Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
SUA: Progresistul Abdul El-Sayed zguduie Partidul Democrat după victoria din Michigan
Abdul El-Sayed, medic de profesie, și-a construit campania în jurul sistemului de sănătate, economiei și opririi ajutorului militar necondiționat acordat Israelului, relatează Reuters. El este primul progresist care a câștigat alegeri primare desfășurate la nivel statal într-un stat câștigat de Donald Trump în 2024. În noiembrie, El-Sayed îl va înfrunta pe republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților. El-Sayed câștigă la limită în Michigan Alegerile primare din Michigan au fost considerate un test important pentru direcția Partidului Democrat. Cursa dintre El-Sayed și Haley Stevens, o democrată moderată susținută de conducerea partidului și de organizații pro-Israel, a fost mult mai strânsă decât indicau sondajele. După numărarea a 99% din voturile estimate, El-Sayed avea 48,5%, iar Stevens 47,5%, potrivit Associated Press. „Speranța mea este ca democrația noastră să nu mai fie niciodată la fel”, a declarat Abdul El-Sayed miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. „De acum înainte, vom putea spune întotdeauna: «Nu, aceasta este democrația poporului și ne va aparține întotdeauna»”. Rezultatul ar putea intensifica dezbaterea din Partidul Democrat privind populismul economic, campaniile împotriva conducerii tradiționale și poziția partidului față de Israel. Liderii democrați și-au împărțit sprijinul între cei doi candidați. Senatorii progresiști Bernie Sanders și Elizabeth Warren l-au susținut pe El-Sayed. Haley Stevens a primit sprijinul liderului democraților din Senat, Chuck Schumer, și al guvernatoarei statului Michigan, Gretchen Whitmer. Michigan este esențial pentru șansele democraților de a recâștiga majoritatea în Senat. O înfrângere în acest stat ar face obiectivul aproape imposibil. Chiar dacă ar păstra mandatele din Michigan și Georgia, democrații ar mai trebui să câștige cel puțin patru locuri deținute de republicani. Cel puțin două dintre acestea se află în state în care Trump a câștigat cu o diferență de peste zece puncte procentuale. Trump și republicanii îl atacă pe candidatul democrat Republicanii l-au atacat imediat pe candidatul democrat, prezentându-l drept „periculos” și „radical” în reclame online. „Vești excelente pentru Partidul Republican. El-Sayed, un comunist ratat care îi urăște pe evrei și Israelul, este câștigătorul estimat al cursei sale cu socialista”, a scris Trump pe rețelele sociale. Mike Rogers a afirmat că alegătorii vor avea de ales în noiembrie între „bun-simț și nebunie totală”. El-Sayed l-a acuzat pe Rogers că este un executant al lui Trump și a spus că republicanii încearcă să se folosească de religia și de numele său, Abdulrahman Mohamed El-Sayed, pentru a-i speria pe alegători.
Avantaj pentru republicanii lui Trump: Curtea Supremă a SUA desființează un district favorabil democraților
Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat. Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press. Cum decid alegerile districtele În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii. District creat pentru reprezentarea afro-americanilor Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți. Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții. Reguli care protejau votul minorităților Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție. Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres. Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri. „Un glonț în inima dreptului la vot” Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală. Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani. Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”. Trump vrea circumscripții favorabile republicanilor Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi. Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres. Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale. Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.
Trump cere naționalizarea alegerilor din SUA
Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA. Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA. În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington. Rezultatele alegerilor, confirmate oficial Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”. În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden. Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători. Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția. Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.
POLITICO. Donald Trump: Alegerile de la jumătatea mandatului vor viza stabilirea prețurilor
Președintele Donald Trump a declarat că alegerile intermediare din 2026 se vor axa pe „stabilirea prețurilor”, când republicanii se apropie de o etapă importantă, cu controlul Congresului în joc. Într-un interviu acordat vineri seară pentru POLITICO, Trump a spus că are încredere că alegătorii vor răspunde pozitiv mesajului său economic. Președintele american susține că actuala administrație repară problemele lăsate de fostul președinte Joe Biden. „Cred că va fi vorba despre succesul țării noastre. Va fi vorba despre stabilirea prețurilor. Pentru că, știți, ne-au dat prețuri mari, iar noi le reducem. Energia este mult în scădere. Benzina este mult în scădere.”, a declarat Trump. Declarațiile acestea au venit după publicarea unor date economice din ultimele două săptămâni, care arată o scădere a inflației și o creștere economică peste așteptări. Casa Albă promovează aceste cifre, în contextul îngrijorărilor legate de costul vieții, care a ajutat democrații să obțină rezultate bune în mai multe zone ale țării. Afirmația lui Donald Trump că anul 2026 va pune accent pe „prețuri” demonstrează că există îngrijorări ale administrației față de mesajul democraților. După ce a catalogat anterior accesibilitatea drept o „escrocherie” democrată, Trump a încercat recent să schimbe discursul, susținând că scumpirile au apărut în timpul mandatului lui Biden și că actuala conducere le reduce. „Electricitatea a scăzut. A scăzut mult. Știți, când benzina scade și când petrolul, petrolul și gazele scad, electricitatea scade natural. Dar totul scade. Totul scade. Vine frumos.”, a spus Trump. În sprijinul acestor afirmații, miercuri a fost publicat un raport economic care arată o creștere puternică a PIB-ului. „Ați văzut 4,3%?” a întrebat Trump, referindu-se la datele oficiale care indică o creștere anualizată de 4,3% în trimestrul al treilea. „Democrații explodau. Le explodau capetele.” Inflația a scăzut la 2,7% în noiembrie, cel mai mic nivel anual din iulie, conform ultimului raport al Departamentului Muncii privind indicele prețurilor de consum. Totuși, Trump se confruntă cu riscul unei posibile închideri a guvernului la finalul lunii ianuarie. Președintele a cerut din nou republicanilor din Senat să renunțe la obstrucționarea guvernamentală, pe care o consideră un obstacol major. „Obstrucționarea guvernamentală dăunează Partidului Republican”, a spus Trump, solicitând eliminarea acesteia „fără nicio îndoială”. „Dacă scăpați de obstrucționare, nu veți avea o închidere a guvernului”, a adăugat el. „Puteți face totul. Puteți oferi o asistență medicală excelentă dacă scăpați de obstrucționare. Putem face tot ce vrem.”