Lecția Kosovo: Alegeri anticipate evitate în ultima clipă. Parlamentul alege o președintă
Guvernul din Kosovo condus de Albin Kurti a ajuns la un acord cu opoziția pentru a obține majoritatea necesară alegerii Justinei Shiroka Pula, scrie Le Figaro. Funcția de președinte al Kosovo este în mare parte onorifică, însă alegerea șefului statului era esențială pentru evitarea unui nou blocaj politic. Deputații din opoziție au acceptat să susțină candidatura Justinei Shiroka Pula în cadrul unui acord politic care a inclus și modificarea legii privind tribunalul însărcinat cu judecarea crimelor de război comise în timpul conflictului din Kosovo. Luna trecută, acest tribunal l-a condamnat pe fostul președinte Hashim Thaçi la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului pentru independența Kosovo față de Serbia, în anii 1990. Alți trei foști înalți responsabili ai Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) au fost, de asemenea, condamnați. Verdictele au provocat indignare în Kosovo, unde cei patru foști comandanți ai UCK sunt considerați de o parte importantă a populației drept eroi ai luptei pentru independență. Criza politică din Kosovo Țara se afla într-un impas politic de la alegerile parlamentare din februarie 2025. Premierul Albin Kurti nu a reușit timp de luni de zile să formeze o majoritate în Parlament și să constituie un nou guvern, partidul său deținând 48 dintre cele 120 de mandate. În urma alegerilor anticipate din decembrie, partidul lui Kurti și-a îmbunătățit rezultatul, ajungând la 57 de mandate. Kurti a reușit ulterior să-și valideze noua administrație în februarie, cu sprijinul mai multor deputați reprezentând minoritățile. Însă mandatul fostei președinte a țării, Vjosa Osmani, a expirat la începutul lunii aprilie, iar lipsa unui acord privind succesorul său a aruncat din nou Kosovo într-o criză politică. Alegerea Justinei Shiroka Pula în funcția de președinte permite astfel țării să evite, cel puțin pentru moment, un nou scrutin parlamentar.
Băsescu, predicție despre AUR: Și-a terminat potențialul de creștere și o să o ia în jos
Declarația a fost făcută la Digi24, în contextul unei discuții despre nemulțumirea românilor față de clasa politică și posibilitatea ca dezamăgirea să alimenteze formațiunile extremiste. Discuția a pornit de la efectele pe care dezamăgirea față de partidele tradiționale le poate avea asupra electoratului. Traian Băsescu a afirmat că apariția AUR a fost favorizată de această nemulțumire. „Dezamăgirea a făcut să apară AUR”, a spus fostul președinte. Băsescu: AUR și-a terminat potențialul de creștere Întrebat despre evoluția AUR în sondaje și despre posibilitatea ca partidul să obțină și mai multă susținere în cazul unor alegeri anticipate, Băsescu a spus că nu consideră că formațiunea mai are un potențial important de creștere. „Sondajele nu trebuie luate ca soluții definitive din punct de vedere electoral. Spre exemplu, eu cred că AUR și-a terminat potențialul de creștere și că o să o ia în jos”, a declarat Traian Băsescu. Fostul președinte a adăugat că formațiunea ar putea fi nevoită să ofere explicații cu privire la finanțare. „Și mă tem că o să trebuiască să dea și niște explicații legate de finanțări, de toate cele. Nu numai Georgescu trebuie să explice cu finanțările, și AUR trebuie să explice banii pe care i-a dat la televiziuni. Sunt multe de explicat”, a afirmat Băsescu. Declarațiile au fost făcute în contextul în care fostul președinte a fost întrebat ce formațiune politică ar putea crește în cazul unor alegeri anticipate. Băsescu nu a indicat însă un partid parlamentar existent despre care să creadă că ar putea prelua voturile pierdute de AUR. Acesta a susținut că ar fi nevoie de apariția unei formațiuni politice noi. „Ar trebui un partid nou. Eu nu văd un motiv pentru care să votez din nou, să spunem, PNL-ul. Sau să votez din nou PSD-ul. N-am de ce să-i votez. Sau să votez AUR-ul”, a spus fostul președinte.
Alegerile în Suedia: partidele de centru-stânga conduc la limită după numărarea majorității voturilor
Sondajele la ieșirea din urne în Suedia sugerau că țara se îndrepta spre un guvern complet nou, cu înclinații de stânga. Dar, pe măsură ce voturile erau numărate, a devenit evident că cursa era prea strânsă pentru a fi stabilită și că ar putea dura zile întregi până se va clarifica, potrivit The Guardian. Cu 80% din voturi numărate, exista un singur loc între blocurile de stânga și dreapta. Partidele de opoziție cu înclinații de stânga, conduse de social-democrata Magdalena Andersson, au avut 175, iar partidele de dreapta, conduse de prim-ministrul moderaților, Ulf Kristersson, au avut 174. La ora 22:30, ora locală, postul de televiziune SVT a prezis că există doar 20.000 de voturi între cele două blocuri. Autoritatea electorală a declarat că numărătoarea preliminară a voturilor ar putea să nu fie gata până joi. Fiecare vot trebuie numărat Social-democrații rămân cel mai mare partid din Suedia, dar par să fi obținut cel mai slab rezultat din ultimele decenii. Vorbind cu puțin înainte de miezul nopții, ora locală, Andersson s-a adresat susținătorilor săi pentru a le spune că fiecare vot trebuie numărat. „Va trebui să așteptăm rezultatele finale ale alegerilor. Dar mesajul meu este clar: noi, social-democrații, vom fi întotdeauna pregătiți să ne asumăm responsabilitatea pentru rezultat. Se pare că va fi foarte echilibrat”, a spus ea. „Dar acum conducem. Dacă se menține, atunci Suedia va avea un nou guvern. Dar trebuie să așteptăm rezultatul final, așa că permiteți-mi să închei de unde am început, în democrație, cel mai bun lucru pe care îl avem.” Extrema dreaptă speră să intre la guvernare pentru prima dată A fost o noapte proastă și pentru Democrații Suedezi de extremă dreapta, care speră să intre la guvernare pentru prima dată. Aceștia au alunecat de pe locul al doilea ca mărime din țară pe locul trei. Viceprim-ministrul Ebba Busch, din partea creștin-democraților, le-a spus susținătorilor săi că Suedia se va „afunda în incertitudine” și că ar putea fi nevoită să aștepte până miercuri pentru un rezultat. Dar a rămas ferm convinsă că coaliția de guvernământ, cu înclinații de dreapta, ar trebui să rămână la guvernare.
Alegeri foarte strânse în Suedia. Rezultatul ar putea duce la intrarea extremei drepte la guvernare
Suedia va merge la urne duminică, într-un scrutin extrem de strâns, în care extrema dreaptă ar putea intra la guvernare pentru prima dată dacă partidele de dreapta din țară reușesc să formeze o majoritate, potrivit The Guardian. Cele mai recente sondaje de opinie arată că alianța opoziției de centru-stânga este în avantaj, Magdalena Andersson din partea social-democraților fiind favorită să devină din nou prim-ministru după patru ani în opoziție, însă avansul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei. Înțelegere cu Democrații Suedezi de extremă dreapta În 2022, actualul prim-ministru, Ulf Kristersson, liderul partidului Moderați de centru-dreapta, a încălcat un tabu de mult timp pentru a încheia o înțelegere cu Democrații Suedezi (SD) de extremă dreapta, astfel încât coaliția sa minoritară să poată forma un guvern. Acordul respectiv i-a conferit SD o influență exagerată asupra politicii guvernamentale, în special în ceea ce privește criminalitatea și imigrația, iar Kristersson a mers acum mai departe, promițând posturi ministeriale pentru SD dacă va fi readus la putere. Suedia, campioană mondială a drepturilor omului Alegerile au loc la câteva zile după ce partidul german Alternativa pentru Germania (AfD) a ocupat primul loc în alegerile din landul Saxonia-Anhalt și în timp ce Marine Le Pen conduce sondajele pentru votul prezidențial de anul viitor din Franța. Experții juridici și în drepturi civile au avertizat că un astfel de rezultat ar putea submina și mai mult reputația de lungă durată a Suediei de campion mondial al drepturilor omului, reputație care s-a deteriorat semnificativ sub actualul guvern.
Măsuri masive pentru populație într-o țară europeană. Măriri de salarii, pensii crescute și scutiri de impozite
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat sâmbătă reduceri de impozit pe venit și majorări salariale pentru angajați, pensionari și persoane fizice autorizate, ca parte a unei reforme fiscale de miliarde de euro derulate înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Investing. Aproximativ 1% din PIB Măsurile, care vor costa 2,2 miliarde de euro pentru anul 2027, adică aproximativ unu la sută din PIB, includ un bonus anual de 400 de euro pentru pensionari și 500 de euro pentru bugetari. De asemenea, planul prevede impozit zero pe venit pentru fermierii cu venituri mici și familiile cu trei copii, alături de o reducere a plății în avans a impozitului pentru microîntreprinderi și lucrători independenți. Guvernul de centru-dreapta, reconfirmat la vot în 2023 cu 40,5% din opțiuni după ce a promis creșteri de venituri, rămâne pe primul loc în sondaje. Cu toate acestea, sprijinul electoral a scăzut sub 30% din cauza crizei prelungite a costului vieții și a unor acuzații de corupție. O revenire spectaculoasă a economiei elene După criza financiară din 2009 care a stârnit temeri privind ieșirea Greciei din zona euro, țara are acum una dintre cele mai bune performanțe din Europa. Economia greacă crește cu un ritm anual de 2%, depășind media zonei euro, și estimează pentru acest an un excedent primar de 4% din PIB, aproape dublu față de prognoza inițială, ceea ce oferă spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noilor măsuri. Mitsotakis a anunțat totodată o nouă majorare a salariului minim lunar la 950 de euro, urmând ca acesta să ajungă la 1.000 de euro în anul 2028. În plus, pachetul include și o reducere cu 0,5% a contribuțiilor pentru pensii.
Lovitură pentru Trump: americanii spun că economia și situația lor financiară s-au înrăutățit
Sondajul, realizat pentru publicația Financial Times, a evaluat starea de spirit a americanilor în privința controlului republican asupra Washingtonului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului se apropie rapid. În ansamblu, americanii, indiferent de orientarea lor politică, spun că se află într-o situație financiară mai proastă decât pe 19 ianuarie 2025, când Joe Biden și-a încheiat mandatul prezidențial și se pregătea să predea puterea, potrivit The Indepedent. Aproximativ 53% dintre alegătorii înregistrați, inclusiv aproape 25% dintre republicani, au declarat că situația lor este mai proastă acum, în timp ce războiul cu Iranul și alte probleme continuă să ducă la creșterea costurilor pentru consumatori, inclusiv a prețurilor la combustibil. Un avantaj pentru democrați în intenția de vot Sondajul a arătat, de asemenea, un avantaj clar pentru democrați în intenția de vot pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. 51% dintre americani au spus că ar vota pentru un democrat, față de 45% care ar prefera un republican la alegerile din noiembrie. Este o serie de semnale de alarmă pentru Trump și partidul său, care încearcă să își păstreze majoritățile în ambele camere ale Congresului în această toamnă. În privința locurilor de muncă și a economiei, mai mulți alegători au spus că au mai multă încredere în democrați decât în republicani – posibil cel mai prost semnal din sondaj pentru GOP, care a atribuit sprijinului pe aceste teme victoria lui Trump în fața Kamalei Harris în 2024. Cota de aprobare a președintelui rămâne slabă Sondajul arată că 55% dintre americani dezaprobă modul în care își exercită funcția, iar sprijinul în rândul republicanilor începe, de asemenea, să se erodeze. Unul din cinci republicani dezaprobă acum modul în care Trump și-a exercitat funcția până în acest moment al celui de-al doilea mandat. Cota sa de aprobare în rândul republicanilor a scăzut cu opt puncte între acest cel mai recent sondaj, publicat duminică, și studiul anterior realizat de Financial Times în iulie. Democrații trebuie să câștige patru mandate în Senat și alte patru în Camera Reprezentanților pentru a obține majorități în ambele camere ale Congresului anul viitor. Câștigarea uneia dintre camere ar bloca practic orice legislație partizană pentru următorii doi ani și ar neutraliza agenda republicanilor, cu excepția măsurilor pe care președintele și membrii cabinetului său le pot adopta la nivel executiv. Calea către procedura de destituire a lui Trump Preluarea ambelor camere ar deschide, cel puțin teoretic, calea către posibilitatea unei a treia proceduri de destituire a lui Trump. Liderii democrați s-au distanțat însă public de astfel de intenții în declarațiile și interviurile lor pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului. Mai probabil este ca democrații să încerce să provoace prejudicii politice administrației prin investigații ale Congresului dacă vor recâștiga Camera Reprezentanților sau Senatul. Democrații s-au angajat deja să investigheze afacerile financiare ale familiei Trump, care au inclus profituri record în timpul celui de-al doilea mandat al său. Cel mai recent sondaj realizat de Financial Times vine după un sondaj Reuters/Ipsos care a arătat că sprijinul pentru războiul SUA cu Iranul este extrem de scăzut, o largă majoritate a americanilor considerând că Trump nu și-a prezentat clar obiectivele sau strategia.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
Trump acuză China că a încercat să influențeze alegerile din SUA, dar pregătește în continuare o vizită de stat pentru Xi Jinping
Președintele american Donald Trump a acuzat China că s-ar afla în spatele „celei mai mari compromiteri a datelor electorale din istorie”, susținând că Beijingul a încercat să îi afecteze șansele la alegerile prezidențiale din 2020, potrivit CNN. În ciuda acuzațiilor, Casa Albă continuă pregătirile pentru o vizită de stat a liderului chinez Xi Jinping la Washington. Trump: „China voia să pierd alegerile” Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a afirmat că Republica Populară Chineză ar fi încercat să influențeze scrutinul prezidențial din 2020. „Guvernul chinez voia ca președintele SUA să piardă următoarele alegeri”, a declarat liderul american, susținând că Beijingul îl considera un adversar din cauza tarifelor comerciale impuse Chinei și a politicii sale externe. Trump a făcut referire la o opinie minoritară din comunitatea americană de informații, însă nu a prezentat dovezi care să confirme că autoritățile chineze au modificat rezultatul alegerilor. Vizita lui Xi Jinping rămâne în plan La doar o zi după declarațiile lui Trump, un oficial al Casei Albe a precizat că pregătirile pentru vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping, programată peste aproximativ două luni, continuă fără modificări. Administrația americană nu a anunțat eventuale sancțiuni sau alte măsuri împotriva Chinei ca răspuns la acuzațiile formulate de Trump. Mai mult, președintele american a sugerat, la un eveniment dedicat Cupei Mondiale, că Statele Unite și China ar putea găzdui împreună o ediție viitoare a competiției, fără a aminti acuzațiile făcute anterior. Beijingul respinge acuzațiile Ministerul de Externe al Chinei a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le drept lipsite de fundament. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat că Beijingul respectă principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state și că nu a intervenit niciodată în alegerile americane. Oficialul chinez a cerut Washingtonului să înceteze „denigrarea nejustificată” a Chinei și să acționeze în favoarea stabilizării relațiilor bilaterale. Documentele declasificate indică activități de spionaj, dar nu fraude electorale Administrația Trump a publicat documente declasificate care descriu presupuse operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de hackeri chinezi împotriva unor oficiali americani și a echipei de campanie a lui Joe Biden în 2020. Potrivit documentelor, atacatorii ar fi urmărit conturi de e-mail și ar fi colectat informații privind înregistrarea alegătorilor din mai multe state. Totuși, rapoartele nu conțin dovezi privind fraude electorale majore, modificarea voturilor sau accesarea sistemelor de numărare a voturilor. Relațiile dintre Washington și Beijing rămân o prioritate Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care administrația americană încearcă să stabilizeze relațiile cu Beijingul după un an marcat de tensiuni comerciale. Cei doi lideri intenționează să se întâlnească la Washington la sfârșitul lunii septembrie, iar Trump a sugerat că ar putea efectua o nouă vizită în China în noiembrie, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Petrișor Peiu, convins că AUR va câștiga alegerile parlamentare. Planul pe care îl fac suveraniștii lui George Simion
Petrișor Peiu dezvăluie, pe social media, ce trebuie să facă AUR pentru a prelua puterea în România. Liderul senatorilor din partidul lui George Simion este convins că suveraniștii vor câștiga viitoarele alegeri parlamentare. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, AUR trebuie să fie atent la jocurile făcute de partidele pro-europene. Loading … Peiu: „Democrația se bazează pe două reguli clare” Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu explică faptul că „democrația se bazează pe două reguli clare”. Iată care sunt acelea: „1. Parlamentul se compune din două părți – puterea ( care este majoritară) și opoziția ( minoritatea parlamentară); 2. După fiecare rând de alegeri poate avea loc alternanța la putere, atunci când fosta majoritate devine minoritate în parlament”. În opinia senatorului AUR, „situația din România de după alegerile din 2024 este cât se poate de clară: puterea este majoritatea PSD-PNL-UDMR-USR, iar opoziția este AUR. Cele patru partide de la putere au câștigat împreună alegerile cu un program cu un singur punct: guvernare fără AUR”. Mai departe, Peiu arată că, după câștigarea alegerilor, cele patru partide pro-europene „au guvernat prost țara și au produs o criză economică. Proasta guvernare duce, inevitabil, la pierderea alegerilor. După câștigarea viitoarelor alegeri, va avea loc alternanța la putere și la guvernare va veni AUR”. Ce manevră pregătește AUR „Suntem acum în punctul în care toată lumea a înțeles asta și grupul guvernamental ar vrea să păcălească democrația și să evite întrarea în opoziție. Motiv pentru care încearcă să se dividă artificial într-o putere și o falsă opoziție pentru a crea apoi iluzia unei «alternanțe». AUR nu trebuie să permită acest joc anti-democratic și să îi silească pe PSD, PNL, UDMR și USR să guverneze împreună și sa meargă din această postură la alegeri. Numai astfel, după următoarele alegeri, se va produce alternanța la putere și AUR va forma viitorul guvern. Orice altă decizie va reduce rolul și profilul AUR și va permite rămânerea la guvernare a actualei coaliții, iar PSD, PNL, UDMR și USR vor scăpa de răspundere pentru criză economică pe care au produs-o prin proastă guvernare”. În concluzie, crede Petrișor Peiu, „AUR poate păstra democrația în țară doar ținându-se departe de jocurile perverse dintre partidele PSD, PNL, UDMR și USR. Aceste patru partide au guvernat împreună, trebuie să împartă împreună răspunderea pentru criză și pentru proastă guvernare!”. „Nu vom cădea în capcană!”, mai promite liderul senatorilor AUR.
Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.