Etichetă: AI

Imagini generate cu AI la parada de Ziua Victoriei. Avioane rusești cu steaguri NATO au apărut în transmisiunea oficială

Incidentul a avut loc în timpul survolului efectuat de celebrele echipe de acrobație aeriană „Russian Knights” și „Swifts”, considerate simboluri ale forței aeriene ruse, scrie AirLive. În timpul transmisiunii televizate, camerele live au fost înlocuite pentru câteva secunde cu o animație digitală realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. Secvența trebuia să ofere publicului o perspectivă spectaculoasă, simulând un zbor printre aeronavele Su-30 și MiG-29 care survolau Piața Roșie în formația „Cuban Diamond”. Eroarea observată imediat de telespectatori Utilizatorii din mediul online au observat rapid că aeronavele prezentate în secvența digitală nu aveau însemne rusești. În locul steagului Federației Ruse sau al simbolurilor militare tradiționale, pe fuselajele avioanelor apăreau steagurile Franței, Germaniei, Poloniei, Canadei, Norvegiei, Finlandei, Regatului Unit, Italiei și Belgiei. Momentul a devenit viral pe rețelele sociale, iar numeroși internauți au ironizat situația, considerând-o o eroare majoră într-un eveniment menit să demonstreze superioritatea militară și tehnologică a Rusiei. De asemenea, mulți au remarcat că mișcările camerei virtuale și aspectul aeronavelor indicau clar utilizarea unor imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritățile nu au comentat incidentul Până în acest moment, autoritățile ruse și televiziunile de stat implicate în transmisiunea paradei nu au oferit explicații oficiale privind apariția steagurilor NATO pe aeronavele digitale. Cu toate acestea, imaginile continuă să circule intens în mediul online și să genereze reacții internaționale.

SCUT pe PLAYGROUND: de la pericolele AI-ului, la cele mai simple greșeli din cybersecurity

Într-un nou episod al podcastului Playground, dedicat securității cibernetice, Dan Cadar și Mădălin Dumitru, CEO SCUT, au discutat despre Claude Mythos, modelul AI capabil să descopere vulnerabilități vechi de zeci de ani, dar și despre cele mai simple greșeli care lasă companiile expuse atacurilor cibernetice. Modelul Claude Mythos Preview, dezvoltat de Anthropic și prezentat drept model „de frontieră”, n-a fost deocamdată lansat public, din cauza și datorită abilităților foarte avansate de coding și de identificare a vulnerabilităților. Anthropic spune că Mythos este la un nivel la care poate depăși aproape toți oamenii, cu excepția celor mai buni specialiști, în găsirea și exploatarea vulnerabilităților software. Mădălin explică de ce apariția unui astfel de model e importantă. AI-ul nu obosește, poate analiza volume uriașe de cod și poate pune cap la cap vulnerabilități care, luate separat, par insignifiante. Exact asta e problema, o vulnerabilitate de nivel „low” sau „informational”, combinată cu alte vulnerabilități, se poate transforma într-o amenințare reală. Unul dintre motivele pentru care Mythos a făcut furori în lumea geek-șilor este descoperirea unei vulnerabilități vechi de 27 de ani în OpenBSD, un sistem open source considerat foarte solid din punct de vedere al securității. Faptul că un model AI a găsit ceva ce a trecut neobservat timp de aproape trei decenii demonstrează, spune Mădălin, că zona de cybersecurity trece printr-o transformare rapidă. Dar ce ar trebui să ne îngrijoreze este următoarea întrebare: dacă un astfel de instrument poate ajuta companiile să se apere, poate fi folosit și ca să le atace? Și răspunsul lui Mădălin e afirmativ. Istoria arată că atacatorii adoptă foarte repede tehnologiile noi, mai ales în perioada în care companiile încă încearcă să înțeleagă ce se întâmplă. „Atacatorii nu dorm”, spune el, iar fereastra dintre apariția unei tehnologii și adoptarea ei la scară largă în mediul enterprise poate deveni extrem de periculoasă. De altfel, temerile nu mai sunt doar teoretice. Reuters scrie că instituții financiare și autorități de reglementare au început să analizeze apărarea împotriva unor posibile atacuri alimentate de Mythos, inclusiv în zona bancară. Totuși, Mădălin atrage atenția că panica nu ajută, așa cum nu ajută nici negarea. Realitatea este undeva la mijloc, adică modelele AI vor deveni tot mai importante atât în ofensivă, cât și în apărare. Doar că o securitate cibernetică solidă nu stă într-o soluție magică, ci într-o abordare multistrat. Pentru a face lucrurile mai ușor de înțeles, Mădălin compară securitatea cibernetică cu protecția unei case. Ai gard, încuietori, camere de supraveghere, senzori de mișcare și, abia la final, seiful. În zona digitală, asta înseamnă autentificare multifactor, monitorizare, detecție, răspuns rapid, backup, training pentru angajați și testări periodice. Și problema este că multe companii nu îndeplinesc nici măcar aceste cerințe minime. Nu vorbim de apărare împotriva unor modele AI de ultimă generație, ci de lucruri simple, care lipsesc în continuare: parole slabe, lipsa autentificării MFA, lipsă de backup testat, angajați nepregătiți, telefoane mobile nemonitorizate și acces extern lăsat prea larg pentru furnizori. Despre SCUT și „problemele” pe care le tratează SCUT, lansată oficial pe 16 octombrie 2025 și operațională din ianuarie 2026, a ajuns, potrivit lui Mădălin, la peste 50 de clienți în aproximativ trei luni. Compania protejează peste 4.000 de echipamente, de la telefoane și laptopuri până la servere, iar CEO-ul SCUT susține că a prevenit aproape 200 de atacuri cibernetice în această perioadă. Un punct important al discuției se referă la dispozitivele mobile. Telefonul este, de multe ori, cel mai folosit device dintr-o companie, dar și unul dintre cele mai ignorate când vine vorba de securitate. Îl avem mereu la noi, plătim cu el, comunicăm de pe el și accesăm aplicații critice, dar multe organizații nu îl tratează ca pe un risc pentru securitate. Mădălin a vorbit și despre MDR, adică managed detection and response. Pe scurt, nu este suficient să ai un antivirus care îți spune când apare o problemă. Important este ca cineva să monitorizeze alerta și să reacționeze rapid. Dacă un atac începe vineri seara, iar compania îl observă luni dimineață, paguba este deja făcută. În cazul SCUT, spune el, echipele monitorizează 24/7, iar în momentul apariției unei alerte pot izola dispozitivul afectat și pot împiedica răspândirea atacului. Este o mare diferență între a vedea că ia foc casa și a avea pe cineva care să intervină. Cele mai importante trei măsuri de securitate sunt monitorizarea cu detecție și răspuns, trainingul angajaților și testarea periodică a vulnerabilităților. La acestea se adaugă backup-ul, dar nu orice backup, ci unul monitorizat și testat, pentru că un backup nefuncțional sau compromis nu salvează pe nimeni. Mădălin a prezentat și două exemple concrete. Într-un caz, o companie mică a pierdut 138.000 de euro după o fraudă în care atacatorul s-a dat drept reprezentant ANAF și a convins victima să instaleze un software de remote access. În alt caz, o primărie a fost compromisă printr-un lanț aparent absurd format dintr-un server expus, filme descărcate, un laptop de acasă infectat printr-un joc și o conexiune care a permis accesul către datele instituției. Concluzia episodului este că deși inteligența artificială schimbă peisajul securității cibernetice, multe atacuri reușesc încă din cauza unor greșeli banale. Claude Mythos poate părea amenințarea spectaculoasă a momentului, însă pentru multe companii pericolul real este că nu au gardul pus, ușa încuiată și pe cineva care să stea cu ochii pe camerele de supraveghere. Sau, cum a rezumat Dan la final: cea mai bună măsură de securitate este cea pe care chiar o implementezi, nu cea pe care te gândești să o pui în practică cândva. Dacă vreți să contactați SCUT o puteți face pe site-ul scut.com și la numărul 0712 112 112.

Războiul schimbă strategia globală pentru centrele de date: infrastructurile AI devin ținte sensibile

Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post. Atacurile au pus centrele de date în mijlocul războiului În martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice. Modelul „mega-centrelor” este pus sub semnul întrebării Industria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse. O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată. Soluții extreme: buncăre și mine subterane Pe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.

KARI Era, AI-ul Kaufland care promite să ajute tinerii să își găsească jobul potrivit

Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta. Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut. Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de reclame se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea. Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun. Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie. Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu. Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea. De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara. KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România. Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată. Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă. Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail. Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.

Ciprian Ciucu s-a jucat cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul

Primarul Ciprian Ciucu a mărturisit că a rămas impresionat de instrumentele de inteligență artificială. Edilul Bucureștiului spune că a testat așa cum trebuie AI în activitatea administrativă și susține că rezultatele sunt „fabuloase”. Ciprian Ciucu a povestit într-o postare pe Facebook cum a experimentat recent utilizarea inteligenței artificiale în activitatea de la primărie. Acesta susține că a folosit două tipuri de aplicații AI pentru a analiza date și pentru a crea concepte digitale, concluzionând că tehnologia poate deveni un instrument esențial pentru administrația publică. „Încerc să mă țin la curent cu tehnologia, după o vârstă, dacă nu ești atent/ă, rămâi în urmă fără să îți dai seama.De când am doar funcții de conducere și nu mai lucrez eu direct pe documente, să culeg și să analizez date, să scriu rapoarte etc. îmi era teamă că-mi ies din mână. Acum sunt beneficiar de documente și sunt bombardat cu informații disparate și dispersate. Unii funcționari îmi dau chiar „tone” de informații, în ideea de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.Mi-am dezactivat abonamentul la ChatGpt și mi-am făcut unul la Claude. AI-ul este game changer. E fabulos. M-am „jucat” cu două proiecte. Unul în „chat” și unul în „artifacts”. Primul, am luat Excelul cu situația cu miilor de imobile (linii în Excel) ale Admin. Fondului Imobiliar din care nu înțelegeam nimic și i-am cerut „Sintetizează, analizează, găsește conexiuni logice și prezintă-mi datele statistic.”. Am înțeles politicile și deciziile luate în acest domeniu în ultimii 20 de ani, ceea ce nu a reușit să-mi explice niciun funcționar public până acum. Cel de-al doilea (în artifacts), i-am cerut să-mi facă un mockup pentru site-ul PMB, folosind ca inspirație și structura site-ul Primăriei Sectorului 6. Fa-bu-los!” Sursă FOTO: Captură / Facebook Testarea continuă și „mâine” Primarul Ciucu spune că analiza nu se va termina aici, iar cu ocazia liberului de 1 Mai, va însărcina AI cu documente pe care „nu le citește nimeni”. „Mâine, dacă tot este liber o să îi dau să-mi sintetizeze din zecile de strategii stufoase pe care nu le citește nimeni și vom face împreună un mic exercițiu: coerentizare a strategiilor și de planificare strategică. Am mai zis-o în urmă cu câțiva ani… Un primar este dator să învețe permanent. Și să înțeleagă profund ceea ce are de condus”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook. Recomandarea autorului: Rheinmetall, compania germană de armament căreia România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie Bolojan

Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI

Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft.  Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat  pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile,  chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.

Fraudă în recrutare: joburi false create cu AI păcălesc tot mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă

Tot mai mulți candidați sunt abordați cu oferte de job aparent ideale, personalizate până la cel mai mic detaliu. Mesajele sunt bine scrise, conțin informații reale despre experiența profesională și par trimise de recrutori legitimi. În realitate, în spatele acestor oferte se află escroci care folosesc inteligența artificială pentru a crea anunțuri credibile și greu de depistat, arată The Guardian. Cum funcționează schema Fraudele de acest tip urmăresc, în general, două obiective: obținerea de bani sau colectarea de date personale. După primul contact, candidaților li se cere CV-ul, așteptările salariale sau detalii despre disponibilitate. Ulterior, apare un pretext pentru a solicita bani – de exemplu pentru „optimizarea CV-ului”, cursuri, echipamente sau taxe administrative. În alte cazuri, victimele sunt convinse să ofere date sensibile, precum informații bancare sau copii ale documentelor de identitate. Specialiștii în domeniu avertizează că AI a schimbat radical modul în care operează aceste fraude. Mesajele nu mai conțin greșeli evidente, sunt adaptate fiecărei persoane și pot imita perfect stilul companiilor reale. În unele situații, escrocii clonează profiluri de pe LinkedIn sau folosesc logo-uri ale unor companii cunoscute pentru a părea legitimi. Tipuri frecvente de escrocherii Pe lângă ofertele false de joburi, există și așa-numitele „task scams”. Acestea promit câștiguri rapide pentru activități simple online, precum aprecierea unor clipuri sau recenzii. Inițial, victimele pot primi sume mici pentru a câștiga încredere, după care li se cer bani pentru a continua sau pentru a „debloca” câștiguri mai mari. În unele cazuri, oamenii sunt implicați fără să știe în scheme de spălare de bani. Escrocheriile de recrutare exploatează vulnerabilitatea emoțională a candidaților, mai ales într-un context economic dificil. Mulți oameni își doresc un job mai bun sau au nevoie urgentă de venituri, iar o ofertă atractivă poate părea șansa perfectă. Tocmai acest „moment de speranță” este exploatat de fraudatori. Semnele care ar trebui să ridice suspiciuni Există câteva indicii frecvente: contact neașteptat din partea unui „recrutor” adrese de email generice (Gmail, Yahoo) comunicare mutată pe WhatsApp sau social media promisiuni de salarii foarte mari presiune pentru a acționa rapid Specialiștii recomandă verificarea directă a companiei și evitarea oricărei plăți pentru obținerea unui job. În cazul în care cineva a devenit victimă, primul pas este contactarea băncii și raportarea incidentului către autorități. Chiar dacă recuperarea banilor nu este garantată, raportarea ajută la identificarea rețelelor de fraudă. Impactul asupra victimelor Dincolo de pierderile financiare, impactul emoțional este semnificativ. Multe victime resimt rușine sau vinovăție, deși experții subliniază că responsabilitatea aparține exclusiv infractorilor. În unele cazuri, victimele sunt ulterior țintite din nou, fiind incluse pe liste interne ale escrocilor. Creșterea rapidă a acestor fraude arată cât de ușor pot fi exploatate tehnologiile moderne. Într-un mediu digital în care oportunitățile profesionale se mută tot mai mult online, diferența dintre o ofertă reală și o capcană devine din ce în ce mai greu de observat.

Serialele tip microdrame generate de IA revoluționează industria divertismentului din China

Aceste aventuri feline sunt prezentate în zeci de episoade de două minute, sau micro-seriale, o formă de divertisment care combină emisiunile TV tradiționale cu postările derulabile de pe rețelele sociale, scrie The Economist. Telenovelele animate cu ajutorul IA, în care apar pisici vorbitoare, pot părea un fenomen de nișă, dar au devenit extrem de populare în China. Pisica maestră taoistă a atras jumătate de milion de vizualizări. Industria de divertisment din China a fost zguduită de micro-formate. Timpul total petrecut vizionând seriale mai lungi a scăzut cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut în ianuarie, în timp ce timpul de vizionare pe Red Fruit, o aplicație de micro-seriale deținută de ByteDance, firma chineză din spatele TikTok, s-a dublat. Modelul de afaceri se bazează pe reducerea agresivă a costurilor. Versiunile live-action folosesc amatori și decoruri minimale, dar sunt depășite de noile instrumente de animație AI. Proliferarea acestora în ultimul an a permis reducerea costurilor de producție cu până la 90%, estimează analiștii de la banca HSBC. Industria serialelor live-action se păbușește Persoanele din interiorul industriei spun că volumul de micro-seriale live-action filmate în unele regiuni s-a redus cu 80%, în timp ce salariile deja modeste ale actorilor au fost reduse la jumătate. Un producător spune că, la începutul lunii aprilie, știa doar de câteva micro-seriale neanimate cu IA care se filmau în China. Dar modelul bazat pe IA se confruntă cu dificultăți. Începând cu 1 aprilie, autoritățile de reglementare au impus ca toate microseriile animate care nu au fost încă aprobate pentru difuzare să fie eliminate de pe platformele online. Noile serii, spun acestea, trebuie să solicite aprobare înainte de a fi lansate online. Și alte probleme ale acestui model devin tot mai evidente. Una dintre ele este concurența excesivă. China a produs atât de multe micro-seriale bazate pe IA încât, în ciuda bugetelor lor extrem de reduse, din ce în ce mai puține obțin suficiente vizionări pentru a genera profit. O altă problemă este însăși natura acestui tip de divertisment. Oamenilor le este greu să se atașeze sentimental de personajele din micro-seriale; ca spectatori, sunt mai puțin fideli. Giganții tehnologici chinezi încearcă să se adapteze. Unul dintre ei, Alibaba, a lansat un nou sezon al unui serial animat de lung metraj intitulat „The Demon Hunter”. Acesta are peste 10 milioane de urmăritori. În bătălia epică pentru audiență, serialele mai lungi ar putea avea încă o șansă.

Melania Trump aduce un robot umanoid la un summit global. Cum ar putea arăta clasa viitorului cu AI

Evenimentul „Fostering the Future Together Global Coalition Summit”, organizat la Casa Albă, a debutat într-un mod neobișnuit: un robot umanoid, numit Figure 3, a fost cel care a adresat primul mesaj participanților. Robotul a transmis că este „onorat” să participe și că se simte „recunoscătoar” pentru rolul său într-un moment considerat istoric pentru educația globală. După intervenție, el a părăsit sala fără a mai reveni, mai scrie Euronews. Lideri politici și giganți tech, prezenți la reuniune Summitul a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, inclusiv figuri politice importante precum Olena Zelenska, Brigitte Macron și Sara Netanyahu. De asemenea, la eveniment au participat și companii tehnologice majore precum Microsoft, Google și OpenAI, semn al interesului crescut pentru digitalizarea educației la nivel global. 🇺🇸: There are Robots in the White House, Kinda Creepy First Lady Melania Trump arrives for her roundtable on AI education, joined by a Figure Robot. pic.twitter.com/TpqesThAQt — Ryan Rozbiani (@RyanRozbiani) March 25, 2026 În discursul său, Melania Trump a propus un model educațional bazat pe inteligență artificială, în care elevii ar putea avea acces la un profesor digital permanent. Conceptul include un „profesor AI” numit simbolic „Plato”. El este capabil să predea discipline precum literatură, știință sau filosofie, direct din mediul online, la orice oră. Potrivit Primei Doamne, această abordare ar putea extinde accesul la educație și ar reduce diferențele dintre sistemele educaționale la nivel global. Melania Trump: tehnologia, între oportunitate și risc Deși a subliniat beneficiile tehnologiei, Melania Trump a atras atenția asupra riscurilor asociate utilizării acesteia, în special în cazul copiilor. Ea a insistat că dezvoltarea digitală trebuie însoțită de măsuri clare privind siguranța online și educația digitală. Protejarea noii generații trebuie să rămână o prioritate, a mai subliniat ea. În final, Melania Trump a făcut apel la guverne și companii să colaboreze pentru a transforma sistemele educaționale. Prima Doamnă a încurajat statele participante să dezvolte politici comune, să investească în tehnologii educaționale și să creeze noi industrii bazate pe inteligență artificială. Mesajul central al summitului a fost clar: viitorul educației va depinde de modul în care tehnologia este integrată responsabil și echitabil în societate.

Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024

Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google),  Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a  pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris  Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate