GIGABYTE AERO X16, laptop pentru creație, AI și gaming ocazional (review)
În decembrie, când lumea încă alerga după cadourile de Crăciun, a sosit la redacție GIGABYTE AERO X16 2WH, Copilot+ PC. Un laptop relativ mare și subțire, cu o carcasă metalică sobră și un interior din plastic negru. Prima impresie este mai degrabă de stație de lucru care nu atrage inutil atenția, decât de laptop de gaming, dar cum se va dovedi pe parcurs GIGABYTE AERO X16 poate susține ambele scenarii. AERO X16 continuă linia cunoscută a seriei AERO, destinată creatorilor și profesioniștilor, dar vine cu o schimbare importantă de direcție. Nu mai pune accentul doar pe putere brută, ci pe eficiență, accelerare AI și integrarea cu noua direcție Copilot+ PC. La nivel de design, Gigabyte a mers pe o abordare conservatoare. Liniile sunt relativ simple, finisajele discrete, iar lipsa elementelor flashy îl face ușor de integrat într-un birou sau în orice context profesional. Doar spatele aerodinamic parcă aduce puțin a laptop de gaming. Cu dimensiuni de aproximativ 355 x 250,7 x 16,7–19,9 mm și o greutate de circa 1,9 kg, AERO X16 nu este un ultraportabil, dar nici un laptop masiv, păstrând un echilibru între cele două. Carcasa a primit un tratament de anodizare și sablare, care îi conferă o textură mată plăcută la atingere și un aspect uniform. Pe capacul laptopului apare o inscripție GIGABYTE cu efect iridescent, care își schimbă subtil nuanța în funcție de lumină. Spatele metalic al laptopului este dominat de o grilă de admisie a aerului cu un design geometric, care amintește subtil de motivele populare românești. Laptopul se sprijină pe patru picioare dispuse orizontal, iar difuzoarele sunt poziționate în zona frontală, lângă picioarele din față. Tastatura are taste cu suprafață mare, comparabile ca dimensiune cu cele ale uneia de birou, ușor concave (dish key), dar folosește un mecanism clasic de laptop, nu unul mecanic. Cursa tastelor este de 1,7 mm, iar feedback-ul este bine dozat. Iluminarea RGB este zonală (1-zone), nu per-key, ceea ce aparent limitează opțiunile de personalizare. Din aplicația GiMate (secțiunea RGB Fusion 2.0) poți alege între patru efecte LED (Static, Pulse, Cycle și Cycle Pulse) și poți ajusta culoarea, brightness-ul (0-100%) și viteza animației (Speed 0-100%). În contextul poziționării sale, AERO X16 rămâne însă în primul rând un laptop profesional, nu unul orientat spre efecte vizuale, deci e mai mult decât suficient. Touchpad-ul poziționat central e mare și suprafața de sticlă răspunde rapid și exact la comenzi, deși gesturile multi-touch cer o scurtă perioadă de acomodare. Click-urile nu sunt zgomotoase și nu e nevoie să apeși tare. Își face treaba pentru munca zilnică, dar pentru gaming și precizie în general mouse-ul e obligatoriu. GIGABYTE AERO X16, ecran și specificații Ridicând capacul, ecranul confirmă direcția aleasă. Diagonala de 16 inch și formatul 16:10 îl diferențiază de ultraportabile obișnuite. Marginile subțiri pe toate cele patru laturi, dar mai ales pe laterale, contribuie la raportul 16:10 și la un screen-to-body ratio de 92%, astfel ai acces la o suprafață mai mare de lucru decât pe majoritatea laptopurilor. Panoul IPS WQXGA (2560 x 1600), cu rată de refresh dinamică (care variază de la 48Hz până la 165 Hz) și luminozitatea de 400 nits este gândit pentru productivitate și creație, dar evident merge și la gaming. Panoul acoperă 100% din spațiul de culoare sRGB și este Pantone Validated, ceea ce îl face potrivit pentru prelucrare foto-video, nu doar pentru navigare pe internet, filme sau gaming. Gigabyte menționează că sistemul include MUX Switch pentru acces direct la GPU-ul dedicat. În practică, în aplicația GiMate, modul Optimus permite activarea dinamică a plăcii video dedicate RTX 5070, care intră în funcțiune automat atunci când aplicația o cere, fără a fi activă permanent. De asemenea, ecranul suportă Adaptive Sync pentru cursivitate în jocuri și certificare TÜV Rheinland Low Blue Light pentru lucru îndelungat sau sesiuni extinse de gaming. AERO X16 este construit în jurul platformei AMD Ryzen AI 9 HX 370, un procesor cu 12 nuclee și 24 de fire de execuție, frecvențe de până la 5,1 GHz și un NPU dedicat pentru aplicații AI rulate local. Hardware-ul e completat de placa video NVIDIA GeForce RTX 5070, cu 8 GB de memorie GDDR7, 32 GB de RAM DDR5 la 5600MHz, stocare SSD de 2 TB pe interfață PCIe, în două unități M.2, stocare care poate fi extinsă până la 4TB, și sistem de operare Windows 11 Pro. Porturile sunt împărțite pe ambele laturi. Pe partea stângă se află alimentarea, un port RJ-45 pentru rețea pe fir, ieșirea HDMI 2.1, un port USB-A USB 3.2 Gen1 și un port USB-C USB4, cu suport pentru DisplayPort 1.4 și Power Delivery 3.0. Pe partea dreaptă găsim două porturi USB-A, unul USB 3.2 Gen1 și unul USB 2.0, plus jack-ul audio de 3,5 mm pentru căști și microfon. Pe partea de comunicații, GIGABYTE AERO X16 vine cu Wi-Fi 6E (802.11ax 2×2), Ethernet Gigabit (1G) și Bluetooth 5.2. Laptopul include și o cameră FHD (1080p) IR Webcam cu microfon array integrat și suport pentru Windows Hello Face Authentication, care permite autentificarea prin recunoaștere facială. Sistemul audio este format din două difuzoare stereo de 2W, cu suport Dolby Atmos, adecvat pentru consum media și conferințe. Pe partea audio, GiMATE include și funcții de ajustare asistată de AI, care permit calibrarea sunetului și aplicarea unor efecte. GIGABYTE AERO X16, teste sintetice Am avut o problemă cu driverul NVIDIA care făcea ca jocurile si testele sintetice să nu folosească placa video dedicată NVIDIA GeForce RTX 5070, ci doar pe cea integrată AMD RADEON 890M. Driverul clasic GeForce Game Ready nu funcționa corespunzător pe laptop și am rezolvat cu driverul NVIDIA Studio 591.74. Spre exemplu înainte de instalarea driverului NVIDIA Studio, testul 3DMark NVIDIA DLSS feature nu funcționa, dar după instalare a mers. În 3DMark Wild Life Extreme scorul a urcat la 22.851 puncte (ratingul „Legendary”), cu un framerate de 136.83 FPS. În Port Royal, testul dedicat ray tracing, GIGABYTE AERO X16 a obținut 8349 puncte și peste 38 FPS. În 3DMark CPU Profile, Ryzen AI 9 HX 370 demonstrează o performanță excelentă în scenarii multi-threaded. Scorul maxim
Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
Inteligența artificială nu este ceea ce credem: Cum suntem păcăliți de o iluzie
Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation. Mitul „tehnologiei autonome” Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate. Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe. Felul în care limbajul distorsionează dezbaterea În vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată. Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște. Inteligența artificială – perspectiva corectă Sanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune: mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și actuale; sublinierea faptului că deciziile umane sunt esențiale în proiectarea și utilizarea AI; evitarea limbajului antropomorf, preferând termeni tehnici precum „procesare avansată a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.
Crăciunul cu Iisus generat de AI: Un ajutor spiritual sau riscuri pentru credința reală?
În acest sezon de Crăciun, tot mai mulți utilizatori aleg să converseze cu versiuni digitale ale lui Iisus create prin inteligență artificială. Acestea sunt disponibile pe platforme precum Character.AI, Talkie.AI sau în aplicații dedicate, cum este „Text With Jesus”. Aceste programe răspund la întrebări cu tematică religioasă, transmit mesaje motivante și oferă reflecții despre semnificația sărbătorii. Toate acestea vin într-un format ce imită dialogul apropiat cu o persoană cunoscută. Potrivit Euronews, specialiștii în domeniu avertizează că această aparentă familiaritate poate induce ideea unei entități spirituale autentice. „Interacțiunea seamănă cu trimiterea unui mesaj unui prieten apropiat, ceea ce îi conferă un aer de realitate și intimitate”, explică Heidi Campbell, profesor de studii religioase și comunicare la Universitatea Texas A&M. Iisus digital: cine influențează mesajul religios? Experții subliniază că aceste instrumente nu sunt complet imparțiale. Modelele AI sunt antrenate pe date selectate de companii din domeniul tehnologiei. Acest lucru poate duce la interpretări religioase influențate de contexte culturale, politice sau comerciale. „Cei care aleg materialele de antrenament ajung, indirect, să influențeze modul în care este prezentată tradiția religioasă”, atrage atenția Feeza Vasudeva, cercetătoare la Universitatea din Helsinki. Astfel, mesajul transmis poate deveni unul „global, standardizat”, desprins clar de specificul comunităților locale și de diversitatea practicilor creștine. Riscurile sunt mai mari pentru tineri sau pentru cei cu puțină experiență în mediul digital. Aceste persoane au tendința să accepte răspunsurile AI fără a le verifica. În perioada sărbătorilor, când sensibilitatea emoțională crește, tendința de a căuta soluții rapide și reconfortante este mai pronunțată. Recomandările specialiștilor Experții sugerează utilizarea moderată a acestor chatboți. De asemenea, este importantă verificarea informațiilor prin surse consacrate: Biblia, îndrumarea liderilor religioși sau sprijinul comunității locale. „AI-ul poate fi un instrument suplimentar, dar nu ar trebui să înlocuiască credința sau îndrumarea spirituală oferită de oameni”, subliniază aceștia. În concluzie, spun specialiștii, Crăciunul ar trebui să rămână un timp al conexiunilor autentice – cu familia, comunitatea și credința trăită, nu simulată.
TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere
TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Piața muncii din România în 2026 este marcată de un paradox: pe de o parte, există un deficit uriaș de forță de muncă în sectoarele tehnice și de execuție, iar pe de altă parte, presiunea digitalizării și a noilor reglementări fiscale forțează companiile să „subțieze” schemele de personal în zonele administrative sau repetitive. Conform datelor recente (ManpowerGroup și prognozele economice pentru 2026), aproximativ 28% dintre angajatori anticipează reduceri de personal în primul trimestru al anului 2026, pe fondul prudenței economice. Tabelul cuprinde 20 de meserii relevante, unde a fost evaluat riscul de concediere pe baza a trei factori importanți: automatizarea (AI), situația economică a sectorului și disponibilitatea forței de muncă în piață. Cel mai „ghinionist” ar fi funcționarul introducere date, cu o probabilitate de concediere de 85%, din cauza automatizării complete prin AI și OCR. Urmează casierul, cu 70% probabilitate de a rămâne fără job, pe fondul extinderii sistemelor de case self-checkout, dar și operatorii call-center, înlocuiți cu agenți AI. Automatizarea facturării și raportării (e-Factură) ar lăsa fără loc de muncă și contabilii (Junior/Operativ). Un loc „negru” este asigurat și pentru analiștii de credite bancare, deoarece algoritmii de scoring devin standardul decizional. Mai mult, chiar și agentul de turim ar putea rămâne pe drumuri, din cauza platformelor de rezervare directă și asistenților AI. Cine s-ar fi gândit, de asemenea, că eterna secretară va fi dată afară? Digitalizarea de tip paperless va însemna reducerea de personal, în acest sens. Meseriile „la adăpost” de AI Expert securitate cibernetică, șofer de camion, bucătar, avocat, medic, electrician, inginer, programator, toate aceste meserii nu pot fi făcute de AI, sub nicio formă. Chiar și pentru programatori, generarea de cod prin AI nu reprezintă „un capăt de țară”, deoarece angajatorii caută mai mult decât atât, mai ales când angajează entry-level și visează să aibă un personal instruit, pe termen lung. Autorul recomandă:
Avertisment: Creștere a numărului de infecții cu transmitere sexuală în perioada sărbătorilor
Datele indică o creștere a numărului de persoane care cer tratament pentru probleme de sănătate sexuală în săptămânile de după Crăciun. Un lanț de magazine din Marea Britanie anunța o creștere a cererii de tratament pentru chlamydia cu 81% în prima săptămână a lunii ianuarie 2025, față de prima săptămână a lunii decembrie 2024. „Observăm în mod constant un vârf de interes pentru acest tratament după perioada sărbătorilor”, a declarat un purtător de cuvânt pentru The Independent. Creștere de 58% a cererii pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuală Datele arată că, între prima săptămână din decembrie 2023 și prima săptămână din ianuarie 2024, a existat o creștere de 58% a cererii pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuală. Experții atrag, de asemenea, atenția oamenilor să nu ceară informații de la AI în privința sănătății sexuale. Ar trebui să solicite ajutorul unor profesioniști medicali calificați. Două din cinci persoane din Marea Britanie au apelat la AI Două din cinci persoane din Marea Britanie cu vârsta peste 16 ani (38%) au apelat la AI pentru sfaturi privind sănătatea sexuală. Tendința este cea mai pronunțată în rândul milenialilor. 65% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani și 52% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani se bazează pe instrumente AI pentru îndrumare. Generația Z nu este cu mult în urmă, 41% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani căutând răspunsuri la întrebări legate de sănătatea sexuală pe platformele de IA. Bărbații, mult mai predispuși decât femeile să apeleze la AI Bărbații sunt mult mai predispuși decât femeile să apeleze la AI pentru sfaturi privind sănătatea sexuală (45% față de 33%). O echipă de cercetare a adresat ChatGPT, Gemini și Gemini3 diverse întrebări legate de sănătatea sexuală. Din cele 78 de răspunsuri primite, 60 erau corecte. Mai multe întrebări – inclusiv cele referitoare la afecțiuni precum chlamydia și vaginoza bacteriană – au generat informații incomplete sau înșelătoare. În special, răspunsurile la întrebarea „Care este tratamentul pentru chlamydia?” conțineau elemente incorecte din punct de vedere factual. Precizia răspunsurilor AI în funcție de platformă ChatGPT: 19 corecte, 7 incorecte Gemini: 22 corecte, 4 incorecte Gemini 3: 19 corecte, 7 incorecte Open AI a declarat pentru The Independent că ChatGPT nu are scopul de a înlocui medicii calificați. A sugerat că ar trebui să poată furniza informații care să ajute oamenii să înțeleagă și să susțină îngrijirea lor medicală. Femeile, vârf al activității sexuale în jurul Anului Nou Cercetări anterioare arată că femeile raportează un vârf al activității sexuale în jurul Anului Nou – o creștere care eclipsează chiar și Ziua Îndrăgostiților și contribuie la rate mai mari de natalitate în septembrie.
Noua armă a grupărilor extremiste: Cum este folosită inteligența artificială în propagandă și recrutarea de noi membri
Pentru organizațiile extremiste, inteligența artificială ar putea fi un instrument puternic pentru recrutarea de noi membri, producerea de imagini false, dar cu aspect foarte realist, și perfecționarea atacurilor cibernetice. Acesta este avertismentul lansat de experții în securitate națională și agențiile de spionaj, potrivit Euronews. Informația vine în contextul în care luna trecută, pe site-ul unui grup cineva a postat pe site-ul unui grup pro-Statul Islamic, susținătorii au fost îndemnați să integreze inteligența artificială în operațiunile lor. „Inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile” Experții în securitate națională mai atrag atenția asupra faptului că nu este o surpriză faptul că astfel de grupuri, printre care gruparea Statul Islamic, folosesc inteligența artificială. Acest lucru se explică prin faptul că grupurile extremiste au realizat în urmă cu câțiva ani că rețelele sociale pot fi un instrument puternic pentru recrutare și dezinformare. „Pentru orice adversar, inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile. Cu ajutorul AI, chiar și un grup mic, care nu dispune de multe resurse financiare, poate avea un impact semnificativ”, a declarat John Laliberte, fost cercetător în domeniul vulnerabilităților la Agenția Națională de Securitate, potrivit sursei citate. Pentru grupurile extremiste slab organizate și cu resurse limitate, instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a difuza propagandă sau deepfake-uri la scară largă, lărgind aria de influență. Odată cu apariția inteligenței artificiale și cu disponibilitatea acesteia pe scară largă, și grupurile militante au început să experimenteze cu aceste instrumente. În anii care au urmat, grupurile au utilizat din ce în ce mai mult programe de inteligență artificială pentru a genera fotografii și videoclipuri cu aspect realist. Atunci când sunt manipulate de algoritmii rețelelor sociale, aceste conținuturi false pot contribui la recrutarea de noi adepți. Astfel de grupuri au răspândit imagini false în urmă cu doi ani despre războiul dintre Israel și Hamas, înfățișând copii însângerați și abandonați în clădiri bombardate. Rezultatul? – grupurile violente din Orientul Mijlociu au folosit aceste fotografii generate pentru a recruta noi membri, la fel ca și grupurile antisemite din SUA și din alte părți. Inteligența artificială, instrument care poate fi folosit în crearea atacurilor cibernetice Hackerii folosesc deja audio și video generate pentru inteligența artificială pentru campanii de phishing, în care încearcă să se dea drept lideri de afaceri sau guvernamentali pentru a obține acces la rețele sensibile. În plus, folosi instrumentele AI pentru a scrie coduri malițioase sau pentru a automatiza anumite aspecte ale atacurilor cibernetice. Ce este mai îngrijorător este faptul că există și posibilitatea ca grupurile militante să încerce să utilizeze aceste instrumente de inteligență artificială pentru a produce arme biologice sau chimice.
Cifre îngrijorătoare: 1 din 4 adolescenți apelează la inteligența artificială pentru sprijin privind sănătatea mintală
Cercetarea a fost realizată de organizația caritabilă Youth Endowment Fund (YEF), pe un eșantion de 11.000 de copii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani din Anglia și Țara Galilor. Rezultatele arată că mai mult de jumătate dintre adolescenți au folosit o formă de sprijin online pentru sănătate mintală în ultimul an, iar 25% dintre ei au declarat că au folosit chatbot-uri cu inteligență artificială în acest caz, scrie The Independent. De asemenea, datele evidențiază faptul că tinerii afectați de violență gravă erau și mai predispuși să caute ajutor online. Aproximativ 38% dintre copiii care au fost victime ale violenței grave au declarat că au apelat la chatbot-urile cu inteligență artificială pentru a primi sprijin. 44% dintre copiii care au fost autori de violență gravă au declarat că au făcut același lucru. Conversațiile cu chatbot-urile AI, considerate de tineri mai sigure Studiul mai arată faptul că tinerii consideră că este mai sigur și mai ușor să vorbească cu un chatbot AI în mod anonim, la orice oră din zi, decât să vorbească cu un profesionist. Liderii organizațiilor caritabile au avertizat că acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza lipsei de sprijin disponibil pentru sănătatea mintală a adolescenților, subliniind că „ei au nevoie de un om, nu de un robot”, potrivit The Guardian. De asemenea, un alt factor în utilizarea acestor instrumente de inteligență artificială constă în presupusa confidențialitate. La începutul acestui an, serviciul național de sănătate din Regatul Unit a îndemnat tinerii să nu mai folosească chatbot-urile cu inteligență artificială ca substitut pentru terapie, avertizând că acestea pot oferi sfaturi „dăunătoare și periculoase” pentru sănătatea mintală.
Meta achiziționează un startup ce produce dispozitive bazate pe inteligență artificială
Meta a anunțat că a achiziționat startup-ul american Limitless, care a creat un pandantiv conectat capabil să înregistreze și să rezume conversații folosind inteligența artificială (IA), potrivit Le Figaro. . Detaliile financiare ale acestui acord nu au fost dezvăluite, ceea ce demonstrează în continuare ambițiile companiei-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp în dezvoltarea inteligenței artificiale. „Suntem încântați că Limitless se alătură Meta pentru a ne ajuta să accelerăm munca de creare a unor dispozitive conectate bazate pe inteligență artificială”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta. Limitless, un startup cu sediul în Denver, Colorado, în vestul Statelor Unite, a renunțat la fabricarea produsului său emblematic, Pendant. Această broșă mare și neagră, purtată ca un colier la gât sau în buzunarul jachetei, înregistrează conversațiile, permițând utilizatorilor să „își amintească ce spun pe parcursul zilei, de la întâlniri față în față la conversații improvizate ”, potrivit companiei. Limitless a fost evaluată la 368 de milioane de dolari în timpul ultimei runde de finanțare din 2023, potrivit specialiștilor Pitchbook. Această achiziție ilustrează strategia lui Mark Zuckerberg, concentrat ferm pe inteligența artificială. CEO-ul a lansat o campanie masivă de recrutare, atrăgând directori de la OpenAI, Apple și Google cu miliarde de dolari. Nu a ezitat să pună pe masă 14,3 miliarde de dolari pentru a achiziționa o participație de 49% la startup-ul Scale AI, specializat în pregătirea și curățarea datelor utilizate pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială la scară largă.
Mondelez, producătorul Oreo, schimbă marketingul cu AI: investiţie de 40 de milioane de dolari pentru reclame personalizate
Mondelez International, compania care deține branduri precum Oreo, Chips Ahoy! și Milka, a lansat o nouă platformă de inteligență artificială numită AIDA, dedicată transformării modului în care sunt create reclamele și materialele de marketing. Instrumentul este rezultatul unei investiții de aproximativ 40 de milioane de dolari și promite să accelereze producția de conținut promoțional, să reducă semnificativ costurile și să permită personalizarea materialelor în funcție de piețe și public, scrie FoodDive.com. AI pentru campanii mai rapide și mai eficiente Platforma AIDA a fost dezvoltată în ultimii doi ani și poate genera imagini, videoclipuri și alte materiale promoționale într-un timp mult mai scurt decât metodele tradiționale. Mondelez estimează că utilizarea IA ar putea reduce cu până la jumătate costurile pentru producția de reclame, un avantaj important într-o industrie în care brandurile trebuie să se adapteze rapid la trenduri și la preferințele consumatorilor. Compania nu consideră AIDA o schimbare radicală a filosofiei de marketing, ci un sprijin pentru strategia deja existentă. Scopul principal este creșterea vitezei și a volumului de conținut, dar fără a compromite identitatea brandurilor sau calitatea vizuală a materialelor. Control sporit pentru brandurile sensibile Deoarece unele produse alimentare pot fi asociate cu probleme de sănătate sau pot fi percepute drept “delicate” din punct de vedere al mesajelor publicitare, Mondelez folosește și o verificare manuală pentru conținutul generat automat. Echipele de marketing analizează reclamele înainte de lansare, astfel încât IA să nu exagereze beneficiile produselor sau să promoveze consumul excesiv. În plus, compania adaptează instrumentul pentru fiecare brand în parte, pentru a asigura coerența vizuală și stilistică elemente esențiale mai ales pentru produse cu tradiție și identitate puternică. Implementare treptată în toate piețele Mondelez a început să integreze platforma AIDA în luna iulie și lucrează încă la testarea ei în diverse regiuni. Obiectivul este ca IA să fie utilizată pentru majoritatea campaniilor publicitare ale companiei, oferind atât eficiență, cât și capacitatea de a adapta mesajele la culturile, obiceiurile și preferințele locale. Prin această investiție, Mondelez devine una dintre marile companii alimentare care adoptă rapid soluții de inteligență artificială pentru a-și moderniza marketingul. Compania vede IA nu doar ca o metodă de reducere a costurilor, ci și ca o unealtă care poate aduce mai multă flexibilitate, viteză și relevanță în comunicarea cu publicul global.