Scandal în platoul emisiunii Subiectul Zilei. Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz se ceartă pe banii bisericilor
In platoul emisiunii „Subiectul Zilei” difuzate de Gândul, a avut loc un schimb dur de replici între Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz privind acordarea ajutorului financiar față de Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … Lidia Vadim-Tudor, deputat AUR în Parlamentul României, susține că, din punctul ei de vedere, România ar trebui să urmeze exemplul altor țări din regiune, reducând sau tăind total fondurile pentru Ucraina. Banii rămași, spune invitată, ar trebui redirecționați către domenii cheie din România, cum ar fi sănătatea sau educația. „Eu am spus ce am avut de spus și în continuare spun și susțin faptul că, de exemplu, am putea, așa cum au făcut și alte țări din regiune, să micșorăm, dacă nu chiar să tăiem ajutorul pentru Ucraina și să direcționăm acei bani în educație, în sănătate și în multe alte domenii”, a declarat Lidia Vadim-Tudor. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?” Deputatul USR Iulian Lorincz, și el prezent în platou, a încercat să o pună în dificultate pe Lidia Vadim-Tudor. Acesta a întrebat-o pe deputata AUR dacă ar fi de acord cu o altă redirecționare de fonduri. Mai exact, el a propus ca banii alocați Bisericii să meargă tot către educație sau sănătate. Între cei doi deputați s-a generat un dialog contradictoriu, reprezentanta AUR refuzând însă să cedeze provocării și insistând că prioritare pentru tăiere rămân ajutoarele acordate Ucrainei. „Ați tăia de la biserici să dați la sănătate și educație?”, a întrebat Iulian Lorincz. „Nu, aș tăia de la Ucraina”, a replicat Lidia Vadim-Tudor. „Deci n-ați tăia. Deci dumneavoastră, doamna Vadim-Tudor, de la AUR, nu vreți să tăiați de la biserici să dați în educație și sănătate. Atunci ați tăia sau nu?”, a insistat deputatul USR. „Asta spuneți dumneavoastră în locul meu. Eu v-am spus de unde aș tăia, eu aș tăia ajutorul dat Ucrainei”, a conchis reprezentanta AUR. Discuția privind sprijinul financiar și militar oferit de România vine în contextul celor mai recente declarații ale președintelui Nicușor Dan. Miercuri, la Kiev, șeful statului a afirmat că detaliile privind ajutorul acordat Ucrainei nu pot fi făcute publice.
Toni Neacșu spune că guvernul lui Bolojan e acoperit de lege. Plătește doar o amendă dacă nu spune cu ce a ajutat Ucraina
Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan poate să nu declasifice ajutorul oferit Ucrainei pentru că e acoperit de lege. Fostul membru CSM afirmă că singura penalitate care i se poate aplica este o simplă amendă, plătită din bugetul cancelariei premierului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … Invitat la „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, Toni Neacșu susține că Guvernul Bolojan are pârghia legală să nu desecretizeze documentele care conțin ajutorul oferit Ucrainei. Acesta descrie cadrul legal și afirmă că o instanță poate oferi o amendă guvernului în executarea silită a hotărârii. „Din păcate, este o pârghie juridică în acest caz. Este adevărat că asta înseamnă că tot noi va trebui să mai plătim niște bani din bugetul public. Instanțele pot obliga Guvernul să facă să publice acele informații care au fost solicitate. Problema este că dacă Guvernul nu va face acest lucru, instanțele nu pot face altceva decât să aplice o amendă în executarea silită a acelei hotărâri. Dar această executare silită constă doar în aplicarea unei amenzi pentru autoritatea respectivă, în cazul de față, Secretariatul General al Guvernului.”, menționează fostul membru CSM. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a câștigat un proces, în primă instanță împotriva Guvernului. Hotărârea instanței obligă Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, dar și să menționeze dacă sunt clasificate. Amenda pentru Guvernul Bolojan, plătită din buget public Fostul membru CSM susține că amenda pe care ar primi-o Guvernul Bolojan pentru nepublicarea documentelor în care apare ajutorul oferit Ucrainei este de 20% din salariul minim brut. Avocatul menționează că amenda ar fi în jur de 860 de lei pe zi. Penalitățile, pe de altă parte, pot ajunge la 1000 de lei pe zi. Aceste sume, adaugă Neacșu, vor fi plătite de bugetul cancelariei premierului, deci din bani publici. „În situația noastră, ar urma ca Secretariatul General, dacă nu publică de bunăvoie, să plătească o amendă, care înseamnă 20% din salariu minim brut pe economie, undeva la 860 de lei pe zi și o penalitate până în 1.000 lei pe zi. După 3 luni, dacă tot nu o să vrea să facă acest lucru, Secretariatul General al Guvernului nu înseamnă decât că va trebui să plătească aceste sume de bani în continuare. Evident că sunt sume plătite din bugetul pe care Secretariatul General îl are, dar care este buget public.”, afirmă Neacșu. 40 de hotărâri de guvern secretizate pe an Toni Neacșu susține că anual sunt 40 de hotărâri de guvern care nu sunt publicate în monitorul oficial. Pentru a fi secretizată o hotărâre de guvern, aceasta trebuie să conțină caracter militar. Acesta se îndoiește de caracterul militar al acestor 40 de hotărâri de guvern. „Este foarte ușor, în momentul de față, să se secretizeze, mă rog, să clasifice o hotărâre de Guvern, așa cum vi s-a spus, plecând de la solicitarea ministerului în cauză. Haideți să vă mai spun ceva, că cred că o să ne șocheze. Eu am făcut o verificare pe care o poate face oricine la consiliul legislativ și am aflat că undeva în jur de 40 de hotărâri de Guvern nu sunt publicate anual în monitorul oficial al României. Asta înseamnă că sunt acele hotărâri de guvern sunt clasificate, deci au caracter militar. Eu mă îndoiesc că în activitatea lui, Guvernul, într-un an, are 40 de decizii din acestea strict cu caracter militar.”, explică avocatul. Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să mai contribuie. Cu toate acestea, România rămâne singura țară din regiune care nu desecretizează ajutorul oferit ucrainenilor.
Schimbare în politica externă, propunerea lui George Simion: Nu sunt de acord să mai dăm bani către Ucraina când noi riscăm să ajungem în junk, iar românii o duc din ce în ce mai prost
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, liderul AUR, George Simion, a criticat modelul economic al guvernării Bolojan și și-a exprimat dezacordul privind fondurile alocate Ucrainei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. George Simion atrage atenția asupra riscurilor financiare reprezentate de dobânzile mari, dar și de condiționările din PNRR. El critică modelul economic folosit în guvernarea Bolojan. Susține că România nu poate continua cu o guvernare similară, militând pentru o guvernare bazată pe suveranism economic. „La fel și banii din PNRR. Ne va costa mult mai mult, și așa ne împrumutăm acum la niște dobânzi astronomice. Trebuie neapărat să luăm banii din PNRR, dar nu pe legi proaste. Schimbăm modelul economic, iar tot variațiuni ale guvernului Bolojan n-o să ne ajute la schimbarea modelului economic și la crearea de prosperitate în România.” George Simion: „Nicușor Dan a recunoscut că n-aș fi scos România din UE și din NATO” În ceea ce privește situația Ucrainei, spune Simion că aceasta ar fi fost diferența majoră între el și Nicușor Dan. Afirmă că nu ar mai fi alocat fonduri de sprijin Ucrainei, dată fiind actuala situație economică a României. „Este posibil ca în spatele acelui plan să fi fost ceva mult mai periculos. Ce pot să spun? Anul trecut, în luna mai, am candidat împotriva lui Nicu Șordan. A recunoscut Nicușor Dan că n-aș fi scos România din UE și din NATO. Diferența menționată de Nicușor Dan a fost că eu nu aș mai fi dat bani către Ucraina. N-aș mai fi dat bani către Ucraina atâta timp cât România este în pericol de a intra în junk și atâta timp cât românii mei o duc din ce în ce mai prost. Asta este diferența majoră.”
Marea Britanie și Franța resping planul NATO de a spori ajutorul militar acordat Ucrainei
Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat reporterilor că propunerea va fi probabil respinsă, potrivit The Kyiv Independent. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”, a spus el. Rutte nu a numit statele membre care blochează propunerea, dar o sursă din cadrul NATO a declarat pentru The Telegraph că oponenții sunt Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania. „Nu sunt foarte entuziaști de această idee”, a spus sursa. Vestea vine la scurt timp după relaxarea surprinzătoare a sancțiunilor britanice asupra petrolului rusesc, ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară pentru imaginea Londrei ca unul dintre cei mai fideli parteneri ai Ucrainei. Marea Britanie a stârnit șoc și indignare pe 19 mai prin eliberarea discretă a unei licențe temporare care permite importul de motorină și combustibil pentru avioane obținute din petrol rusesc, cu condiția ca „produsele să fi fost prelucrate într-o țară terță”. Guvernul a acordat, de asemenea, o licență care permite transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal LNG. Oficialii ucraineni și europeni au fost luați prin surprindere de acest anunț, iar Londra și-a cerut ulterior scuze pentru modul stângaci în care a fost prezentat. Licențele rămân însă în vigoare. Respingerea de către Franța a planului de cheltuieli îi subminează, de asemenea, statutul de campion al luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Parisul împarte conducerea cu Londra asupra așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, aliați care colaborează pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. Potrivit sursei ziarului Telegraph, cel puțin alți șapte membri NATO au susținut planul lui Rutte. Se pare că toți acești membri susținători cheltuiesc deja peste 0,25% din PIB-ul lor pentru ajutorul militar acordat Kievului.
Suedia sprijină Ucraina cu un al treilea pachet PURL de 100 de milioane de dolari
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform. Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari. „Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson. Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice. Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL. Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.
Ucraina primește 85 de milioane de euro pentru achiziția de gaze
Autoritățile de la Kiev au obținut 85 de milioane de euro, sub formă de grant nerambursabil, pentru cumpărarea unor volume suplimentare de gaze naturale. Anunțul a fost făcut marți de premierul și ministrul Energiei, Denys Șmîhal, care a precizat, într-o postare pe Telegram, că banii nu trebuie returnați. Costul grantului este suportat de o țară europeană, care nu a fost nominalizată. Potrivit lui Șmîhal, citat de Interfax-Ukraine, procedurile sunt aproape finalizate și pentru obținerea unui sprijin suplimentar. Subiectul a fost discutat într-o convorbire online între premierul ucrainean, Denys Șmîhal, și președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso. Cei doi oficiali au analizat situația sectorului energetic și necesarul de finanțare pentru perioada următoare. Sprijin constant pentru energie și încălzire Șmîhal a subliniat că sprijinul partenerilor europeni este esențial, deoarece Ucraina trebuie să asigure gaze, electricitate și încălzire pentru populație. El a mulțumit donatorilor și a spus că autoritățile vor continua să caute surse suplimentare de finanțare. Premierul a menționat că susținerea financiară a BERD pentru companiile energetice ucrainene Ukrenergo și Ukrhydroenergo rămâne crucială. Fondurile ajută la reparații, achiziția de echipamente și implementarea unor soluții noi, necesare pentru menținerea funcționării sistemului energetic. Impactul ajutoarelor asupra facturilor Granturile nerambursabile acordate Ucrainei pentru achiziția de gaze nu înseamnă gaze gratuite pentru populație. Banii sunt folosiți pentru cumpărarea gazelor și pentru stabilizarea sistemului energetic, însă consumatorii continuă să plătească facturile. Ajutorul reduce însă presiunea asupra bugetului public și ajută la menținerea prețurilor sub control, deoarece costurile de transport, distribuție și funcționare a rețelei trebuie acoperite în continuare.
Volodimir Zelenski exclude România de pe lista statelor acceptate cu dublă cetățenie! Nicușor Dan le ia apărarea și transformă România în pușculița Ucrainei!
Nicușor Dan transformă România în pușculița Ucrainei, în timp ce oamenii sunt ținuți sub asediul sărăciei, iar ucrainenii profită din plin de pe urma banilor pompați de România. Pe data de 24 ianuarie 2024, când reporterii BZI l-au întrebat pe președintele României, Nicușor Dan, care este punctul său de vedere cu privire la faptul că România a fost exclusă de pe lista țărilor acceptate pentru dublă cetățenie, acesta nu a făcut altceva decât să caute scuze și să spună că nimic nu e ceea ce pare a fi. România a devenit pușculița Ucrainei, iar Nicușor Dan ia apărarea președintelui Zelenski în defavoarea românilor România continuă să pompeze sprijin politic, economic și chiar militar către Ucraina, în timp ce statul vecin răspunde cu umilirea românilor. Decizia dură a Kievului de a exclude România de pe lista țărilor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie este una de neiertat și arată clar cât contează România pentru Ucraina. Legislația adoptată la Kiev și intrată în vigoare pe 16 ianuarie 2026 prevede că cetățenii ucraineni pot dobândi cetățenia altor state fără a renunța la cea ucraineană, dar doar dacă acele state sunt pe o listă limitată de cinci țări: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Astfel, România, deși pompează bani de când a început războiul, lipsește într-un mod nejustificat de pe această listă, în pofida faptului că este membră atât a Uniunii Europene, cât și a NATO, cu o istorie de sprijin activ pentru eforturile Ucrainei în războiul cu Rusia și cu mii de români de origine ucraineană care trăiesc în regiunile istorice apropiate de graniță. Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie explicat că, în urma acestei decizii luate de Ucraina, un etnic român din Ucraina (chiar și dacă a luptat sau a oferit sprijin statului ucrainean) nu beneficiază de facilități legale pentru a dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea română. Totul în contextul în care cetățenii ucraineni care vor dori să devină germani, americani sau polonezi își vor putea păstra și cetățenia ucraineană. Această excludere nu este altceva decât o mare discriminare și o lovitură neașteptată pentru România, dar este acceptată fără nicio reținere inclusiv de președintele României, Nicușor Dan. „Ucraina a constatat că în urma războiului, care a început acum 4 ani, are cetățeni în multe state europene sau din lume. Și pentru că se nasc copii, oamenii au nevoie de acte ca să se angajeze și așa mai departe. În unele țări e mai ușor să ai cetățenia. Pentru acei cetățeni ucraineni care sunt în acele țări, în cele 5 în care sunt cei mai mulți dintre ei și au nevoie de dublă cetățenie, au dat această posibilitate, spunând că opțiunea este deschisă în continuare pentru alte state printr-o hotărâre a guvernului ucrainean. Nu a fost o intenție de a exclude România. Nu a fost o intenție de a se raporta la minoritățile din Ucraina. A fost o intenție de a rezolva problema cetățenilor ucraineni care, în urma războiului, au fost nevoiți să emigreze”, a declarat președintele României, Nicușor Dan. Ar trebui ca România să ia o poziție fermă și să întrerupă toate beneficiile pentru cetățenii ucraineni. Nu e normal ca ei să fie primiți cu brațele deschise și cu zeci de milioane de euro, cu beneficii la fiecare pas, iar românii să fie umiliți! De când a izbucnit războiul, românii i-au „adoptat” pe ucraineni, iar din puținul lor, i-au tratat cum se cuvine. În schimb, aceștia sunt batjocoriți și tratați cu dispreț. România nu își ajută cetățenii și pompează bani către Ucraina Bătaia de joc la adresa românilor nu se oprește doar la excluderea României de pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie. Comunitatea românească din Ucraina se confruntă și cu alte schimbări umilitoare. Autoritățile regionale din Cernăuți au aprobat o reorganizare a rețelei școlare, care prevede reducerea drastică a liceelor cu predare în limba română. Din cele aproximativ 20 de licee care funcționau cu predare integrală în română, doar 4 vor rămâne active după 1 septembrie 2027. Pierderea nu este doar un număr pe hârtie, ci o lovitură culturală și educațională pentru mii de copii pentru care continuarea studiilor în limba română devine tot mai dificilă și care riscă să fie forțați spre sistemul de învățământ ucrainean pentru a avea șanse la o educație completă. Cu toate acestea, reacția lui Nicușor Dan este una de „cap plecat” și lipsită de orice determinare. Pe scurt, România se trezește umilită de Ucraina, deși oferă sprijin printr-o mulțime de forme, dar în schimb primește o legislație care nu recunoaște pe deplin drepturile cetățenilor români din Ucraina și asistă la reducerea opțiunilor educaționale în limba română. Toate acestea în timp ce, inclusiv în Iași, ucrainenii sunt primiți „cu brațele deschise” și ajutați, iar România și Guvernul, condus de Ilie Bolojan, sărăcește oamenii cu taxe și impozite mărite, iar primăriile nu mai primesc bani și vor trebui „să se descurce singure”. Practic, Nicușor Dan transformă România în pușculița Ucrainei, din cauza incapabililor din conducerea țării care, în loc să-și ajute proprii cetățeni să supraviețuiască, îi „omoară” pentru a-i salva pe ucraineni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Robert Fico: Slovacia va bloca orice plan al UE de finanțare a armatei Ucrainei
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că va respinge orice propunere a Uniunii Europene prin care Slovacia ar fi obligată să contribuie financiar la armata Ucrainei. Robert Fico, președinte al partidului populist Smer, aflat la guvernare, a declarat joi în parlament că a trimis o scrisoare oficială președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea viitorului summit al Uniunii. Ulterior, el a publicat o înregistrare video în care citea scrisoarea adresată parlamentului, transmisă și lui Costa. „Slovacia nu va face parte din planuri care nu fac decât să prelungească suferința și uciderea. La viitorul Consiliu European, nu voi susține nicio soluție care ar finanța cheltuielile militare ale Ucrainei.”, era menționat în scrisoare. Poziția clară a Slovaciei privind Ucraina În înregistrare, Robert Fico a declarat următoarele: „Stimate domnule președinte al Consiliului European, permiteți-mi să mă exprim cu privire la propunerile recente ale Comisiei Europene de a asigura nevoile financiare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate.” „Mi-am exprimat de mult timp și clar pozițiile cu privire la conflictul militar din Ucraina. Acest conflict nu are o soluție militară. Strategia Uniunii Europene față de conflict este greșită și ineficientă, iar continuarea războiului este doar o crimă fără sens fără a consolida poziția Ucrainei pentru negocierile de pace.” „Anunț foarte clar că nu sunt în măsură să susțin la viitorul Consiliu European nicio soluție la nevoile financiare ale Ucrainei care ar include acoperirea cheltuielilor militare ale Ucrainei în următorii ani”, a mai scris prim-ministrul. Poziția premierului Robert Fico contrazice majoritatea liderilor Uniunii Europene, care susțin ajutorul oferit Ucrainei, dar se aliniază cu poziția președintelui Ungariei, Viktor Orbán. El a mai declarat că activele rusești înghețate nu trebuie să fie folosit pentru sprijin militar. „Utilizarea activelor rusești înghețate poate amenința direct eforturile de pace americane, care se bazează pe utilizarea acestor resurse pentru reconstrucția Ucrainei.” Mai mult, Fico a precizat că Slovacia oferă ajutor în domeniile non-militare. „În domeniul umanitar, ajutăm Ucraina în multe domenii. Furnizăm electricitate și, cu flux invers, chiar și gaz.”, a notat premierul. O altă mențiune importantă pe care a făcut-o se referă la faptul că respectă dreptul celorlalte state ale Uniunii Europene de a lua decizii voluntare privind Ucraina.