Primăria Constanța promovează stațiile de autobuz inteligente cu ajutorul AI. Reacția cetățenilor
Primăria Constanţa s-a gândit să folosească AI pentru promovarea staţiilor de autobuz din oraş. Aşa s-a ajuns ca spaţiile deseori murdare, rupte şi fără pic de tehnologie să fie prezentate în contradicţie totală online. Localnicii au reacţionat imediat şi i-au amintit edilului problemele urgente ale oraşului – tot cu AI, l-au făcut pe primar să danseze în gropile din asfalt. O aluzie la toate craterele care au apărut în oraş după ultimele ninsori, comentează Observator. O fotografie publicată într-o postare a Primăriei Constanţa, care anunţa organizarea unei licitaţii pentru închirierea spaţiilor publicitare din staţiile de autobuz, a atras rapid atenţia contribuabililor. Staţia prezentată era modernă, tehnologizată, curată, cu un design minimalist, în contrast puternic cu realitatea pe care o trăiesc zilnic călătorii. Reacțiiile constănțenilor au fost prompte și mai inspirate decât inițiativa edilului. Făcută cu AI şi deloc reală. AI face totul perfect, dar hai să nu ne ascundem după deget, au reacţionat şi pe internet oamenii. „Aceasta este imaginea promovată de Primăria Constanța, un oraș curat, verde, îngrijit. Realitatea? Gropi, trotuare degradate sau inexistente, praf, lipsă de parcări și copaci mutilați”, a scris un internaut. Un altul a venit şi cu sfaturi pentru autorităţile locale: „Poate vă ocupați de curățenia adăposturilor deja existente și mai spălați autobuzele, să putem vedea prin geam unde trebuie să coborâm.” Primăria a păstrat imaginea unui oraş perfect şi prin viu grai. „În municipiul Constanța sunt instalate 49 de stații inteligente de transport public, dotate cu ecrane LCD cu funcție touch screen. Fiecare stație este echipată cu: spații de ședere pentru călători, panou solar pentru alimentare suplimentară, cameră de supraveghere video, router Wi-Fi, prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile, sistem de încărcare wireless pentru telefoane mobile”, a declarat Luminiţa Lare, purtător de cuvânt al Primăriei Constanţa. Realitatea paralelă „La staţiile inteligente, afişajul care ar fi trebuit să funcţioneze nu funcţionează, nu se aprinde nimic”, a precizat un constănţean. „Nu poate primăria să folosească inteligenţa artificială pentru găurile din oraş? Pentru asfaltare? Să se plimbe prin oraş şi să vadă cum e”, a spus altul. Riposta constănțenilor Pe pagina de Facebook a unei publicaţii locale a fost postat un video, generat de inteligenţa artificială, în care primarul Vergil Chițac, îmbrăcat la 4 ace, dansează într-o baltă din mijlocul străzii. O aluzie la toate craterele care au apărut în oraş după ultimele ninsori. Recomandarea autorului: Primăria Iași înlocuiește toaletele inteligente „vechi”, niciodată folosite, cu WC-uri cu panouri solare și supraveghere video. Cât vor costa
Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat
România a făcut progrese importante în digitalizare și are avantaje competitive precum infrastructura IT și resursa umană, însă dezvoltarea depinde în continuare de educație, reconversie profesională și o abordare strategică a tehnologiei, a afirmat Cătălin Vasile, consilier AI în cadrul Ministerul Economiei, în cadrul conferinței Europa Connect – Digitalizarea României, comunicată de Gândul. Procesul de digitalizare din România a înregistrat progrese importante în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul așteptărilor inițiale și al unor state europene avansate, susține Cătălin Vasile. Acesta afirmă că, deși ritmul transformării digitale este unul pozitiv, există încă decalaje semnificative. „S-au făcut destul de multe lucruri, s-au îmbunătățit o grămadă de lucruri. Încă nu suntem acolo unde ne-am fi dorit. Dacă discutam acest subiect acum câțiva ani, cu siguranță așteptările ar fi fost mult mai optimiste”, a declarat acesta. Consilierul AI subliniază că provocările din digitalizare trebuie privite și ca oportunități, iar România se află pe un traseu corect, mai ales dacă este analizată în raport cu alte state europene. Totuși, el recunoaște diferențele majore față de liderii digitali ai continentului. „Dacă ne uităm la Estonia, suntem cu mult în urmă. Dar, în același timp, România are avantaje competitive importante, precum infrastructura IT, care este la un nivel foarte ridicat, și resursa umană bine pregătită”, a explicat Vasile. Conferința România Digitală Acesta consideră că absorbția fondurilor europene și dorința de modernizare reprezintă elemente esențiale care pot accelera transformarea digitală, însă succesul depinde de modul în care tehnologia este integrată strategic în dezvoltarea economică. „Trebuie să trecem de la tehnologie ca simplă unealtă la digitalizare ca infrastructură strategică. În momentul în care tratezi digitalizarea ca prioritate strategică, investești mai mult în educație, în competențe și în dezvoltarea pe termen lung”, a afirmat el. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne educația digitală. Potrivit oficialului, România trebuie să înceapă formarea competențelor digitale încă din primii ani de școală și să continue prin reconversia profesională a angajaților din administrație și mediul privat. „Digitalizarea începe de la educație. Adopția competențelor digitale în școli și universități nu este încă la nivelul așteptat. Avem nevoie ca fiecare cetățean să înțeleagă și să utilizeze corect tehnologia, inclusiv din perspectiva securității”, a subliniat acesta. Cătălin Vasile atrage atenția că avantajele actuale, precum viteza și calitatea infrastructurii de internet, trebuie menținute și dezvoltate, mai ales în contextul extinderii inteligenței artificiale și al serviciilor digitale avansate. „Inteligența artificială are nevoie de comunicație, iar investițiile în oameni și în educație sunt esențiale. Nu este vorba doar despre utilizarea unor aplicații sau platforme digitale, ci despre o educație solidă care să susțină competitivitatea României pe termen lung”, a concluzionat consilierul. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: „Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc”
Andrei Baciu: România are nevoie urgentă de o comisie parlamentară pentru inteligența artificială. Algoritmii decid deja ce vedem, ce cumpărăm și, uneori, ce șanse avem
„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu. Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate. „Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul. Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare. În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților. „Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el. Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor. „În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu. În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari. „Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu. Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice. „Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.
Experții SCUT, despre dark web, rolul AI-ului specializat în hacking și limitele autentificării 2FA
În prima ediție din 2026 a podcastului PlayGround, dedicat securității cibernetice, invitații Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT) au vorbit despre trei subiecte interesante: folosirea modelelor AI în hacking, ce este cu adevărat dark web-ul și de ce autentificarea în doi pași (2FA) nu mai este suficientă pentru a fi în siguranță online. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Dark web între criminalitate și confidențialitate Discuția pornește de la faptul că internetul cunoscut, pe care îl folosim zilnic, este doar vârful icebergului digital. Potrivit specialiștilor SCUT, doar aproximativ 4% din trafic se află în așa-numitul „surface web”, adică zona indexată de motoarele de căutare. Restul este „deep web” (95%), unde se află majoritatea schimburilor de date dintre aplicații, servicii, baze de date, sisteme enterprise, dar și conținut privat, parolat sau inaccesibil publicului larg. Abia sub acest strat se află „dark web”, care reprezintă circa 1% din internet, dar concentrează o mare parte din activitățile ilegale.Dark web-ul nu este accesibil prin browserele clasice, ci prin browserul Tor și folosind domenii „.onion”. Site-urile din dark web au adrese complicate (ex: vww6ybal4bd7szmgncyruucpgfkq.onion), imposibil de memorat. Acolo nu există Google, iar accesul se face prin linkuri care sunt distribuite doar în comunități închise sau prin motoare de căutare care apar și dispar la anumite intervale. În acest spațiu, explică CEO-ul SCUT, poți obține acces la: servicii de hacking la comandă, atacuri DDoS închiriate, baze de date furate puse la vânzare, ransomware, trafic de droguri, dar și platforme pentru crime la comandă, cu sisteme de plată și rating pentru „servicii”. Infracționalitatea cibernetică s-a profesionalizat atât de mult încât are structuri de tip HR, KPI-uri și bonusuri de performanță. Valentin Popa adaugă că dark web-ul nu a fost conceput inițial pentru criminalitate, ci pentru protejarea identității și libertatea de exprimare a opozanților regimurilor autoritare. Exact aceeași tehnologie care oferă anonimat pentru jurnaliști și activiști este exploatată astăzi pentru activități ilegale, la fel cum criptomonedele au fost create ca alternativă financiară, dar sunt folosite și în infracțiuni. LLM-uri pentru hacking Unul dintre subiectele abordate este apariția modelelor AI specializate pentru hacking. Pe dark web pot fi cumpărate și descărcate modele de tip „WormGPT” sau „FraudGPT”, care pot ajuta la generarea de cod malițios în baza unui abonament lunar. Spre deosebire de modelele comerciale mari (ChatGPT, Claude, Gemini), care au limitări puternice de siguranță, aceste modele open-source pot fi rulate local cu restricții minime. Astfel, cei interesați pot creea bucăți de cod malițios, suficiente pentru atacuri de bază. Practic, explică Valentin Popa, un utilizator fără cunoștințe avansate de programare poate rula local un astfel de model și îi poate cere să genereze malware, să optimizeze exploit-uri sau să ofere strategii de atac. Mai mult, atacatorii pot introduce în AI rezultatele unor scanări de rețea, iar modelul va recunoaște vulnerabilitățile și va recomanda automat ce poate fi exploatat și cu ce instrumente. Hacking-ul devine astfel mai rapid, mai accesibil și mult mai periculos. De partea cealaltă, aceeași tehnologie este folosită și de companiile de securitate, dar în scop defensiv. Modelele AI ajută la analizarea log-urilor, detectarea comportamentelor anormale și accelerarea investigațiilor. Un exemplu dat în podcast este o aplicație AI, XBOW, care a ajuns rapid pe primul loc în platforma HackerOne, depășind white hackers cu mulți ani de experiență, tocmai pentru că poate identifica vulnerabilități mult mai eficient. Autentificarea 2FA, doar un alt strat de protecție Ultima temă mare a discuției este legată de autentificarea în doi pași, considerată de mulți utilizatori o „protecție absolut”. În realitate, spun experții SCUT, 2FA este doar un strat dintr-un sistem mult mai complex. Există atacuri moderne care nu fură parola sau codul SMS, ci direct sesiunea de autentificare din browser. Victima primește un link, intră pe un site real, se loghează corect, iar atacatorul interceptează sesiunea (atac de tip session hijacking prin reverse proxy) și obține acces complet, fără să mai aibă nevoie de datele de autentificare. Din păcate, există instrumente care automatizează complet acest proces, astfel încât atacatorul nu trebuie să scrie nici măcar o linie de cod. Totul se face „point and click”. Singura apărare reală nu este o soluție unică, ci un model de securitate pe mai multe straturi: filtre de email, detecție de trafic anormal, soluții endpoint, monitorizare continuă și, mai ales, capacitate rapidă de răspuns la incidente. Dacă ai antivirus, excelent, acesta e un strat. Dacă ai parolă complexă, bine, e alt strat. Dacă ai 2FA activat, foarte bine, încă un strat, sintetizează Dumitru. Dar niciuna dintre acestea singură nu te face invulnerabil. Atacatorul trebuie oprit la unul dintre straturi, iar dacă trece de primul, îl interceptezi la al doilea, și așa mai departe. SCUT beneficiază de avantajul de a fi partenerul strategic Orange Cyber Defence în România, lider european în securitate cibernetică cu peste 55.000 de clienți și 22 de centre de securitate distribuite global. Acest ecosistem permite threat intelligence în timp real, spre exemplu dacă un client din Singapore este atacat, metodologia de apărare se propagă instant către toate centrele din lume. „Threat intelligence-ul este esențial”, subliniază CEO-ul. „Dacă un client din retail în Franța este atacat, toți clienții noștri de retail știu imediat cum să se protejeze împotriva acelui tip de atac. Magnitudinea bazei de date la care avem acces face diferența.” Mesajul principal al podcastului este că nu există securitate 100%, dar poți fi pregătit pentru atacuri, poți să știi cum să reacționezi când unul reușește. Într-o lume în care AI-ul face hacking-ul mai accesibil ca oricând, igiena digitală, actualizarea constantă a metodelor de protecție și conștientizarea riscurilor devin la fel de importante ca parolele sau antivirusul. CEO-ul SCUT mai spune că trebuie să te adaptezi la viața digitală așa cum te adaptezi și la cea reală. Dacă tehnologia evoluează și atacatorii evoluează, singura opțiune care ne rămâne este să evoluăm și noi odată cu mediul și amenințările. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul
Zuckerberg trimite o undă de șoc. Dezvăluie că un angajat, cu ajutorul AI, poate face cât o echipă întreagă. Gigantul regândește strategia de angajări
Directorul executiv Mark Zuckerberg a dezvăluit că un angajat al Meta muncește mult mai mult decât o echipă întreagă. Secretul angajatului este că folosește inteligența artificală și productivitatea acestuia pentru companie este mult mai mare decât în cazul unei echipe mari. Meta plănuiește să crească investițiile în AI cu 70% în acest an și să regândească strategia de angajări în ciuda crizei alarmante de cipuri. Zuckerberg caută să angajate numai oameni talentați în domeniul AI. „Am început să pornim proiecte care necesitau echipe mari, care acum sunt duse la bun sfârșit de către o singură persoană foarte talentată. Vreau să mă asigur că cei mai talentați oameni vor alege Meta ca locul în care să producă cel mai mare impact. Cred că 2026 va fi anul în care AI va schimba dramatic modul în care noi muncim”, a spus Mark Zuckerberg, potrivit Business Insider . Directoarea de finanțe Susan Li a spus că Meta caută persoane foarte talentate pe o piață a muncii care a devenit tot mai competitivă. „Totuși, vrem să investim în mod agresiv oriunde putem”, a spus ea. În decembrie, Meta a închis anul 2025 cu 6% mai mulți angajați față de anul trecut, angajând mai mulți oameni pe monetizare, infrastructură, reglementări, reclamații și în laboratoarele Meta de AI, însă concentrându-se pe formarea de mici echipe. Meta nu este singura companie care a adoptat această strategie. Sam Altman, directorul OpenAI, a pevestit din februarie 2024 că „în curând, vor exista companii în valoare de miliarde de dolari cu numai 10 angajați”. Intel și Amazon au decis să crească eficiența și productivitatea prin reducerea birocrației. Amazon a anunțat că va elimina 16.000 de posturi din sectorul corporate. Google a redus pozițiile de manageri cu 10% pentru eficientizare, iar companii ca Walmart, Wayfair și Block au transferat managerii în alte roluri sau poziții fără rol de conducere. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Papa Leon al XIV-lea trage un semnal de alarmă: Cine controlează inteligența artificială ne controlează viitorul
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP. Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale. Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate. „Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif. Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control. În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii. Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.
Orange România și .lumen au prezentat mașina autonomă pe care o porți pe cap
Orange România și startup-ul clujean .lumen au prezentat joi, 22 ianuarie, un pachet tehnologic complet pentru persoanele cu deficiențe de vedere, construit în jurul ochelarilor inteligenți .lumen, prima soluție avansată de mobilitate pentru nevăzători dezvoltată integral în România. Evenimentul desfășurat la sediul Orange din București marchează finalizarea unui parteneriat care a demarat încă din faza de concept a tehnologiei, când echipele Orange au identificat potențialul de game-changer al acestei inovații. În deschiderea prezentării, Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen, a spus că .lumen a câștigat două premii la CES 2026 din Las Vegas. Acestea sunt CES Innovation Award Honoree în categoria Accessibility & Longevity (prima distincție de acest tip obținută vreodată de o companie românească) și marele premiu al competiției CTA Foundation Pitch for Accessibility. Tehnologie PAD AI, împrumutată de la mașini autonome pentru autonomia nevăzătorilor Dar să intrăm în subiectul principal al prezentării. Arhitectura tehnologică a ochelarilor .lumen se bazează pe PAD AI (Pedestrian Autonomous Driving), o platformă software proprietară care adaptează principiile vehiculelor autonome pentru navigarea pedestră. „Ceea ce noi am construit este o mașină condusă autonom, dar este o mașină condusă autonom care nu are roți, care nu merge pe drum, care merge pe trotuar și o ții pe cap.” „O mașină condusă autonom are 2 tone, ai loc să pui senzori, ai loc să pui calculatoare, baterii. Noi trebuia să facem tot ceea ce face o mașină, dar într-o cască sub 1 kilogram. Cam atât de mare este challenge-ul și cel software este și mai mare”, explică Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen. Dincolo de metaforă, ceea ce spune Amariei este că obstacolul tehnologic nu se rezumă la miniaturizarea hardware, ci mai ales la optimizarea algoritmică. .lumen trebuie să ia decizii local, în timp real, cu resurse limitate, într-un mediu urban imprevizibil. Compania clujeană deține 34 de patente pentru această tehnologie, dintre care 6-7 sunt deja aprobate în Statele Unite. Echipa a crescut la peste 50 de ingineri și oameni de știință, iar ca recunoaștere internațională, Uniunea Europeană este acționar la .lumen, o premieră pentru un startup românesc. Modelul de business, vouchere guvernamentale și rețele de parteneri Prețul pachetului complet care include ochelarii .lumen, un iPhone 16 configurat special pentru asistență, conectivitate 5G Orange (eSIM) și acces la call center dedicat, este de 9.999 euro. Însă utilizatorii finali nu plătesc această sumă direct. Sistemul funcționează prin vouchere guvernamentale, iar .lumen colaborează cu Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și cu programul TechAssist, care dispune de aproximativ 4.300 de vouchere la nivel național. O parte dintre acestea vor ajunge la persoanele cu deficiențe de vedere care pot astfel achiziționa ochelarii .lumen. Compania vinde prin două canale: B2B2C (Business to Business to Consumer) și B2G (Business to Government), plus o rețea de peste 1.500 de asociații pentru nevăzători și dealeri de tehnologie asistivă identificați la nivel global. Pentru 2026, .lumen plănuiește intrarea pe piață în primul trimestru (T1) și externalizarea producției. Compania lucrează și la extinderea portofoliului cu încă trei produse pentru persoane cu deficiențe de vedere. Planul financiar pentru 2028 prevede vânzarea a 24.000 de unități și venituri de 120 milioane de euro. Primele câteva sute de unități vor purta mențiunea „Designed in Romania” și vor fi asamblate local. Pe măsură ce producția va crește, .lumen intenționează să mute fabricația în Italia, păstrând în Cluj doar R&D-ul și componenta de design. Cum funcționează ochelarii .lumen Dispozitivul folosește o interfață haptică brevetată, în loc să tragă de mână utilizatorul așa cum ar face un câine ghid specializat, sistemul „trage de cap” prin vibrații, care indică direcția de mers. Tehnologia nu cere schimbări în orașe și funcționează în orice loc din lume, .lumen a testat sistemul în 40 de țări. Cele șase camere integrate creează o hartă 3D în timp real a mediului înconjurător, identificând obstacole la nivelul superior (crengi, semne suspendate), pe care bastonul alb tradițional nu le poate detecta. Sistemul oferă 4 funcții principale: citire de text (OCR), identificare obiecte, ghidare în spațiu (evitare obstacole) și navigație ghidată către destinații specifice. Amariei spune că este singura soluție de pe piață care combină toate aceste capabilități. Autonomia ochelarilor este de aproximativ trei ore de mers continuu, adică o zi de funcționare obișnuită. Sistemul procesează datele local, direct în ochelari, fără a trimite imagini sau informații în exterior, respectă cerințele GDPR și include mecanisme de siguranță care opresc dispozitivul dacă apare o eroare. Intervenția Silviei, nevăzătoare și tester .lumen, a introdus dimensiunea umană între carcateristici și specifiații. Tânăra a vorbit despre modul în care dispozitivul i-a schimbat concret viața și i-a oferit, pentru prima dată, libertatea de a merge fără baston. A spus simplu că, pentru un nevăzător, .lumen înseamnă libertatea de a merge singur, fără a depinde de altcineva. De la asistență pentru nevăzători, la roboți de livrare Dezvoltarea tehnologiei PAD AI a deschis oportunități neașteptate și în alte domenii. În urmă cu șase luni, .lumen a anunțat un proiect în valoare de 11 milioane de euro pentru proiectul PABLO, prin care adaptează aceeași tehnologie de navigație la roboți autonomi care vor fi folosiți la livrare urbană. Roboții vor putea să se deplaseze independent pe trotuare și în zonele aglomerate ale orașelor, aplicând aceleași principii care ajută persoanele cu deficiențe de vedere să se orienteze în spațiu. Dacă această tehnologie va avea succes, va fi o victorie pentru .lumen, pentru Orange și, poate, chiar pentru România. În viața reală, însă, multe startup-uri ajung să fie cumpărate de companii uriașe sau să fie rapid „copiate”, iar valoarea lor dispare treptat. Care va fi destinul .lumen nu știm. Știm doar că, pentru moment, a reușit să deschidă o ușă care părea închisă.
Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic
Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu: chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini. Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Cântăreața creată cu ajutorul AI de care toți românii s-au îndrăgostit. Lolita face furori cu vocea ei
Chiar dacă mulți se așteptau ca Lolita să fie o cântăreață adevărată, ei trebuie să afle că nu este reală, ci este o creație a inteligenței artificiale, însă care a adunat mii de fani, inclusiv românii sunt cuceriți de Lolita. Lolita a reușit să cucerească utilizatorii TikTok cu vocea ei suavă, în timp ce interpretează piese pline de emoție. Ceea ce a atras cu adevărat publicul este aspectul ei fizic, care îi lasă pe mulți utilizatori fără cuvinte, însă ea nu este reală, precizează Antena 1. Cine este Lolita, cântăreața care face furori pe TikTok TikTok-ul a fost asaltat de clipuri cu Lolita în timp ce interpretează tot felul de piese triste în română. Vocea ei puternică, dar și aspectul natural au cucerit instant inimile românilor care o urmăresc pe cântăreața generată cu ajutorul inteligenței artificiale. „De mult n-am mai văzut o femeie atât de frumoasă, naturală!”, scriu internauții. Pe TikTok, fragmente din piese precum „Pe peronu’ de la gară”, „Cercel” și „Stau la geam” fac deja furori. Pentru majoritate românilor, nu contează că Lolita este o creație a inteligenței artificiale, însă alții sunt îngrijorați de problemele de etică. Ei atrag atenția că astfel de creații pot crea probleme pentru adevărații artiști. „În următorii ani va fi un > între real și AI”/„AI o să distrugă tot… Și nu numai în industria muzicală”, scriu unii utilizatori. Cine a creat-o pe Lolita Tom, creatorul Lolitei, a explicat că acest personaj este digital, iar piesele ei sunt un amestec dintre lăutăreasca veche din anii 90 și beaturi moderne. Milioane de utilizatori au vizionat fragmentele din piesele postate pe TikTok. Cererea a fost atât de mare încât Tom a lansat piesele integral pe YouTube, însoțite de videoclipuri. „De când am descoperit-o, o ascult mai tot timpul. O fi ea AI, dar are pasiune în voce, iar versurile și melodiile sunt top”/„Doamne, ce FRUMUSEȚE, balsam pentru inimă!”/„Toată lumea vorbește de AI, dar nu vorbesc că versurile bat 30 de ani de versuri ale unor artiști mari din România”/„Este faină linia melodică, nu mă deranjează că este generată cu AI”/„AI… Singura soluție să mai ascultăm muzică bună zilele astea”, sunt doar câteva dintre comentariile de la clipurile postate cu Lolita. Recomandările autorului:
Va înlocui inteligența artificială programatorii?
Întrebarea „mai merită să înveți programare în era AI?” apare tot mai des. Nu doar în rândul celor care cochetează cu o reconversie profesională, ci și printre programatorii cu experiență, care văd cum inteligența artificială scrie cod, corectează erori și propune soluții în câteva secunde. Este o întrebare legitimă. Și merită un răspuns sincer, fără alarmism, dar și fără optimism forțat. Pe scurt: nu, AI-ul nu va înlocui programatorii. Însă va schimba radical cine rămâne relevant în industrie, deoarece a schimbat deja regulile jocului. Instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Grok pot genera astăzi aplicații simple, API-uri sau scripturi funcționale aproape instant. Pentru task-uri repetitive, clare și bine definite, AI-ul este deja extrem de eficient. Asta înseamnă un lucru incomod, dar real: valoarea „scrisului de cod mecanic” a scăzut. Programatorul care se bazează exclusiv pe memorarea sintaxei, tutoriale rapide și copy–paste va fi cel mai afectat. În trecut, a ști cum să scrii cod era suficient pentru a intra în industrie. În 2026, nu mai este. De ce AI-ul este atât de bun la programare? Pentru că programarea are o componentă puternic logică, analitică, secvențială, exact tipul de procesare la care inteligența artificială excelează.AI-ul poate: respecta reguli stricte; genera structuri repetitive; optimiza algoritmi; executa pași logici fără oboseală. Tot ceea ce ține de execuție precisă, AI-ul o face deja foarte bine. Dar programarea reală nu înseamnă doar cod Aici apare diferența esențială. Programarea care creează valoare reală în companii nu este doar despre cod corect, ci despre decizii, context și oameni. Există zone în care AI-ul încă este limitat: Înțelegerea profundă a nevoilor umane – un client nu știe mereu ce vrea, dar un programator bun poate anticipa; Judecata contextuală – ce soluție e potrivită acum, nu doar teoretic; Creativitatea reală – combinarea unor idei din domenii diferite; Comunicarea și colaborarea – programarea este muncă de echipă; Viziunea de ansamblu – a vedea sistemul ca întreg, nu doar componente izolate. AI-ul poate genera piese de puzzle. Omul decide ce imagine construiește din ele. Cine va avea de câștigat în era AI Industria IT nu dispare. Se rafinează. Vor avea de câștigat cei care vor să înțeleagă „de ce”, nu doar „cum”.Persoanele care folosesc AI-ul ca unealtă, nu ca substitut. Persoanele care gândesc în termeni de sisteme, nu doar linii de cod. Persoanele care pot explica soluții tehnice pe înțelesul celor non-tehnice. Cei care caută doar „un job rapid pentru că se câștigă bine” vor descoperi că AI-ul concurează direct cu exact acest tip de abordare. Concluzia onestă pentru 2026 AI-ul nu va înlocui programatorii buni. Îi va elimina pe cei care nu evoluează. De fapt, programatorii care învață să colaboreze cu AI-ul devin mai productivi și mai valoroși decât oricând. Diferența nu va fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții. După cum explică Dumitrescu Tudor, fondator al Academia Programatorilor – cursuri IT, inteligența artificială nu elimină nevoia de programatori, ci ridică standardul: „Diferența nu va mai fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții, să înțeleagă contextul și să folosească AI-ul ca unealtă, nu ca înlocuitor.” Pentru cei care sunt la început sau se gândesc la o reconversie profesională, confuzia este normală. Important este ca decizia să fie luată din claritate, nu din frică. AI-ul nu închide uși, le face mai greu accesibile.