Lovitură pentru Trump: americanii spun că economia și situația lor financiară s-au înrăutățit
Sondajul, realizat pentru publicația Financial Times, a evaluat starea de spirit a americanilor în privința controlului republican asupra Washingtonului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului se apropie rapid. În ansamblu, americanii, indiferent de orientarea lor politică, spun că se află într-o situație financiară mai proastă decât pe 19 ianuarie 2025, când Joe Biden și-a încheiat mandatul prezidențial și se pregătea să predea puterea, potrivit The Indepedent. Aproximativ 53% dintre alegătorii înregistrați, inclusiv aproape 25% dintre republicani, au declarat că situația lor este mai proastă acum, în timp ce războiul cu Iranul și alte probleme continuă să ducă la creșterea costurilor pentru consumatori, inclusiv a prețurilor la combustibil. Un avantaj pentru democrați în intenția de vot Sondajul a arătat, de asemenea, un avantaj clar pentru democrați în intenția de vot pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. 51% dintre americani au spus că ar vota pentru un democrat, față de 45% care ar prefera un republican la alegerile din noiembrie. Este o serie de semnale de alarmă pentru Trump și partidul său, care încearcă să își păstreze majoritățile în ambele camere ale Congresului în această toamnă. În privința locurilor de muncă și a economiei, mai mulți alegători au spus că au mai multă încredere în democrați decât în republicani – posibil cel mai prost semnal din sondaj pentru GOP, care a atribuit sprijinului pe aceste teme victoria lui Trump în fața Kamalei Harris în 2024. Cota de aprobare a președintelui rămâne slabă Sondajul arată că 55% dintre americani dezaprobă modul în care își exercită funcția, iar sprijinul în rândul republicanilor începe, de asemenea, să se erodeze. Unul din cinci republicani dezaprobă acum modul în care Trump și-a exercitat funcția până în acest moment al celui de-al doilea mandat. Cota sa de aprobare în rândul republicanilor a scăzut cu opt puncte între acest cel mai recent sondaj, publicat duminică, și studiul anterior realizat de Financial Times în iulie. Democrații trebuie să câștige patru mandate în Senat și alte patru în Camera Reprezentanților pentru a obține majorități în ambele camere ale Congresului anul viitor. Câștigarea uneia dintre camere ar bloca practic orice legislație partizană pentru următorii doi ani și ar neutraliza agenda republicanilor, cu excepția măsurilor pe care președintele și membrii cabinetului său le pot adopta la nivel executiv. Calea către procedura de destituire a lui Trump Preluarea ambelor camere ar deschide, cel puțin teoretic, calea către posibilitatea unei a treia proceduri de destituire a lui Trump. Liderii democrați s-au distanțat însă public de astfel de intenții în declarațiile și interviurile lor pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului. Mai probabil este ca democrații să încerce să provoace prejudicii politice administrației prin investigații ale Congresului dacă vor recâștiga Camera Reprezentanților sau Senatul. Democrații s-au angajat deja să investigheze afacerile financiare ale familiei Trump, care au inclus profituri record în timpul celui de-al doilea mandat al său. Cel mai recent sondaj realizat de Financial Times vine după un sondaj Reuters/Ipsos care a arătat că sprijinul pentru războiul SUA cu Iranul este extrem de scăzut, o largă majoritate a americanilor considerând că Trump nu și-a prezentat clar obiectivele sau strategia.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Trump acuză China că a încercat să influențeze alegerile din SUA, dar pregătește în continuare o vizită de stat pentru Xi Jinping
Președintele american Donald Trump a acuzat China că s-ar afla în spatele „celei mai mari compromiteri a datelor electorale din istorie”, susținând că Beijingul a încercat să îi afecteze șansele la alegerile prezidențiale din 2020, potrivit CNN. În ciuda acuzațiilor, Casa Albă continuă pregătirile pentru o vizită de stat a liderului chinez Xi Jinping la Washington. Trump: „China voia să pierd alegerile” Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a afirmat că Republica Populară Chineză ar fi încercat să influențeze scrutinul prezidențial din 2020. „Guvernul chinez voia ca președintele SUA să piardă următoarele alegeri”, a declarat liderul american, susținând că Beijingul îl considera un adversar din cauza tarifelor comerciale impuse Chinei și a politicii sale externe. Trump a făcut referire la o opinie minoritară din comunitatea americană de informații, însă nu a prezentat dovezi care să confirme că autoritățile chineze au modificat rezultatul alegerilor. Vizita lui Xi Jinping rămâne în plan La doar o zi după declarațiile lui Trump, un oficial al Casei Albe a precizat că pregătirile pentru vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping, programată peste aproximativ două luni, continuă fără modificări. Administrația americană nu a anunțat eventuale sancțiuni sau alte măsuri împotriva Chinei ca răspuns la acuzațiile formulate de Trump. Mai mult, președintele american a sugerat, la un eveniment dedicat Cupei Mondiale, că Statele Unite și China ar putea găzdui împreună o ediție viitoare a competiției, fără a aminti acuzațiile făcute anterior. Beijingul respinge acuzațiile Ministerul de Externe al Chinei a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le drept lipsite de fundament. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat că Beijingul respectă principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state și că nu a intervenit niciodată în alegerile americane. Oficialul chinez a cerut Washingtonului să înceteze „denigrarea nejustificată” a Chinei și să acționeze în favoarea stabilizării relațiilor bilaterale. Documentele declasificate indică activități de spionaj, dar nu fraude electorale Administrația Trump a publicat documente declasificate care descriu presupuse operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de hackeri chinezi împotriva unor oficiali americani și a echipei de campanie a lui Joe Biden în 2020. Potrivit documentelor, atacatorii ar fi urmărit conturi de e-mail și ar fi colectat informații privind înregistrarea alegătorilor din mai multe state. Totuși, rapoartele nu conțin dovezi privind fraude electorale majore, modificarea voturilor sau accesarea sistemelor de numărare a voturilor. Relațiile dintre Washington și Beijing rămân o prioritate Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care administrația americană încearcă să stabilizeze relațiile cu Beijingul după un an marcat de tensiuni comerciale. Cei doi lideri intenționează să se întâlnească la Washington la sfârșitul lunii septembrie, iar Trump a sugerat că ar putea efectua o nouă vizită în China în noiembrie, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Petrișor Peiu, convins că AUR va câștiga alegerile parlamentare. Planul pe care îl fac suveraniștii lui George Simion
Petrișor Peiu dezvăluie, pe social media, ce trebuie să facă AUR pentru a prelua puterea în România. Liderul senatorilor din partidul lui George Simion este convins că suveraniștii vor câștiga viitoarele alegeri parlamentare. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, AUR trebuie să fie atent la jocurile făcute de partidele pro-europene. Loading … Peiu: „Democrația se bazează pe două reguli clare” Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu explică faptul că „democrația se bazează pe două reguli clare”. Iată care sunt acelea: „1. Parlamentul se compune din două părți – puterea ( care este majoritară) și opoziția ( minoritatea parlamentară); 2. După fiecare rând de alegeri poate avea loc alternanța la putere, atunci când fosta majoritate devine minoritate în parlament”. În opinia senatorului AUR, „situația din România de după alegerile din 2024 este cât se poate de clară: puterea este majoritatea PSD-PNL-UDMR-USR, iar opoziția este AUR. Cele patru partide de la putere au câștigat împreună alegerile cu un program cu un singur punct: guvernare fără AUR”. Mai departe, Peiu arată că, după câștigarea alegerilor, cele patru partide pro-europene „au guvernat prost țara și au produs o criză economică. Proasta guvernare duce, inevitabil, la pierderea alegerilor. După câștigarea viitoarelor alegeri, va avea loc alternanța la putere și la guvernare va veni AUR”. Ce manevră pregătește AUR „Suntem acum în punctul în care toată lumea a înțeles asta și grupul guvernamental ar vrea să păcălească democrația și să evite întrarea în opoziție. Motiv pentru care încearcă să se dividă artificial într-o putere și o falsă opoziție pentru a crea apoi iluzia unei «alternanțe». AUR nu trebuie să permită acest joc anti-democratic și să îi silească pe PSD, PNL, UDMR și USR să guverneze împreună și sa meargă din această postură la alegeri. Numai astfel, după următoarele alegeri, se va produce alternanța la putere și AUR va forma viitorul guvern. Orice altă decizie va reduce rolul și profilul AUR și va permite rămânerea la guvernare a actualei coaliții, iar PSD, PNL, UDMR și USR vor scăpa de răspundere pentru criză economică pe care au produs-o prin proastă guvernare”. În concluzie, crede Petrișor Peiu, „AUR poate păstra democrația în țară doar ținându-se departe de jocurile perverse dintre partidele PSD, PNL, UDMR și USR. Aceste patru partide au guvernat împreună, trebuie să împartă împreună răspunderea pentru criză și pentru proastă guvernare!”. „Nu vom cădea în capcană!”, mai promite liderul senatorilor AUR.
Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Surpriză la ONU: Germania ratează locul în Consiliul de Securitate
Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi. În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU. Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite. Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul. Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027. Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.
Senatul a respins proiectul privind alegerea primarilor și șefilor de Consilii Județene în două tururi
Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere. Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute. De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi. O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene. În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Scenariul de coșmar pentru Europa: Extrema dreapta și stânga radicală ar putea juca finala prezidențială din Franța
Franța se îndreaptă spre un scenariu politic care provoacă neliniște în Europa: un tur doi al alegerilor prezidențiale din 2027 între extrema dreaptă și extrema stângă. Potrivit celor mai recente sondaje, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, rămâne favorit, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, câștigă teren și ar putea depăși candidații centrului politic. O astfel de confruntare ar elimina din finala prezidențială un candidat moderat, capabil să coaguleze voturile împotriva extremei drepte. Situația provoacă îngrijorare în tabăra centristă, deja fragmentată între mai mulți potențiali candidați, inclusiv Édouard Philippe și Gabriel Attal, foști premieri în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, relatează Politico. Două sondaje publicate recent au tensionat scena politică franceză. Unul dintre ele îl plasează pe Mélenchon aproape la egalitate cu Édouard Philippe pentru locul al doilea, în urma lui Bardella. Un alt sondaj arată că liderul stângii radicale ar putea intra în turul doi dacă electoratul de centru ar fi împărțit între mai mulți candidați. Pentru Mélenchon, revenirea este spectaculoasă. Deși rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice din Franța, liderul în vârstă de 74 de ani a reușit să își relanseze campania după ce și-a anunțat candidatura în luna mai. Susținătorii săi pregătesc un miting important la Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului câștigată de Franța Nesupusă la alegerile locale. Centrul divizat în Franța În tabăra centrului, principala problemă rămâne lipsa unei candidaturi comune. Rivalitatea dintre Philippe și Attal riscă să fragmenteze votul moderat, oferindu-i lui Mélenchon șansa de a accede în turul doi. Analiștii avertizează că această competiție internă ar putea fi „fatală” pentru centrul politic francez. De cealaltă parte, Rassemblement National pare să mizeze tot mai mult pe un duel cu stânga radicală. Bardella este creditat cu prima șansă în majoritatea scenariilor, iar sondajele indică o victorie clară a acestuia într-o eventuală confruntare directă cu Mélenchon. Pentru stânga moderată, ascensiunea liderului Franței Nesupuse este privită cu alarmă. Socialiștii traversează propriile tensiuni interne, iar alte figuri ale stângii, precum eurodeputatul Raphaël Glucksmann, nu au reușit încă să construiască o alternativă suficient de puternică. Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 2027, dar data exactă nu a fost stabilită încă oficial. Calendarul constituțional indică drept variante probabile pentru primul tur 11 aprilie sau 18 aprilie 2027, iar turul al doilea ar urma la două săptămâni după primul tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea.
María Corina Machado promite că va candida din nou la președinție. Vrea să se întoarcă din exil până la sfârșitul lui 2026
Declarațiile lui Machado au fost făcute în timpul unei întâlniri în Panama cu mai mulți lideri ai opoziției venezuelene. Ele vin la mai mult de patru luni după ce Casa Albă a decis să o excludă și să colaboreze în schimb cu un loialist al partidului de guvernământ din Venezuela, după capturarea de către armata SUA a președintelui de atunci, Nicolás Maduro. Machado se află în exil din decembrie, când a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni undeva în Venezuela și a călătorit în Norvegia, unde a fost onorată cu Premiul Nobel, potrivit AP. Ea a declarat reporterilor din Panama City că ea și ceilalți lideri ai opoziției prezenți la întâlnire rămân dedicați unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte, la care să voteze toți venezuelenii din țară și din străinătate”. Totuși, nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. Donald Trump și înalți oficiali ai administrației au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez. Aceasta deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere, legate de războiul din Iran. Administrația Trump a temperat, de asemenea, discuțiile despre alegeri, care sunt prevăzute de Constituția Venezuelei în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil permanent”. Machado, cea mai puternică adversară a lui Maduro Machado a afirmat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între șapte și nouă luni de pregătiri. Schimbările necesare includ numirea unor autorități electorale neutre, actualizarea listelor electorale și posibilitatea candidaților din opoziție de a candida fără interferența guvernului. Machado a devenit cea mai puternică adversară a lui Maduro în ultimii ani, dar guvernul său i-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. Ea a declarat reporterilor că va candida împotriva oricărui alt candidat la președinție într-o „alegere impecabilă”.
Bolojan trage linia în PNL: Nici clonă a USR, nici brelocul PSD
Ilie Bolojan a spus, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, că România ca țară nu își mai poate permite ca în opoziție să fie partide care, „în afară de a contesta, n-au demonstrat niciodată nimic”. Premierul demis afirmă că are încredere acum, după 10 luni de guvernare, că pot fi schimbate foarte multe lucruri din guvernare în așa fel încât să fie limitate efectele nocive ale guvernărilor care au lăsat de dorit. „Să știți că nu ai cum, oricât ar fi un guvern de bun, orice majoritate parlamentară ar avea, să schimbi România doar din București. România se schimbă din miile de comunități pe care le avem și eu am încredere că primarii gospodari, primarii buni administratori, dacă sunt puși în condiții cât se poate de corecte, dau rezultate mult mai bune”, spune Bolojan. Bolojan a tras și o linie clară pentru colegii săi liberali: „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”. Părerea sa este că în aceste condiții, PNL poate să obțină maxim posibil în condițiile date în 2028, să convingă mai mulți cetățeni că merită să îl voteze și să devină o forță parlamentară mai mare decât cea de azi.