Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Surpriză la ONU: Germania ratează locul în Consiliul de Securitate
Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi. În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU. Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite. Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul. Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027. Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.
Senatul a respins proiectul privind alegerea primarilor și șefilor de Consilii Județene în două tururi
Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere. Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute. De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi. O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene. În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Scenariul de coșmar pentru Europa: Extrema dreapta și stânga radicală ar putea juca finala prezidențială din Franța
Franța se îndreaptă spre un scenariu politic care provoacă neliniște în Europa: un tur doi al alegerilor prezidențiale din 2027 între extrema dreaptă și extrema stângă. Potrivit celor mai recente sondaje, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, rămâne favorit, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, câștigă teren și ar putea depăși candidații centrului politic. O astfel de confruntare ar elimina din finala prezidențială un candidat moderat, capabil să coaguleze voturile împotriva extremei drepte. Situația provoacă îngrijorare în tabăra centristă, deja fragmentată între mai mulți potențiali candidați, inclusiv Édouard Philippe și Gabriel Attal, foști premieri în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, relatează Politico. Două sondaje publicate recent au tensionat scena politică franceză. Unul dintre ele îl plasează pe Mélenchon aproape la egalitate cu Édouard Philippe pentru locul al doilea, în urma lui Bardella. Un alt sondaj arată că liderul stângii radicale ar putea intra în turul doi dacă electoratul de centru ar fi împărțit între mai mulți candidați. Pentru Mélenchon, revenirea este spectaculoasă. Deși rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice din Franța, liderul în vârstă de 74 de ani a reușit să își relanseze campania după ce și-a anunțat candidatura în luna mai. Susținătorii săi pregătesc un miting important la Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului câștigată de Franța Nesupusă la alegerile locale. Centrul divizat în Franța În tabăra centrului, principala problemă rămâne lipsa unei candidaturi comune. Rivalitatea dintre Philippe și Attal riscă să fragmenteze votul moderat, oferindu-i lui Mélenchon șansa de a accede în turul doi. Analiștii avertizează că această competiție internă ar putea fi „fatală” pentru centrul politic francez. De cealaltă parte, Rassemblement National pare să mizeze tot mai mult pe un duel cu stânga radicală. Bardella este creditat cu prima șansă în majoritatea scenariilor, iar sondajele indică o victorie clară a acestuia într-o eventuală confruntare directă cu Mélenchon. Pentru stânga moderată, ascensiunea liderului Franței Nesupuse este privită cu alarmă. Socialiștii traversează propriile tensiuni interne, iar alte figuri ale stângii, precum eurodeputatul Raphaël Glucksmann, nu au reușit încă să construiască o alternativă suficient de puternică. Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 2027, dar data exactă nu a fost stabilită încă oficial. Calendarul constituțional indică drept variante probabile pentru primul tur 11 aprilie sau 18 aprilie 2027, iar turul al doilea ar urma la două săptămâni după primul tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea.
María Corina Machado promite că va candida din nou la președinție. Vrea să se întoarcă din exil până la sfârșitul lui 2026
Declarațiile lui Machado au fost făcute în timpul unei întâlniri în Panama cu mai mulți lideri ai opoziției venezuelene. Ele vin la mai mult de patru luni după ce Casa Albă a decis să o excludă și să colaboreze în schimb cu un loialist al partidului de guvernământ din Venezuela, după capturarea de către armata SUA a președintelui de atunci, Nicolás Maduro. Machado se află în exil din decembrie, când a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni undeva în Venezuela și a călătorit în Norvegia, unde a fost onorată cu Premiul Nobel, potrivit AP. Ea a declarat reporterilor din Panama City că ea și ceilalți lideri ai opoziției prezenți la întâlnire rămân dedicați unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte, la care să voteze toți venezuelenii din țară și din străinătate”. Totuși, nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. Donald Trump și înalți oficiali ai administrației au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez. Aceasta deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere, legate de războiul din Iran. Administrația Trump a temperat, de asemenea, discuțiile despre alegeri, care sunt prevăzute de Constituția Venezuelei în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil permanent”. Machado, cea mai puternică adversară a lui Maduro Machado a afirmat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între șapte și nouă luni de pregătiri. Schimbările necesare includ numirea unor autorități electorale neutre, actualizarea listelor electorale și posibilitatea candidaților din opoziție de a candida fără interferența guvernului. Machado a devenit cea mai puternică adversară a lui Maduro în ultimii ani, dar guvernul său i-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. Ea a declarat reporterilor că va candida împotriva oricărui alt candidat la președinție într-o „alegere impecabilă”.
Bolojan trage linia în PNL: Nici clonă a USR, nici brelocul PSD
Ilie Bolojan a spus, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, că România ca țară nu își mai poate permite ca în opoziție să fie partide care, „în afară de a contesta, n-au demonstrat niciodată nimic”. Premierul demis afirmă că are încredere acum, după 10 luni de guvernare, că pot fi schimbate foarte multe lucruri din guvernare în așa fel încât să fie limitate efectele nocive ale guvernărilor care au lăsat de dorit. „Să știți că nu ai cum, oricât ar fi un guvern de bun, orice majoritate parlamentară ar avea, să schimbi România doar din București. România se schimbă din miile de comunități pe care le avem și eu am încredere că primarii gospodari, primarii buni administratori, dacă sunt puși în condiții cât se poate de corecte, dau rezultate mult mai bune”, spune Bolojan. Bolojan a tras și o linie clară pentru colegii săi liberali: „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”. Părerea sa este că în aceste condiții, PNL poate să obțină maxim posibil în condițiile date în 2028, să convingă mai mulți cetățeni că merită să îl voteze și să devină o forță parlamentară mai mare decât cea de azi.
Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri
„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE. În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii. „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul. De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state. „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE.
Imaginile zilei. Circ total la alegerile FRH: au votat cu sau fără cabine acoperite cu perdele
Imaginile zilei de vineri, 24 aprilie 2026, vin de la hotelul Pullman World Trade Center din București, unde sunt programate alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal (FRH). Înainte de startul votului principal, pentru noul președinte, în sala New York a avut loc un alt vot, absolut senzațional. Pe scurt, reprezentanții au spus cum vor să aibă loc alegerile, cu sau fără perdele la cabinele de votare. Momente nemaivăzute la alegerile FRH de la hotelul Pullman World Trade Center! Alegerile pentru șefia FRH au venit în 2026 cu câteva măsuri noi de siguranță, fotografierea votului fiind interzisă, printre altele, însă nimeni nu anticipa circul care avea să aibă loc la hotelul Pullman World Trade Center din București. Vineri, 24 aprilie, în ziua în care se decide noul președinte al Federației Române de Handbal, înaintea votului principal, cei prezenți în sală au trebuit să își exercite o altă opinie: cabinele să fie cu sau fără perdele? Iar rezultatul a fost următorul! Din cei 242 de membri cu drept de vot, doar 93 au acceptat ca scrutinul să organizeze cu perdele pe cabinele de vot. Așadar, acestea au fost date jos înainte de începerea votului principal, care a debutat la câteva minute după ora 15:00. Candidații la alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal, ediția 2026 La ediția din acest an a alegerilor pentru Federația Română de Handbal, pe buletinele de vot au fost trecute nu mai puțin de patru nume. Primul și cel mai răsunător este cel al lui Constantin Din, care își finalizează primul mandat de președinte FRH, mandat pe care l-a început în anul 2022. În schimb, cei care vor să îl dea jos din funcție sunt Sorin Dinu, vicepreşedintele Federaţiei Române de Handbal, Bogdan Voina și Cristian Potoră. Revenind la Constantin Din, acesta este susținut la alegeri și de Mariana Târcă, fostă mare handbalistă a naționalei, care la rândul ei candidează pentru funcția de vicepreședinte. „Candidez, așa e! E o decizie personală survenită la momentul în care văd ce este în handbal, cum a ajuns handbalul. M-a convins și domnul Din, și-a dorit foarte mult să lucrăm împreună. Nu pot sta pe lângă, nu pot sta pe margine, vreau să muncesc și să întorc handbalului ce mi-a dat, pentru că mi-a dat foarte multe. Cred că e timpul să ne dăm toți mâna și interesul comun să fie handbalul. Mi-aș dori să adunăm oamenii din handbal și vreau să punem temelia, începând de jos, să reconstruim. România a fost o forță în handbal și trebuie să revină acolo sus. Urmează Euro 2026 la handbal feminin, la noi în țară, și îmi doresc enorm să facem rezultate bune”, a declarat Marian Târcă, în exclusivitate pentru ProSport.
Ștefan Pălărie, după alegerile parlamentare din Ungaria: Avem de învățat din procedura de organizare
După ce senatorul USR a participat la alegerile parlamentare din Ungaria ca observator, acesta a subliniat că România poate să își îmbunătățească întregul proces electoral, exemplificând practicile electorale maghiare, subliniind: „Avem de învățat din procedura de organizare”. Prezența la vot și mobilizarea cetățenilor „Când vezi aproape 80% prezență la vot într-un tur de scrutin și îl compari cu media de 50% din România, acest lucru te face să te întrebi dacă putem face și în România niște lucruri mai bine. Fie pe partea de organizare a campaniei electorale, fie pe partea de informare a cetățenilor și evident de a-i mobiliza, a-i face pe oameni să le pese de vot”, spune Pălărie, despre prezența ridicată la scrutin. Eficiența secțiilor de votare Un alt aspect remarcat a fost programul mai scurt de votare din Ungaria, dar și numărul de votanți arondați la o secție de votare. „Spre surprinderea mea foarte mare, să nu uităm, programul de vot a fost unul mai scurt. Secțiile de votare din toată Ungaria s-au închis la ora 19, cu două ore mai devreme față de ora de închidere din România. În general, grosul secțiilor de votare din Budapesta sunt dimensionate la un registru electoral de 800-900 de votanți, nu 2000 de votanți ca în România. Asta înseamnă mai multe secții de votare dacă este necesar și uitați-vă, că în mai puține ore se poate organiza un proces în care votul să fie bine organizat”, declară Pălărie. Simplitatea buletinelor de vot În plus, senatorul a mai criticat și formatul buletinelor de vot din România, în comparație cu cel al statului vecin. „Buletinul de vot este unul cât se poate de simplu, știți ca un proces electoral cu o listă națională și cu o listă pe circumscripție, dar chiar și în aceste condiții, deși au fost două buletine de vot de bază și pentru minorități un al treilea buletin de vot, buletine de vot erau extrem de simple, puse pe o singură pagină. Eu cred că România a rămas ultimul dinozaur în viață, cu un cearșaf sau cu un ziar ca buletin de vot, unde este atât de simplu să greșești când vezi tuș, care se transmite ca ștampila de pe o pagină pe alta, ducând la contestații și uneori chiar la controverse majore”, afirmă Pălărie.
Fico a rupt tăcerea în zorii zilei de luni. Ce mesaj le-a transmis lui Magyar și Orbán
În prima postare, Fico i-a mulțumit lui Orbán pentru colaborarea din anii trecuți. „Determinarea și elanul cu care a apărat suveranitatea și interesele naționale au fost exemplare și vor rămâne întotdeauna așa pentru mine”, a scris premierul slovac, potrivit VG. În a doua postare, Fico s-a adresat noii conduceri de la Budapesta. „Iau act cu tot respectul de decizia cetățenilor Ungariei și sunt pregătit pentru o cooperare intensă cu noul prim-ministru”, a declarat el, felicitându-l pe Magyar pentru victoria electorală. Fico a subliniat că obiectivele guvernului slovac rămân neschimbate. Slovacia este în continuare interesată de relații de prietenie și reciproc avantajoase cu Ungaria. A menționat și protejarea statutului juridic al minorităților naționale din cele două țări. V4 și conducta Barátság, pe agenda lui Fico Premierul slovac a răspuns și declarațiilor lui Magyar privind formatul V4. Guvernul de la Bratislava dorește reactivarea acestui format regional. Cooperarea energetică cu Ungaria rămâne, de asemenea, o prioritate. „Cred că Slovacia și Ungaria, dar și întreaga Europă Centrală, au un interes prioritar în restabilirea funcționării conductei de petrol Barátság”, a încheiat Fico.