe care îl ai notat în Samsung Notes. Aici e schimbarea conceptuală reală, saltul tehnologic. Până acum telefonul era un dispozitiv cu aplicații, fiecare independentă. Samsung încearcă să-l transforme într-un secretar digital care știe unde ai pus lucrurile. Și în mai mult, diferența tehnică ține de organizare, adică AI-ul nu mai răspunde la o întrebare, ci coordonează mai multe surse de date și acțiuni cu un sigur scop. Dacă funcționează cum promit, interfața viitorului nu mai este ecranul, ci cererea exprimată în limbaj natural. The Verge scrie că Samsung pariază pe faptul că oamenii au deja „preferințe emoționale” pentru anumite AI-uri și vrea să le ofere libertatea de a-și alege agentul preferat direct în telefon. Integrarea Perplexity este parte din strategia unui „multi-agent ecosystem”, diferit de abordarea mai strictă a Apple sau Google. Noutatea e și mai interesantă dacă ne uităm la Motorola, care a mers chiar mai departe: modelul Signature include nu mai puțin de patru agenți simultan, Gemini, Copilot, Perplexity și Moto AI. Practic, telefonul începe să semene mai mult cu un dispozitiv pentru inteligența artificială decât cu un smartphone clasic. Și ceea ce cred că anticipează Samsung, dar și alte companii este că, la un momentdat, nu vom mai alege un telefon pentru aplicații, ci pentru „personalitatea digitală” care ne asistă zilnic. Iar dacă această direcție prinde, competiția viitoare nu va mai fi între camere foto sau procesoare, ci între ecosisteme de agenți.
Ce fac profesorii și nu va putea face niciodată inteligența artificială
Fie că este vorba de automatizarea notării sau chiar de scrierea de scrisori către părinți, inteligența artificială oferă profesorilor mai multe oportunități de mentorat, implicare și învățare practică. Având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei, nu este nerezonabil să ne imaginăm un viitor în care aceștia pot urmări implicarea elevilor în timp real, pot automatiza evaluările și pot dezvolta parcursuri de învățare personalizate, potrivit BBC Science. Dar, deși IA promite să transforme eficiența clasei, guvernul britanic a afirmat clar că tehnologia ar trebui utilizată numai pentru notarea cu miză redusă și că profesorii ar trebui să fie transparenți în ceea ce privește utilizarea acesteia. Limitările sale evidențiază o nevoie crucială de expertiză umană atunci când vine vorba de asigurarea integrității și corectitudinii în timpul evaluărilor cu miză mare. Ce au profesorii și nu are IA? Profesorii de științe au, desigur, o înțelegere profundă a materiei pe care o predau. Această judecată profesională și capacitatea de a evalua învățarea pe baza contextului, experienței și integrității fac ca implicarea lor să fie esențială pentru a asigura că evaluările rămân corecte, precise și reflectă cu fidelitate potențialul fiecărui elev. În calitate de companie lider mondial în domeniul învățământului, Pearson are peste 18.000 de angajați care activează în mai mult de 70 de țări, deservind milioane de cursanți, educatori, instituții și angajatori la nivel global. Lucrând ca examinatori, moderatori sau specialiști în anumite discipline, angajații Pearson joacă un rol esențial în asigurarea faptului că studenții primesc notele de care au nevoie pentru a progresa în carieră. De ce să devii examinator? Cei care devin examinator, vor contribui la o misiune educațională mai amplă: ajutarea studenților să-și realizeze visurile în viață și carieră prin învățare. Susținut de experiență, implicarea examinatorului poate contribui la garantarea rigurozității care definește o calificare, transformând munca asiduă a studenților într-un viitor plin de oportunități. Asumarea rolului de examinator poate oferi profesorilor de științe beneficii care se reflectă direct și în propria lor viață profesională. – Perspectivă: obține o imagine de ansamblu asupra performanțelor naționale, identificând erorile frecvente și tehnicile de succes în beneficiul propriilor elevi. – Venituri suplimentare: muncă flexibilă, de acasă, concepută pentru a se adapta angajamentelor didactice existente. – Extinde rețeaua: intră în contact cu profesioniști din domeniul educației cu experiențe diferite, împărtășește idei și construiește o rețea de sprijin valoroasă. – Recunoaștere profesională: obține CPD recunoscut și îmbunătățește portofoliul profesional prin expertiza respectată în materie. Majoritatea posturilor de examinator Pearson necesită cel puțin un an de experiență în predare, acumulată în ultimii opt ani. De asemenea, este obligatoriu ca examinatorul să dețină o diplomă și o calificare relevantă în predare sau echivalentul acesteia în materia aleasă, precum și o recomandare din partea unui profesionist cu experiență din cadrul instituției în care a acumulat experiența în predare. Unele calificări profesionale necesită experiență profesională în locul experienței în predare, iar o diplomă/calificare în predare nu este necesară.
Vaccinurile împotriva cancerului sunt aproape gata. Un savant spune cum vom trăi mai mult și mai sănătos
Eric Topol, profesor la Scripps Research, cel mai mare institut biomedical non-profit din SUA, spune că inteligența artificială va revoluționa medicina. Aceasta va analiza fișe medicale, scanări, date genetice și biomarkeri pentru a prezice boli precum cancerul cu ani înainte de apariția lor, scrie Il Messaggero. „În curând vom putea prezice anumite boli cu ani înainte ca acestea să se manifeste, mult mai devreme decât putem face acum”, spune Topol. „Mă refer la bolile legate de vârstă, cele trei importante: Alzheimer și bolile neurodegenerative, bolile de inimă și cele mai comune tipuri de cancer”. Oamenii de știință pot verifica deja rata de îmbătrânire a fiecărui organ dintr-o simplă probă de sânge. Inima, creierul, ficatul sau sistemul imunitar – fiecare are propriul ritm de îmbătrânire, vizibil în sânge. Vaccinurile împotriva cancerului sunt deja testate și vin în curând Topol confirmă că vaccinurile specifice împotriva cancerului sunt în faza de testare. Ele vor putea preveni tipul de cancer pentru care o persoană prezintă risc ridicat genetic. „Asistăm acum la capacitatea extraordinară de a oferi oamenilor celule modificate pentru a trata, de exemplu, boli autoimune. Lupusul, scleroza multiplă, artrita reumatoidă și multe altele. Celulele vor juca un rol mai decisiv în tratarea și vindecarea bolilor. Nu este vorba de prevenire. E vorba de un mijloc eficient de a contribui la îmbunătățirea sănătății oamenilor în timp”. Un studiu pe 1.400 de persoane sănătoase de aproape 90 de ani a arătat că genele contribuie puțin la longevitate. Stilul de viață, somnul, dieta și noile terapii contează mult mai mult decât ereditatea.
Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Primăria Constanța promovează stațiile de autobuz inteligente cu ajutorul AI. Reacția cetățenilor
Primăria Constanţa s-a gândit să folosească AI pentru promovarea staţiilor de autobuz din oraş. Aşa s-a ajuns ca spaţiile deseori murdare, rupte şi fără pic de tehnologie să fie prezentate în contradicţie totală online. Localnicii au reacţionat imediat şi i-au amintit edilului problemele urgente ale oraşului – tot cu AI, l-au făcut pe primar să danseze în gropile din asfalt. O aluzie la toate craterele care au apărut în oraş după ultimele ninsori, comentează Observator. O fotografie publicată într-o postare a Primăriei Constanţa, care anunţa organizarea unei licitaţii pentru închirierea spaţiilor publicitare din staţiile de autobuz, a atras rapid atenţia contribuabililor. Staţia prezentată era modernă, tehnologizată, curată, cu un design minimalist, în contrast puternic cu realitatea pe care o trăiesc zilnic călătorii. Reacțiiile constănțenilor au fost prompte și mai inspirate decât inițiativa edilului. Făcută cu AI şi deloc reală. AI face totul perfect, dar hai să nu ne ascundem după deget, au reacţionat şi pe internet oamenii. „Aceasta este imaginea promovată de Primăria Constanța, un oraș curat, verde, îngrijit. Realitatea? Gropi, trotuare degradate sau inexistente, praf, lipsă de parcări și copaci mutilați”, a scris un internaut. Un altul a venit şi cu sfaturi pentru autorităţile locale: „Poate vă ocupați de curățenia adăposturilor deja existente și mai spălați autobuzele, să putem vedea prin geam unde trebuie să coborâm.” Primăria a păstrat imaginea unui oraş perfect şi prin viu grai. „În municipiul Constanța sunt instalate 49 de stații inteligente de transport public, dotate cu ecrane LCD cu funcție touch screen. Fiecare stație este echipată cu: spații de ședere pentru călători, panou solar pentru alimentare suplimentară, cameră de supraveghere video, router Wi-Fi, prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile, sistem de încărcare wireless pentru telefoane mobile”, a declarat Luminiţa Lare, purtător de cuvânt al Primăriei Constanţa. Realitatea paralelă „La staţiile inteligente, afişajul care ar fi trebuit să funcţioneze nu funcţionează, nu se aprinde nimic”, a precizat un constănţean. „Nu poate primăria să folosească inteligenţa artificială pentru găurile din oraş? Pentru asfaltare? Să se plimbe prin oraş şi să vadă cum e”, a spus altul. Riposta constănțenilor Pe pagina de Facebook a unei publicaţii locale a fost postat un video, generat de inteligenţa artificială, în care primarul Vergil Chițac, îmbrăcat la 4 ace, dansează într-o baltă din mijlocul străzii. O aluzie la toate craterele care au apărut în oraş după ultimele ninsori. Recomandarea autorului: Primăria Iași înlocuiește toaletele inteligente „vechi”, niciodată folosite, cu WC-uri cu panouri solare și supraveghere video. Cât vor costa
Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat
România a făcut progrese importante în digitalizare și are avantaje competitive precum infrastructura IT și resursa umană, însă dezvoltarea depinde în continuare de educație, reconversie profesională și o abordare strategică a tehnologiei, a afirmat Cătălin Vasile, consilier AI în cadrul Ministerul Economiei, în cadrul conferinței Europa Connect – Digitalizarea României, comunicată de Gândul. Procesul de digitalizare din România a înregistrat progrese importante în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul așteptărilor inițiale și al unor state europene avansate, susține Cătălin Vasile. Acesta afirmă că, deși ritmul transformării digitale este unul pozitiv, există încă decalaje semnificative. „S-au făcut destul de multe lucruri, s-au îmbunătățit o grămadă de lucruri. Încă nu suntem acolo unde ne-am fi dorit. Dacă discutam acest subiect acum câțiva ani, cu siguranță așteptările ar fi fost mult mai optimiste”, a declarat acesta. Consilierul AI subliniază că provocările din digitalizare trebuie privite și ca oportunități, iar România se află pe un traseu corect, mai ales dacă este analizată în raport cu alte state europene. Totuși, el recunoaște diferențele majore față de liderii digitali ai continentului. „Dacă ne uităm la Estonia, suntem cu mult în urmă. Dar, în același timp, România are avantaje competitive importante, precum infrastructura IT, care este la un nivel foarte ridicat, și resursa umană bine pregătită”, a explicat Vasile. Conferința România Digitală Acesta consideră că absorbția fondurilor europene și dorința de modernizare reprezintă elemente esențiale care pot accelera transformarea digitală, însă succesul depinde de modul în care tehnologia este integrată strategic în dezvoltarea economică. „Trebuie să trecem de la tehnologie ca simplă unealtă la digitalizare ca infrastructură strategică. În momentul în care tratezi digitalizarea ca prioritate strategică, investești mai mult în educație, în competențe și în dezvoltarea pe termen lung”, a afirmat el. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne educația digitală. Potrivit oficialului, România trebuie să înceapă formarea competențelor digitale încă din primii ani de școală și să continue prin reconversia profesională a angajaților din administrație și mediul privat. „Digitalizarea începe de la educație. Adopția competențelor digitale în școli și universități nu este încă la nivelul așteptat. Avem nevoie ca fiecare cetățean să înțeleagă și să utilizeze corect tehnologia, inclusiv din perspectiva securității”, a subliniat acesta. Cătălin Vasile atrage atenția că avantajele actuale, precum viteza și calitatea infrastructurii de internet, trebuie menținute și dezvoltate, mai ales în contextul extinderii inteligenței artificiale și al serviciilor digitale avansate. „Inteligența artificială are nevoie de comunicație, iar investițiile în oameni și în educație sunt esențiale. Nu este vorba doar despre utilizarea unor aplicații sau platforme digitale, ci despre o educație solidă care să susțină competitivitatea României pe termen lung”, a concluzionat consilierul. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: „Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc”
Andrei Baciu: România are nevoie urgentă de o comisie parlamentară pentru inteligența artificială. Algoritmii decid deja ce vedem, ce cumpărăm și, uneori, ce șanse avem
„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu. Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate. „Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul. Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare. În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților. „Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el. Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor. „În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu. În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari. „Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu. Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice. „Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.
Experții SCUT, despre dark web, rolul AI-ului specializat în hacking și limitele autentificării 2FA
În prima ediție din 2026 a podcastului PlayGround, dedicat securității cibernetice, invitații Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT) au vorbit despre trei subiecte interesante: folosirea modelelor AI în hacking, ce este cu adevărat dark web-ul și de ce autentificarea în doi pași (2FA) nu mai este suficientă pentru a fi în siguranță online. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Dark web între criminalitate și confidențialitate Discuția pornește de la faptul că internetul cunoscut, pe care îl folosim zilnic, este doar vârful icebergului digital. Potrivit specialiștilor SCUT, doar aproximativ 4% din trafic se află în așa-numitul „surface web”, adică zona indexată de motoarele de căutare. Restul este „deep web” (95%), unde se află majoritatea schimburilor de date dintre aplicații, servicii, baze de date, sisteme enterprise, dar și conținut privat, parolat sau inaccesibil publicului larg. Abia sub acest strat se află „dark web”, care reprezintă circa 1% din internet, dar concentrează o mare parte din activitățile ilegale.Dark web-ul nu este accesibil prin browserele clasice, ci prin browserul Tor și folosind domenii „.onion”. Site-urile din dark web au adrese complicate (ex: vww6ybal4bd7szmgncyruucpgfkq.onion), imposibil de memorat. Acolo nu există Google, iar accesul se face prin linkuri care sunt distribuite doar în comunități închise sau prin motoare de căutare care apar și dispar la anumite intervale. În acest spațiu, explică CEO-ul SCUT, poți obține acces la: servicii de hacking la comandă, atacuri DDoS închiriate, baze de date furate puse la vânzare, ransomware, trafic de droguri, dar și platforme pentru crime la comandă, cu sisteme de plată și rating pentru „servicii”. Infracționalitatea cibernetică s-a profesionalizat atât de mult încât are structuri de tip HR, KPI-uri și bonusuri de performanță. Valentin Popa adaugă că dark web-ul nu a fost conceput inițial pentru criminalitate, ci pentru protejarea identității și libertatea de exprimare a opozanților regimurilor autoritare. Exact aceeași tehnologie care oferă anonimat pentru jurnaliști și activiști este exploatată astăzi pentru activități ilegale, la fel cum criptomonedele au fost create ca alternativă financiară, dar sunt folosite și în infracțiuni. LLM-uri pentru hacking Unul dintre subiectele abordate este apariția modelelor AI specializate pentru hacking. Pe dark web pot fi cumpărate și descărcate modele de tip „WormGPT” sau „FraudGPT”, care pot ajuta la generarea de cod malițios în baza unui abonament lunar. Spre deosebire de modelele comerciale mari (ChatGPT, Claude, Gemini), care au limitări puternice de siguranță, aceste modele open-source pot fi rulate local cu restricții minime. Astfel, cei interesați pot creea bucăți de cod malițios, suficiente pentru atacuri de bază. Practic, explică Valentin Popa, un utilizator fără cunoștințe avansate de programare poate rula local un astfel de model și îi poate cere să genereze malware, să optimizeze exploit-uri sau să ofere strategii de atac. Mai mult, atacatorii pot introduce în AI rezultatele unor scanări de rețea, iar modelul va recunoaște vulnerabilitățile și va recomanda automat ce poate fi exploatat și cu ce instrumente. Hacking-ul devine astfel mai rapid, mai accesibil și mult mai periculos. De partea cealaltă, aceeași tehnologie este folosită și de companiile de securitate, dar în scop defensiv. Modelele AI ajută la analizarea log-urilor, detectarea comportamentelor anormale și accelerarea investigațiilor. Un exemplu dat în podcast este o aplicație AI, XBOW, care a ajuns rapid pe primul loc în platforma HackerOne, depășind white hackers cu mulți ani de experiență, tocmai pentru că poate identifica vulnerabilități mult mai eficient. Autentificarea 2FA, doar un alt strat de protecție Ultima temă mare a discuției este legată de autentificarea în doi pași, considerată de mulți utilizatori o „protecție absolut”. În realitate, spun experții SCUT, 2FA este doar un strat dintr-un sistem mult mai complex. Există atacuri moderne care nu fură parola sau codul SMS, ci direct sesiunea de autentificare din browser. Victima primește un link, intră pe un site real, se loghează corect, iar atacatorul interceptează sesiunea (atac de tip session hijacking prin reverse proxy) și obține acces complet, fără să mai aibă nevoie de datele de autentificare. Din păcate, există instrumente care automatizează complet acest proces, astfel încât atacatorul nu trebuie să scrie nici măcar o linie de cod. Totul se face „point and click”. Singura apărare reală nu este o soluție unică, ci un model de securitate pe mai multe straturi: filtre de email, detecție de trafic anormal, soluții endpoint, monitorizare continuă și, mai ales, capacitate rapidă de răspuns la incidente. Dacă ai antivirus, excelent, acesta e un strat. Dacă ai parolă complexă, bine, e alt strat. Dacă ai 2FA activat, foarte bine, încă un strat, sintetizează Dumitru. Dar niciuna dintre acestea singură nu te face invulnerabil. Atacatorul trebuie oprit la unul dintre straturi, iar dacă trece de primul, îl interceptezi la al doilea, și așa mai departe. SCUT beneficiază de avantajul de a fi partenerul strategic Orange Cyber Defence în România, lider european în securitate cibernetică cu peste 55.000 de clienți și 22 de centre de securitate distribuite global. Acest ecosistem permite threat intelligence în timp real, spre exemplu dacă un client din Singapore este atacat, metodologia de apărare se propagă instant către toate centrele din lume. „Threat intelligence-ul este esențial”, subliniază CEO-ul. „Dacă un client din retail în Franța este atacat, toți clienții noștri de retail știu imediat cum să se protejeze împotriva acelui tip de atac. Magnitudinea bazei de date la care avem acces face diferența.” Mesajul principal al podcastului este că nu există securitate 100%, dar poți fi pregătit pentru atacuri, poți să știi cum să reacționezi când unul reușește. Într-o lume în care AI-ul face hacking-ul mai accesibil ca oricând, igiena digitală, actualizarea constantă a metodelor de protecție și conștientizarea riscurilor devin la fel de importante ca parolele sau antivirusul. CEO-ul SCUT mai spune că trebuie să te adaptezi la viața digitală așa cum te adaptezi și la cea reală. Dacă tehnologia evoluează și atacatorii evoluează, singura opțiune care ne rămâne este să evoluăm și noi odată cu mediul și amenințările. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul