AUR se retrage din cursa electorală din Republica Moldova. Ce motive invocă partidul
UPDATE „AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Adrian Buga, candidat pe lista AUR pentru scrutinul din 28 septembrie din Republica Moldova, și-a exprimat dorința de a avea o guvernare proromânească și proeuropeană după ziua de duminică, încurajând cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot. Acesta a urat succes competitorilor rămași în cursă, din Partidul ”, se menționează în finalul comunicatului. Știrea inițială Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor anunţă ieşirea din competiţia electorală din Republica Moldova. Deşi am fost acuzaţi de vrute şi nevrute, în faţa unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta şi mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă şi pentru a nu produce şi mai multă dezbinare şi a nu dezorienta publicul. Avem simţul datoriei împlinite”, spune AUR într-un comunicat oficial. AUR subliniază că nu dorește să fie acuzat de implicare în „afacerile unui alt stat”, chiar dacă acesta este considerat „al doilea stat românesc”. În mesajul său, partidul a urat succes competitorilor „care respectă România și istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului”.
Alegerile din Moldova, trei scenarii post-electorale. O nouă fază de fragmentare, instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică
Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Moldova trece printr-o fază critică marcată de polarizare politică și tensiuni geopolitice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Maia Sandu se confruntă cu Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala forță pro-rusă a țării. Campania dezvăluie o fragmentare partizană și o neîncredere crescândă față de elite, odată cu apariția unor formațiuni hibride precum Alternativa. Aflată în dificultate economică, Moldova suferă, în special, de o criză energetică legată de războiul din Ucraina și de o vulnerabilitate structurală exacerbată de emigrație. Uniunea Europeană susține cursul pro-european al Moldovei, în timp ce Rusia își intensifică interferența prin finanțare sub acoperire, dezinformare și presiuni, în special în Transnistria și Găgăuzia. Aceste alegeri reprezintă un test strategic pentru democrație și viitorul european al Republicii Moldova. Sunt posibile trei scenarii post-electorale: victoria PAS, o coaliție pro-rusă eterogenă care încetinește integrarea sau un parlament fragmentat care duce la instabilitate. Republica Moldova devine, astfel, un teren de testare pentru relațiile UE-Rusia în spațiul post-sovietic. „Peisajul politic al Republicii Moldova trece printr-o reconfigurare profundă, marcată de erodarea punctelor de referință tradiționale și de apariția unor noi constelații partizane. Diviziunile istorice — pro-români versus pro-ruși, apoi pro-europeni versus pro-ruși — ilustrează permeabilitatea dintre problemele identitare din politica internă (populația majoritară versus minoritățile etnice) și orientările din politica externă, fie ea pro-rusă sau pro-europeană”, notează Florent Parmentier – doctor în științe politice – într-o analiză publicată de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (IFRI). PAS, un pariu de tipul „dublu sau nimic” Comportamente politice specifice sunt caracteristice regiunii autonome Găgăuzia, puternic înclinată spre tabăra pro-rusă, precum și regiunii separatiste Transnistria din estul țării. La acestea se adaugă variabile mai clasice, care opun populațiile urbane și rurale, dar și generațiile diferite. Această fragmentare reflectă o societate aflată sub presiune, sfâșiată între aspirații contradictorii și o neîncredere crescândă față de elite, consideră Florent Parmentier. „Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintelui Maiei Sandu – realeasă în noiembrie 2024 – rămâne forța politică dominantă a țării. La alegerile parlamentare anterioare din iulie 2021, a obținut 52,8% din voturi și 63 de deputați, creând astfel condițiile pentru o majoritate stabilă în jurul programului prezidențial. Ferm stabilit la Chișinău, în vestul țării, și puternic susținut de o diaspora mobilizată, în special în Europa, PAS întruchipează continuitatea reformistă. Cu toate acestea, izolarea sa partizană pe spectrul politic subminează orice perspectivă de alianță, o cale respinsă în mod explicit de președinte. Această strategie este un pariu de tipul «dublu sau nimic». Excluderea alianțelor înainte de alegeri poate consolida electoratul pro-european, dar limitează și opțiunile de după vot în caz de eșec. În schimb, Blocul Împreună – Partidul Schimbării (PS) și Partidul Verde Ecologist (PVE) –, care încearcă să unească alegătorii pro-europeni deziluzionați fără a aluneca în antioccidentalism, se luptă să depășească pragul electoral de 7%, în ciuda «Pactului pentru Europa» – inspirat de acorduri similare din România înainte de aderarea sa la UE – prin care membrii săi se angajează să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE”, explică Florent Parmentier. Blocul lui Stoianoglu și Ceban urmărește să atragă electoratul „nici-nici” Două blocuri pro-ruse structurează opoziția, respectiv Blocul Electoral Patriotic (BEP) și mișcările legate de Șor. Primul este o alianță a foștilor președinți Igor Dodon (2016-2020) și Vladimir Voronin (2001-2009), consolidată de personalități regionale precum fostul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah (Inima Moldovei, „Inima Moldovei”) și fostul prim-ministru Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). „Blocul subliniază neutralitatea și suveranitatea Moldovei, prezentând integrarea europeană ca o amenințare la adresa independenței naționale, pledând în același timp pentru legături mai strânse cu Rusia. Cât despre blocul «Victoriei» al oligarhului exilat Ilan Șor, acesta a fost exclus din buletinul de vot pentru finanțare ilegală, o decizie încadrată într-un efort mai amplu de a limita interferența Rusiei. Această excludere a găsit un ecou internațional în decizia Consiliului European din 15 iulie 2025 de a impune sancțiuni specifice asupra a șapte persoane și trei entități legate de Ilan Șor, reflectând convergența eforturilor moldovenești și europene de a contracara tentativele de destabilizare. Drept urmare, se așteaptă ca majoritatea electoratului considerat „pro-rus” să se concentreze în jurul BEP. Poziționându-se ca pro-european, Blocul Alternativa — fondat la 31 ianuarie 2025 — este condus de personalități politice proeminente: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general și vicecampion la președinție în 2024, Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuc. Acest bloc urmărește să atragă electoratul «nici-nici» (nici Rusia, nici Occidentul), sătul de confruntarea ideologică, adoptând în același timp o poziție pragmatică și menținând conexiuni internaționale ambigue. Cu toate acestea, blocul a suferit un eșec diplomatic major atunci când lui Ion Ceban i s-a refuzat intrarea în România și în Spațiul Schengen din motive de securitate, la 9 iulie 2025. Această decizie evidențiază potențiale contradicții între ambițiile sale europene declarate și realitățile relațiilor cu partenerii UE, chiar dacă Ceban însuși a prezentat-o ca o mișcare motivată politic, influențată de președintele Sandu, un apropiat al actualului președinte al României, Nicușor Dan”, continuă Florent Parmentier. „Reforma judiciară rămâne proiectul emblematic, dar neterminat, al mandatelor Maiei Sandu” La margini, mai scrie Parmentier, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, condus de fostul primar al orașului Bălți, joacă cartea populistă și anticorupție, cu o retorică pro-rusă și regionalistă. Deși puternic la nivel local și cu succes în alegerile prezidențiale, unde Usatîi a terminat de două ori pe locul trei, s-a chinuit să transpună această popularitate în reprezentare națională, după cum o demonstrează cota de 4,1% obținută în alegerile parlamentare anterioare. „Pe acest fundal de instabilitate cronică a coalițiilor și realiniere ideologică, alegerile din septembrie ar putea inaugura o nouă fază de fragmentare, în care niciun actor singular nu pare capabil să unească durabil aspirațiile unei societăți care caută stabilitate, suveranitate și perspective clare atât în materie economică, cât și în cea de securitate. Moldova se îndreaptă spre alegerile parlamentare din septembrie 2025 într-un climat de tensiune socială și economică, marcat de o stagnare persistentă. Această pesimism economic se reflectă în cifrele PIB-ului. Potrivit Băncii Mondiale, după o contracție de 4,6% în 2022, PIB-ul a
Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea
Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.
Maia Sandu, la Strasbourg: Obiectivul Kremlinului – să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală
În fața europarlamentarilor, șefa statului moldovean a afirmat: „Obiectivul Kremlinului este clar. Să pună mâna pe Moldova prin ingerință electorală. Să o folosească împotriva Ucrainei și să facă din noi o platformă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt deosebit de importante”. Acesta a avertizat că autoritățile ruse au coordonat o amplă campanie de influențare a alegerilor, începută „cu luni înainte de alegeri”. „Ne-au tăiat gazul, ne-au interzis exporturile de vin și fructe. Au creat zăzanie cu regiunea transnistreană. În ianuarie ne-am trezit cu o criza energetică artificial creată, menită să crească prețurile, să lase Transnistria în beznă și frig și să divizeze cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului”, a adăugat Maia Sandu. „Democrația însăși a devenit o țintă. Marionetele Rusiei finanțează și proteste organizate pe Telegram, cu transporturi aranjate și cu oameni momiți de promisiunea a mii de euro. Minciunile se răspândesc, e-mail-uri false, chipurile venind de la instituții de stat, filme deepfake cu politicieni, site-uri internaționale, chipurile care se prezintă ca surse imparțiale de știri, dar care de fapt transmit propaganda Kremlinului”, a mai exemplificat Sandu. Maia Sandu a descris cum sunt cumpărate voturile Președinta de la Chișinău a mai descris și mecanisme de cumpărare a voturilor, prin bănci sancționate internațional care au deschis zeci de mii de conturi pentru plăți directe, precum și utilizarea criptomonedelor, a cardurilor preplătite și a companiilor fictive. „Instituțiile noastre estimează că, în cursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024”, a mai menționat președinta.