Dan Dungaciu: E o problemă reală ca în România să ai alegeri libere și corecte
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre relația dintre putere, instituțiile statului și posibilitatea unor alegeri anticipate. Invitatul a spus că actuala clasă politică evită schimbările reale și încearcă să păstreze controlul asupra sistemului politic, chiar dacă nemulțumirea publică este tot mai mare.Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitatul a spus că una dintre marile probleme ale României este faptul că legile există, dar nu sunt aplicate în practică. Cine sfidează Parlamentul trebuie să răspundă Dungaciu a afirmat că instituțiile statului trebuie să funcționeze după reguli clare. Demnitarii care ignoră comisiile parlamentare ar trebui sancționați. „Trebuie oferită o reală separație a puterilor în stat. Adică, atunci când Parlamentul face o comisie de anchetă și cheamă un demnitar, un oficial și nu se prezintă, ăla se intre în pușcărie. Steve Bannon, care nu s-a prezentat, a sfidat o comisie parlamentară în Statele Unite, a fost condamnat, a fost trimis în închisoare.”, spune el. Invitatul consideră că problema nu este lipsa legilor, ci faptul că ele nu sunt aplicate. „Serviciile nu au ce căuta în politică, în presă, în mai știu eu ce. Faptul că nu se respectă, asta înseamnă că oamenii care sunt la putere în România nu duc la îndeplinire acea legislație. Că legile există. Faptul că ele funcționează de iure, dar nu de facto, asta înseamnă că o clasă politică este…”, afirmă acesta. Dan Dungaciu: „Ei se vor ține cu dinții să nu existe alegeri anticipate” Sociologul a explicat că simpla intrare la guvernare nu garantează schimbarea sistemului, mai ales într-o coaliție dominată de alte partide. „Nu poți să schimbi nimic în țara asta dacă nu ajungi la putere. Guvernarea înseamnă să fii acolo, să cânți pe partitura altuia.”, spune el. Dan Dungaciu a dat și exemplul unei eventuale colaborări cu PSD. „Dacă intram la guvernare cu PSD-ul, prin absurd, dumneavoastră credeți că noi puteam să schimbăm ceva dacă PSD-ul nu vrea?”, afirmă acesta. Invitatul consideră că actuala clasă politică va încerca să evite alegerile anticipate. El spune că relația dintre AUR și UDMR face imposibilă o coaliție între cele două formațiuni. „Sigur că e greu să ajungi la 50%, dar să ajungem noi la anticipate. Ei o să se țină cu dinții să nu fie anticipate. UDMR-ul nu va face o coaliție cu AUR, pentru că AUR nu e condus de Viktor Orban.”, spune Dan Dungaciu.
Tánczos Barna: Nu cred că se va ajunge vreodată în România la alegeri anticipate
„Nu cred că se ajunge vreodată în România la alegeri anticipate. Acolo sistemul este foarte complicat, sunt mulți pași până acolo. În ultima situație, când trebuie votat un guvern, cu siguranță la a treia încercare o să fie votat un guvern, indiferent dacă suntem în situația de acum – sau să fim peste 4-5-10 ani într-o situație de genul acesta”, estimează Barna. Reamintim că, în cazul unor alegeri anticipate, numai în cazul în care Parlamentul respinge propunerea unui Guvern de două ori, 60 de zile. Abia atunci, potrivit Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate. Cu toate acestea, diferențe de opinie există și în acest caz. Diana Buzoianu, anterior, că ea vede această variantă ca soluție, în cazul în care criza politică s-ar prelungi, argumentând că un nou guvern „ar avea toate șansele” să cadă, pentru că „nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față”. Reamintim că și președintele Nicușor Dan a respins ideea organizării alegerilor anticipate. Acesta a precizat că statul ar pierde niște luni pentru a aduce la masă exact aceiași oameni. „Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”, afirma, la începutul săptămânii, președintele Nicușor Dan. Teorii dezbătute pentru elucidarea crizei politice Aceasta, alături de inițierea unei moțiuni de cenzură, dar și desemnarea unui alt premier tehnocrat reprezintă, în momentul actual, teorii dezbătute în spațiul public, în încercarea de a elucida ecuația crizei politice, generată după ce PSD i-a retras sprijinul premierului Bolojan. Reamintim că premierul a decis să nu plece din funcție, este sprijinit de PNL, iar partidele au făcut consultări pentru a identifica o variantă în care coaliția să continue guvernarea, sub conducerea premierului. Criza pare că se află într-o continuă adâncire, în contextul în care foștii miniștri social – democrați au demisionat, iar partidele de coaliție amenință că nu vor guverna alături de PSD, în cazul în care social-democrații decid să inițieze o moțiune de cenzură.
Premierul Japoniei speră la o victorie decisivă la alegerile parlamentare anticipate
Takaichi este extrem de populară, dar Partidul Liberal Democrat, care a guvernat Japonia în cea mai mare parte a ultimelor șapte decenii, nu se bucură de aceeași popularitate, scrie AP. Ea a convocat alegerile anticipate de duminică în speranța de a schimba această situație. Ea dorește să înregistreze progrese în agenda de dreapta care vizează stimularea economiei și a capacităților militare ale Japoniei, pe fondul tensiunilor crescânde cu China. De asemenea, ea cultivă relațiile cu aliatul său crucial, Statele Unite, și cu Donald Trump, uneori imprevizibil. Ultraconservatoarea Takaichi, care a preluat funcția de prim-ministru al Japoniei în octombrie, a promis „să muncească”, iar stilul său, considerat atât jucăuș, cât și dur, a rezonat cu fanii mai tineri. Ce arătau sondajele Ultimele sondaje indicau o victorie zdrobitoare a PLD în camera inferioară a parlamentului. Opoziția, în ciuda formării unei noi alianțe centriste și a ascensiunii extremei drepte, este considerată prea fragmentată pentru a fi un adversar real. Takaichi pariază că partidul său, LDP, împreună cu noul său partener, Partidul Inovării din Japonia, va obține majoritatea în Camera inferioară, care are 465 de locuri și este cea mai puternică dintre cele două camere ale parlamentului japonez. Sondajele recente realizate de marile ziare japoneze arată că partidul lui Takaichi ar putea obține o majoritate simplă, iar coaliția sa ar putea câștiga până la 300 de locuri – un salt important față de majoritatea fragilă pe care o deținea după înfrângerea din alegerile din 2024. Dacă LDP nu reușește să obțină majoritatea, „voi demisiona”, a declarat ea. O schimbare spre dreapta O victorie importantă a coaliției lui Takaichi ar putea însemna o schimbare semnificativă spre dreapta în politicile Japoniei în materie de securitate, imigrație și alte domenii. Japonia a asistat recent la câștigarea de teren de către populiștii de extremă dreapta, precum partidul naționalist anti-globalist Sanseito, aflat în ascensiune. Takaichi s-a angajat să revizuiască politicile de securitate și apărare până în decembrie pentru a consolida capacitățile militare ofensive ale Japoniei, ridicând interdicția privind exportul de arme și îndepărtându-se și mai mult de principiile pacifiste postbelice ale țării. Ea a promovat politici mai dure față de străini, măsuri anti-spionaj și alte măsuri care rezonează cu publicul de extremă dreapta, dar care, potrivit experților, ar putea submina drepturile civile. Takaichi dorește, de asemenea, să crească cheltuielile pentru apărare, ca răspuns la presiunea exercitată de Trump asupra Japoniei pentru a-și relaxa politica fiscală. În discursurile sale de campanie, Takaichi a evitat subiectele controversate și s-a concentrat pe economie, pe înăsprirea politicii de imigrare și pe măsurile privind străinii, inclusiv cerințe mai stricte pentru proprietarii străini de imobile și limitarea numărului de rezidenți străini. Ninsorile record din nordul Japoniei din ultimele săptămâni, care au blocat drumurile și au provocat zeci de decese la nivel național, ar putea împiedica votarea sau întârzia numărarea voturilor în zonele grav afectate.
Protestele studenților se extind în Serbia: presiuni pentru alegeri anticipate
Mii de persoane au protestat sâmbătă în orașul sârb Novi Sad, după ce studenții au decis să își intensifice manifestațiile împotriva președintelui Aleksandar Vucic, aflat la putere de peste un deceniu. Participanții au acuzat guvernul de corupție generalizată, scandând „hoții”, și au legat nemulțumirile publice de tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea unei structuri din gara Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a devenit un simbol al eșecurilor autorităților și a declanșat proteste la nivel național. De la proteste la soluții politice Liderii studenților au transmis că protestele se transformă într-un demers organizat, cu propuneri pentru combaterea corupției. „Vom veni cu un plan clar pentru a elimina corupția și pentru a restabili statul de drept”, au declarat aceștia. Potrivit Associated Press, printre măsurile propuse se numără interzicerea accesului în politică al oficialilor corupți și investigarea averilor acestora. Protestul a fost organizat sub sloganul „Ce înseamnă victoria”. Studenții susțin că au strâns deja aproximativ 400.000 de semnături, un demers prin care își declară intenția de a intra oficial în competiția electorală și de a forța declanșarea alegerilor anticipate. Președintele sârb Aleksandar Vucic a refuzat până acum acest scenariu. Presiuni asupra protestatarilor Potrivit ONG-urilor și organizatorilor manifestațiilor, sute de persoane au fost reținute în timpul protestelor sau ulterior, după ce au participat la demonstrații ori au criticat public guvernul. Altele și-au pierdut locul de muncă sau au fost supuse presiunilor administrative, inclusiv controale sau amenințări, din cauza opoziției față de autorități. Vucic respinge acuzațiile și spune că protestele ar fi inspirate din exterior. „Studenții acționează la ordine occidentale pentru a distruge Serbia”, a declarat liderul de la Belgrad. Următoarea manifestație de amploare este programată pentru 27 ianuarie, în capitala Serbiei, unde organizatorii au anunțat o mobilizare de proporții.
Franța: Un ministru nu exclude alegerile anticipate în urma moțiunii de cenzură din septembrie
Luni, premierul Francois Bayrou a cerut organizarea unei moțiuni de cenzură, iar partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, au anunțat rapid că vor vota împotriva guvernului minoritar, fapt ce ar demite guvernul. Socialistul Boris Vallaud a anunțat pe X: „Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai ales, de o altă politică”. Jean Luc Mélenchon a cerut demisia președintelui Macron: „Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru această criză”. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a admis că, în lipsa unui acord de rezolvarea a crize, președintele Franței ar putea să fie forțat să dizolve Parlamentul. De asemenea, ministrul Finanțelor, Éric Lombard a declarat că în scenariul unor alegeri anticipate, Fondul Monetar Internațional ar putea interveni în Franța. Bayrou a motivat cererea moțiunii de cenzură prin nevoia de claritate. Expresia a fost folosită și de președintele Macron înainte de alegerile anticipate din 2024, însă acestea nu au adus stabilitatea dorită.
Bolojan spune că România are nevoie de stabilitate politică: Orice fel de discuție despre alegeri anticipate nu are niciun fel de realism
„Făcând abstracție de calitatea mea de premier, unde ar putea fi considerat că sunt subiectiv, ceea ce vă pot spune este că România astăzi are nevoie de o stabilitate politică. Nu este problema că e guvernul cu premier Bolojan sau un alt premier, ci e nevoie de o stabilitate și de consecvență în luarea acestor măsuri. Prin urmare, cred că orice fel de discuție legată de alegeri anticipate nu are niciun fel de realism. Și asta o știu toți oamenii care înțeleg despre ce este vorba, pentru că România nu mai suportă alte crize politice artificiale”, a transmis prim-ministrul, la Digi24. El a adăugat că „am avut un an și jumătate de alegeri în care, în context preelectoral, s-au luat tot felul de decizii pe care le decontăm acum și dacă nu ne trezim și nu mergem într-o direcție normală, așa cum am spus, e doar o problemă de timp până lucrurile se vor complica”. „Lucrurile care se complică bugetar degenerează în complicații economice, ceea ce va afecta mult mai mult cetățenii țării noastre decât ceea ce se întâmplă astăzi, când știu că nu este o situație bună, dar este una tranzitorie și ne vine nota de plată la toți într-o formă sau alta pentru ceea ce s-a întâmplat anii trecuți. Deci nu cred că o astfel de soluție este realistă și fezabilă și România, cu un premier sau altul, astăzi are nevoie de stabilitate politică”, a subliniat Bolojan.