Etichetă: alegeri

Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.  În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii.  „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul.  De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state.  „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE. 

Imaginile zilei. Circ total la alegerile FRH: au votat cu sau fără cabine acoperite cu perdele

Imaginile zilei de vineri, 24 aprilie 2026, vin de la hotelul Pullman World Trade Center din București, unde sunt programate alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal (FRH). Înainte de startul votului principal, pentru noul președinte, în sala New York a avut loc un alt vot, absolut senzațional. Pe scurt, reprezentanții au spus cum vor să aibă loc alegerile, cu sau fără perdele la cabinele de votare. Momente nemaivăzute la alegerile FRH de la hotelul Pullman World Trade Center! Alegerile pentru șefia FRH au venit în 2026 cu câteva măsuri noi de siguranță, fotografierea votului fiind interzisă, printre altele, însă nimeni nu anticipa circul care avea să aibă loc la hotelul Pullman World Trade Center din București. Vineri, 24 aprilie, în ziua în care se decide noul președinte al Federației Române de Handbal, înaintea votului principal, cei prezenți în sală au trebuit să își exercite o altă opinie: cabinele să fie cu sau fără perdele? Iar rezultatul a fost următorul! Din cei 242 de membri cu drept de vot, doar 93 au acceptat ca scrutinul să organizeze cu perdele pe cabinele de vot. Așadar, acestea au fost date jos înainte de începerea votului principal, care a debutat la câteva minute după ora 15:00. Candidații la alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal, ediția 2026 La ediția din acest an a alegerilor pentru Federația Română de Handbal, pe buletinele de vot au fost trecute nu mai puțin de patru nume. Primul și cel mai răsunător este cel al lui Constantin Din, care își finalizează primul mandat de președinte FRH, mandat pe care l-a început în anul 2022. În schimb, cei care vor să îl dea jos din funcție sunt Sorin Dinu, vicepreşedintele Federaţiei Române de Handbal, Bogdan Voina și Cristian Potoră. Revenind la Constantin Din, acesta este susținut la alegeri și de Mariana Târcă, fostă mare handbalistă a naționalei, care la rândul ei candidează pentru funcția de vicepreședinte. „Candidez, așa e! E o decizie personală survenită la momentul în care văd ce este în handbal, cum a ajuns handbalul. M-a convins și domnul Din, și-a dorit foarte mult să lucrăm împreună. Nu pot sta pe lângă, nu pot sta pe margine, vreau să muncesc și să întorc handbalului ce mi-a dat, pentru că mi-a dat foarte multe. Cred că e timpul să ne dăm toți mâna și interesul comun să fie handbalul. Mi-aș dori să adunăm oamenii din handbal și vreau să punem temelia, începând de jos, să reconstruim. România a fost o forță în handbal și trebuie să revină acolo sus. Urmează Euro 2026 la handbal feminin, la noi în țară, și îmi doresc enorm să facem rezultate bune”, a declarat Marian Târcă, în exclusivitate pentru ProSport.

Ștefan Pălărie, după alegerile parlamentare din Ungaria: Avem de învățat din procedura de organizare

După ce senatorul USR a participat la alegerile parlamentare din Ungaria ca observator, acesta a subliniat că România poate să își îmbunătățească întregul proces electoral, exemplificând practicile electorale maghiare, subliniind: „Avem de învățat din procedura de organizare”.  Prezența la vot și mobilizarea cetățenilor „Când vezi aproape 80% prezență la vot într-un tur de scrutin și îl compari cu media de 50% din România, acest lucru te face să te întrebi dacă putem face și în România niște lucruri mai bine. Fie pe partea de organizare a campaniei electorale, fie pe partea de informare a cetățenilor și evident de a-i mobiliza, a-i face pe oameni să le pese de vot”, spune Pălărie, despre prezența ridicată la scrutin.  Eficiența secțiilor de votare Un alt aspect remarcat a fost programul mai scurt de votare din Ungaria, dar și numărul de votanți arondați la o secție de votare.  „Spre surprinderea mea foarte mare, să nu uităm, programul de vot a fost unul mai scurt. Secțiile de votare din toată Ungaria s-au închis la ora 19, cu două ore mai devreme față de ora de închidere din România. În general, grosul secțiilor de votare din Budapesta sunt dimensionate la un registru electoral de 800-900 de votanți, nu 2000 de votanți ca în România. Asta înseamnă mai multe secții de votare dacă este necesar și uitați-vă, că în mai puține ore se poate organiza un proces în care votul să fie bine organizat”, declară Pălărie.  Simplitatea buletinelor de vot În plus, senatorul a mai criticat și formatul buletinelor de vot din România, în comparație cu cel al statului vecin.  „Buletinul de vot este unul cât se poate de simplu, știți ca un proces electoral cu o listă națională și cu o listă pe circumscripție, dar chiar și în aceste condiții, deși au fost două buletine de vot de bază și pentru minorități un al treilea buletin de vot, buletine de vot erau extrem de simple, puse pe o singură pagină. Eu cred că România a rămas ultimul dinozaur în viață, cu un cearșaf sau cu un ziar ca buletin de vot, unde este atât de simplu să greșești când vezi tuș, care se transmite ca ștampila de pe o pagină pe alta, ducând la contestații și uneori chiar la controverse majore”, afirmă Pălărie. 

Fico a rupt tăcerea în zorii zilei de luni. Ce mesaj le-a transmis lui Magyar și Orbán

În prima postare, Fico i-a mulțumit lui Orbán pentru colaborarea din anii trecuți. „Determinarea și elanul cu care a apărat suveranitatea și interesele naționale au fost exemplare și vor rămâne întotdeauna așa pentru mine”, a scris premierul slovac, potrivit VG. În a doua postare, Fico s-a adresat noii conduceri de la Budapesta. „Iau act cu tot respectul de decizia cetățenilor Ungariei și sunt pregătit pentru o cooperare intensă cu noul prim-ministru”, a declarat el, felicitându-l pe Magyar pentru victoria electorală. Fico a subliniat că obiectivele guvernului slovac rămân neschimbate. Slovacia este în continuare interesată de relații de prietenie și reciproc avantajoase cu Ungaria. A menționat și protejarea statutului juridic al minorităților naționale din cele două țări. V4 și conducta Barátság, pe agenda lui Fico Premierul slovac a răspuns și declarațiilor lui Magyar privind formatul V4. Guvernul de la Bratislava dorește reactivarea acestui format regional. Cooperarea energetică cu Ungaria rămâne, de asemenea, o prioritate. „Cred că Slovacia și Ungaria, dar și întreaga Europă Centrală, au un interes prioritar în restabilirea funcționării conductei de petrol Barátság”, a încheiat Fico.

CTP după înfrângerea lui Viktor Orban: Scapă de Târgoviște

Într-o postare publicată pe Facebook, CTP l-a comparat pe Viktor Orban cu fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, acuzându-l că a construit în Ungaria o rețea de influență politică și economică bazată pe apropiați și acoliți. „Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor”, a scris Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul l-a criticat pe liderul ungar și pentru poziționările sale ostile față de Uniunea Europeană, susținând că premierul de la Budapesta ar fi încercat să mascheze problemele economice ale Ungariei prin invocarea unor „dușmani externi”, precum UE și Ucraina. Totodată, CTP a făcut referire și la investițiile realizate de Orban în localitatea sa natală, pe care le-a comparat cu proiectele megalomanice din perioada comunistă. „Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu «dușmanul iestern», UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat. Victor Orban scapă de Târgoviște”, a mai transmis CTP. CTP: „Prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump În analiza sa, Cristian Tudor Popescu a legat rezultatul scrutinului din Ungaria și de scena politică americană, afirmând că eșecul lui Orban echivalează cu „prima înfrângere la scor” pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe liderul maghiar. „Oricum, este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban”, a afirmat gazetarul. CTP a susținut în postarea sa că evoluțiile de la Budapesta l-ar putea determina pe Donald Trump să ia în calcul măsuri extreme în perspectiva alegerilor congresionale din toamnă, pe fondul unei posibile scăderi a popularității sale. Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare desfășurate duminică, 12 aprilie, iar adversarul său, Péter Magyar, a obținut o victorie clară. După anunțarea rezultatului, Orban a transmis că va continua să servească interesele Ungariei. „Vom continua să ne servim țara și națiunea maghiară. Nu vom renunța. Nu vom renunța niciodată, niciodată, niciodată, niciodată!”, a declarat Viktor Orban.

Budapesta petrece după înfrângerea lui Orban. Presa: „a fost un masacru electoral”

Budapesta a sărbătorit puternic seara alegerilor parlamentare. O mulțime importantă de tineri a luat cu asalt străzile capitalei, la auzirea informației că Tisza și Peter Magyar au câștigat alegerile parlamentare, îndepărtându-l pe Viktor Orban după o dominație de 16 ani. Au fost focuri de artificii în spatele Parlamentului și mii de oameni care au cântat alături de Tisza „We Are The Champions”. Tinerii au dansat în metrou și pe străzi. Alții au scandat: „Ruși, plecați acasă”. Péter Magyar a anunțat din centrul Budapestei: „Îl invit pe președintele Republicii să ceară să se formeze un guvern, apoi pe toți să părăsească funcția și pe toate marionetele Fidesz să facă același lucru”. „Un masacru al Tisza împotriva lui Orban”, au titrat ziarele favorabile lui Peter Magyar. Încă un record al Tisza: Nimeni nu a primit vreodată atâtea voturi pe listă Cu 97,99% din voturile pe listă procesate, Tisza se situează cu 3.066.881 de voturi pe listă, ceea ce reprezintă un record istoric, depășind cele 3.060.706 voturi ale Fidesz-KDNP de acum patru ani. Fidesz-KDNP are acum 2.164.122 de voturi, ceea ce înseamnă că a pierdut aproape un milion de alegători în patru ani. „Patria noastră” are 337.034 de voturi pe listă, puțin mai mult decât rezultatul din 2022, de 332.487 de voturi. După ora 1.00 dimineața, cu o procesare de 98,13% a voturilor, scorul rămâne :138-55-6. Tisza ar putea câștiga 138 de locuri parlamentare – 93 de locuri individuale și 45 de locuri pe listă – ceea ce reprezintă un succes istoric și o „super majoritate” care ar putea determina chiar și modificarea Constituției. Fidesz-KDNPP ar putea câștiga 55 (13+42), iar Mi Hazánk 6 locuri pe listă.

FT: Ungaria, alegerile pe care toate marile puteri ale lumii vor să le câștige

Centrul pentru Reformă Europeană din Budapesta numește alegerile din Ungaria „cele mai importante alegeri din UE” nu doar din acest an, ci „de ceva timp”. Rezultatul va avea consecințe imediate pentru Europa și nu numai. Alegerile din Ungaria reprezintă un vot pe care Washingtonul, Moscova, Kievul și Bruxelles-ul vor să-l câștige, relatează Financial Times. O înfrângere a lui Orbán după 16 ani de mandat i-ar priva pe conservatorii naționaliști din întreaga lume de un deschizător de drumuri și un campion ideologic, luând de lângă Casa Albă dar și de lângă  Kremlin de un aliat de mare încredere. Miting Tisza, sâmbătă seară Pentru adversarii lui Orban, alegerile oferă o șansă rară de a opri lunga alunecare a țării spre autocrație, atenuând în același timp îngrijorările UE legate de corupție și statul de drept, precum și înlăturând un obstacol major în calea ajutorului practic pentru Ucraina sfâșiată de război. În prezent, analiștii susțin că partidul maghiar Tisza are un avans mediu de 13 puncte procentuale în sondajele de opinie independente, chiar dacă sondajele aliniate guvernului plasează partidul Fidesz al lui Orbán cu 6,5 puncte procentuale în față. De ce a scăzut sprijinul pentru Orban Sprijinul guvernamental a fost slăbit în trei ani de creștere economică aproape zero și de o inflație care, la un moment dat, a fost cea mai ridicată din UE. Resentimentele publice față de capitalismul de cumetrie și contractele de achiziții publice trucate care favorizează asociații lui Orbán este în creștere, în timp ce pretenția Fidesz la autoritate morală a fost distrusă de expunerea mușamalizărilor guvernamentale a două scandaluri pedofile. America, Rusia, China și Bruxelles –  cu ochii pe votul din Ungaria Perspectiva înfrângerii lui Orbán i-a tulburat pe aliații săi din întreaga lume, relatează FT. La un eveniment al Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare de la Budapesta, luna trecută, Russ Fulcher, un congresman republican, a descris Ungaria lui Orbán drept „vârful suliței împotriva globalismului”. Geert Wilders, liderul olandez de extremă dreaptă, l-a descris pe Orbán drept „un leu pe un continent condus de oi”. Săptămâna aceasta, administrația Trump a sărit în ajutor. Într-o călătorie de două zile la Budapesta, vicepreședintele JD Vance a anunțat că este „aici pentru a-l ajuta în acest ciclu de campanie”, denunțând în același timp interferența străină „cu adevărat rușinoasă” din partea Bruxelles-ului. Vance a lăudat „cooperarea morală” dintre America lui Trump și Ungaria lui Orbán în „apărarea civilizației occidentale”. În timpul unui miting de campanie, Vance l-a sunat pe președintele Donald Trump și a ridicat telefonul la microfon.  „Sunt un mare fan al lui Viktor”, a declarat Trump publicului. „Sunt alături de el până la capăt, SUA este alături de el până la capăt.” O înfrângere a lui Orbán ar înlătura și un guvern prietenos cu Beijingul și care sună aproape servil față de Moscova, relatează FT. „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-a spus Orbán președintelui rus Vladimir Putin într-o conversație telefonică din octombrie, oferindu-se să fie un „șoarece” care ajută „leul” Rusiei, potrivit unei transcrieri scurse de informații , văzută de Bloomberg. Ministrul de externe Péter Szijjártó pare să fi recunoscut că a informat oficialii ruși despre discuțiile confidențiale privind politica de sancțiuni cu omologii săi din UE.  În schimb, Ucraina este vecinul care ar resimți cel mai imediat impact al unei schimbări de guvern la Budapesta. Relațiile dintre cele două țări au fost extrem de tensionate de disputele privind drepturile micii minorități maghiare care trăiește în vestul Ucrainei, aprovizionarea cu energie din Rusia și poziția pro-Kremlin a lui Orbán. În campaniile anterioare, Orbán a stârnit temeri de interferențe externe atacându-i pe filantropul liberal George Soros, pe imigranții ilegali și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este prezentat drept o amenințare la adresa Ungariei, fața sa fiind afișată pe panourile publicitare Fidesz din toată țara. Mai concret, Orbán a blocat plata unui împrumut UE de 90 de miliarde de euro către Kiev, la care a fost de acord în decembrie. Ucraina ar putea fi obligată în câteva săptămâni să ia măsuri drastice pentru a-și consolida apărarea, inclusiv tipărirea de bani, dacă fondurile rămân înghețate și guvernele europene nu sunt capabile să o susțină cu împrumuturi mai mici. Cancelarul german Friedrich Merz a numit vetoul „un act grav de lipsă de loialitate în cadrul Uniunii Europene”, în timp ce președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că acesta a încălcat principiul „cooperării sincere” care leagă toți membrii UE. Premierul maghiar a sugerat că ar putea ridica vetoul dacă livrările către UE printr-o conductă rusească sunt reluate. „Orbán nu a moderat niciodată situația, ci s-a radicalizat întotdeauna după fiecare victorie electorală”, spune Dániel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin. Dacă va câștiga alegerile corect, „concluzia” lui Orbán va fi că mobilizarea anti-ucraineană a dat roade, adaugă Hegedüs. Liderii UE îl susțin pe Peter Magyar. Ce a promis liderul Opoziției Peter Magyar, vot duminică Liderii UE susțin tăcut victoria lui Peter Magyar și Tisza. Patriot conservator și fost membru al elitei guvernamentale, Magyar nu este un federalist al UE, spun analiștii. Dar s-a angajat să restabilească cooperarea cu instituțiile UE, nu în ultimul rând pentru a convinge Bruxelles-ul să elibereze aproape 20 de miliarde de euro din fonduri pentru Ungaria, înghețate din cauza deficiențelor în ceea ce privește statul de drept. El se opune aderării accelerate a Ucrainei la UE, dar Bruxelles-ul speră că va ridica blocajul lui Orbán la începerea negocierilor. Un al cincilea mandat consecutiv al prim-ministrului, pe de altă parte, ar adânci temerile legate de obstrucționarea politicii externe a UE și a negocierilor privind următorul buget al UE pe șapte ani , ceea ce ar permite Budapestei să țină blocul comunitar sub control. În astfel de circumstanțe, UE ar avea puține opțiuni, deoarece îi lipsesc instrumente juridice eficiente pentru a inversa o alunecare către autocrație. Sancțiunea sa de a priva un stat membru de dreptul său de vot necesită sprijinul unanim al celorlalte 26 de state membre, lucru puțin probabil având în

Dan Dungaciu: Criza din Ungaria s-ar putea să apară după alegerile de duminică, după numărarea voturilor

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre posibilele tensiuni politice din Ungaria în context electoral. Invitatul a spus că adevărata criză ar putea apărea după anunțarea rezultatelor, nu înainte. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Dan Dungaciu a explicat că diferențele din sondaje se pot reduce în timpul procesului electoral, iar rezultatele strânse pot genera dispute majore. Contextul geopolitic complică și mai mult situația. Dan Dungaciu: „S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate” Analistul a spus că există scenarii în care marile puteri ar putea avea poziții diferite față de rezultatul alegerilor. El consideră că acest lucru ar putea duce la un conflict diplomatic major. „Deci, acum nu vor fi revoluții oranj în Budapesta, că americanii sunt cu Orbán, dar s-ar putea ca oamenii să iasă în stradă. S-ar putea ca Uniunea Europeană să spună că alegerile au fost fraudate. S-ar putea ca americanii să-l recunoască pe Victor Orbán. Cum ar fi ca Uniunea Europeană să spună că s-au fraudat alegerile? Americanii să-l recunoască pe Victor Orbán, rușii să-l recunoască pe Victor Orbán și chinezii să-l recunoască pe Victor Orbán și avem, cum să spun, un scandal mare cât casă.”, spune el. Rezultatele strânse pot declanșa o criză Dungaciu a subliniat că momentul critic va fi după numărarea voturilor. O diferență mică între candidați poate genera contestări și instabilitate. „Deci, marea problemă pe care trebuie să o urmărim este că s-ar putea ca criza din Ungaria să înceapă după alegeri. Nu acum. Pentru că evident că tot ce vedem în sondaj, diferența mare, e evident că se va subția pentru că se duce pe circumscripții… După numărarea voturilor, dacă va fi strâns, s-ar putea să avem un scandal în Ungaria pe care sigur că nu știm cum îl vor gestiona pentru că alegerile, fiind geopolitice din multe puncte de vedere… Victor Orbán pe asta joacă, pe Ucraina și pe pace și pe război, încercând să acopere, cum să spun, mizeria din trecut pe care a produs-o foarte mulți ani.”, afirmă acesta.

Alegerile din Ungaria ar putea zdruncina Kremlinul lui Putin. Calul troian al Moscovei riscă să piardă puterea

După 16 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban riscă să piardă controlul, în contextul în care contracandidatul său este creditat cu un avans consistent în sondaje. Miza acestor alegeri depășește însă granițele Ungariei și este privită ca un posibil punct de cotitură în echilibrul de forțe dintre Uniunea Europeană și Rusia, scrie France24. Se pare că Moscova a depus eforturi considerabile pentru a-și consolida poziția la Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, dezvăluit în martie, descria o strategie numită „Schimbătorul de jocuri”, care ar fi inclus chiar și un scenariu extrem, o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica electorală. Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o escaladare vizibilă a interferențelor. Au fost semnalate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități asociate serviciilor de informații, potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska, afiliată Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene. Moscova este acuzată și că a trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali, cu legături în cadrul GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a monitoriza și coordona aceste acțiuni. „Ceea ce vedem nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria. Acesta a remarcat și apariția vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă tentativă de influențare externă. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria în cazul realegerii lui Orban. Traducătoarea lui Putin și „Calul troian” al Moscovei Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a stârnit reacții dure din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului. O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a cerut demiterea acesteia, invocând legăturile sale directe cu Moscova. „Rusia are un interes clar în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei”, explică Zgut-Przybylska. Această apropiere este întărită și de informații apărute recent despre o discuție în care Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l sprijini pe Putin. „Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi transmis liderul ungar președintelui rus. În paralel, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției. Totuși, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat tot mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, precum educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%. Schimbare lentă, nu ruptură bruscă Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este sigur că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria. O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există chiar riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare. „Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov. În același timp, Rusia mai are aliați în Europa, în special în Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE. Totuși, Slovacia este mai limitată ca influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Potrivit specialistului Michael Toomey, de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar reprezenta o catastrofă totală pentru Rusia, dar nici nu ar fi lipsită de consecințe. „Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere completă.” Ungaria, la fel ca Slovacia, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face improbabilă o ruptură totală de Moscova. De altfel, Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nimeni nu se așteaptă la o ruptură completă, dar există așteptarea ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene. În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar avea de dus o luptă politică dificilă și de durată. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este privit cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.

Lui Trump îi place să aleagă câștigători în alegeri străine. Orbán, cel mai mare test de până acum

Vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de două zile la Budapesta. L-a pus pe Trump la difuzor în fața a peste 1.000 de susținători ai lui Orbán. Președintele american a postat joi seara pe Truth Social: „Ungaria: IEȘIȚI LA VOT ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN”, notează AP. Vineri, a promis că SUA sunt „gata să folosească întreaga putere economică” pentru a sprijini economia Ungariei dacă Orbán câștigă. O relație construită din 2016 Orbán a fost primul lider european care l-a susținut pe Trump în 2016. A rămas aliat chiar și în perioada de exil politic a republicanului. L-a vizitat în sudul Floridei și l-a susținut din nou în 2024. „Iubesc Ungaria și îl iubesc pe Viktor”, a declarat președintele american săptămâna aceasta. Recompense și sancțiuni: modelul Trump Implicarea SUA în alegerile din Ungaria nu este un caz izolat. În Argentina, administrația a finalizat o linie de swap valutar de 20 de miliarde de dolari înainte de alegeri. Trump a avertizat direct: „Dacă pierde, nu vom fi generoși cu Argentina”. Milei a câștigat. În Honduras, Trump și-a exprimat preferința pentru candidatul conservator Nasry Asfura. A grațiat și un fost președinte condamnat pentru trafic de droguri, cu câteva zile înainte de scrutin. Asfura a câștigat. „Fără precedent” – ce spun criticii James Lindsay, de la Consiliul pentru Relații Externe, afirmă că implicarea lui Trump este „pur și simplu diferită” față de orice alt președinte american. David Pressman, fost ambasador al SUA la Budapesta, consideră că acest tip de relație „devalorizează cu adevărat” legăturile diplomatice. Casa Albă respinge criticile. „Președintele Trump nu ascunde pe cei pe care îi susține”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly. Orbán era în urmă în sondaje înaintea votului Scrutinul de duminică este cel mai important test al puterii politice externe a lui Trump. Orbán se afla în urmă în sondajele independente. Trump – ale cărui inițiative privind Groenlanda și Iranul l-au făcut nepopular în Europa – ar putea avea mai puțină influență decât a calculat.