23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
Un fost lider republican în Senatul SUA avertizează: Trump este președinte în cea mai periculoasă perioadă de după Al Doilea Război Mondial
Numind-o „cea mai periculoasă perioadă de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, McConnell a criticat deschis obsesia administrației Trump pentru taxele comerciale, pe care le-a comparat cu politicile izolaționiste ale SUA din anii 1930, care, potrivit istoricilor, au deschis calea către conflict. McConnell a declarat, în cadrul interviului, că s-a concentrat pe „apărare și politică externă” în lunile de când s-a întors în Senat și că a devenit îngrijorat de direcția în care, în opinia sa, politicile comerciale ale lui Trump sub sloganul MAGA conduceau lumea, scrie The Guardian. „Există anumite similitudini în acest moment cu anii ’30”, a spus el. „[Președintele de atunci] Herbert Hoover a semnat legea tarifară Smoot-Hawley în 1930, despre care istoricii și economiștii cred că a dus la o «depresie» la nivel mondial. Cei care erau total nerăbdători să se țină departe de tot ce se întâmpla în Europa erau numiți „America First”. Vi se pare familiar? Deci, ce avem astăzi? Coreea de Nord, China, Rusia, Iranul și aliații Iranului. Sunt țări foarte diferite, dar au un lucru în comun: ne urăsc”, a mai spus McConnell. Critici indirecte la adresa lui Trump În cadrul interviului, McConnell a menționat, indirect, și eșecul lui Trump de a gestiona în mod eficient invazia Rusiei în Ucraina. „În ceea ce privește Ucraina, ceea ce trebuie să facem este să evităm titlul de la sfârșitul războiului, «Rusia câștigă, America pierde». Acest lucru are implicații enorme la nivel mondial”, a subliniat acesta. El a refuzat să răspundă la întrebarea dacă crede că SUA se află într-o poziție mai bună acum decât înainte de era Trump. „Nu sunt sigur că a trecut suficient timp pentru a începe să evaluez cine a făcut diferența și cine nu”, a spus el. În timpul administrației Biden, McConnell a insistat cu succes ca SUA să trimită mai mult ajutor militar Ucrainei, în ciuda opoziției din partea propriului său partid.