Jurnaliștii străini sunt tratați cu bomboane BUCURIA la centrul de presă din Chișinău
Guvernul de la Chișinău îi „tratează” pe jurnaliștii străini, cum altfel?!, decât cu celebrele bomboane Bucuria. Este prezență masivă a presei internaționale, în ziua alegerilor parlamentare. Pentru că a fost un „interes deosebit” din partea reacțiilor de presă străină, Guvernul le-a organizat un centru special, cum se cuvine, reporterilor sosiți în capitala Moldovei. ArtCor, un spațiu de lucru pentru presa străină, este dedicat monitorizării alegerilor parlamentare. Această inițiativă vine ca răspuns la interesul deosebit manifestat de jurnaliștii străini pentru acoperirea alegerilor parlamentare și are drept scop asigurarea unei monitorizări transparente, prompte și eficiente a procesului de vot, precum și crearea unui spațiu de lucru dedicat presei internaționale, a precizat Executivul. Acesta este dotat cu tehnică de ultima generație. Pe un ecran de mari dimensiuni sunt transmise, în timp real, date despre prezența la vot și anunțuri de ultimă ora de la CEC. După ora 21.00, când se va fi încheiat procesul de vot, pe același ecran vor fi afișate rezultatele, în timp real. În sală sunt prezente numeroase instituții internaționale – de la redacțiile din România până la cele mai mari agenții de știri din lume. Jurnaliștii au un sweet corner al lor, cu bomboane Bucuria, Negrese și fructe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de
Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare
Comisia electorală din Republica Moldova a suferit un atac cibernetic cu câteva zile înainte de scrutin. Votul de duminică este implicat în „cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”, a declarat viceprim-ministrul, Doina Nistor, pentru POLITICO. Potrivit publicației, viceprim-ministrul Moldovei a indicat Rusia ca autor al atacului care a vizat comisia electorală a țării, care a avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare. „Aceasta este o vulnerabilitate care a fost identificată și este acum remediată”, a spus ea, dând asigurări că CEC e acum securizată. E doar unul din multele atacuri Acesta este doar un moment din campania de destabilizare de tip hibrid pe care Rusia o duce față de Republica Moldova, iar Nistor spune că a fost planificat „cu luni înainte”. Scrutinul de duminică este sub asaltul unor tentative de amestec în politica internă despre care experții occidentali spun că își au originea în Rusia. Însăși președinta Maia Sandu a spus în parlamentul European că Rusia cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a submina alegerile. Potrivit șefului Poliției Moldovene, citat de Politico, într-unul dintre cele mai recente atacuri, hackerii au deturnat routere Wi-Fi pentru a încerca să supraîncarce serverele Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova. Atac de tip „denial-of-service” Acest tip de atac se numește, în limbaj de specialitate „denial-of-service”. Doina Nistor spune că, la fel ca Ucraina, Moldova este un „laborator” pentru confruntarea „unora dintre cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”. „Acest lucru ne face o platformă de testare naturală pentru Europa, un loc unde putem testa noi instrumente și noi politici”. Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al lui Sandu,„amploarea interferenței Rusiei de astăzi depășește cu mult ceea ce am văzut în 2024”. „Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligență artificială, amplificată de rețelele de troli și mai multe resurse dedicate orchestrării violenței stradale. Rusia face tot posibilul pentru a schimba aceste alegeri”, a declarat el, citat de Politico. Presiune financiară mai mare pe Comisia Europeană, de la desființarea USAID După desființarea agenției de dezvoltare USAID, la începutul acestui an, povara financiară a crescut, pentru Europa. Comisia Europeană a pus la punct o rezervă cibernetică – o echipă de experți în securitate cibernetică din sectorul privat în Moldova. Este prima desfășurare a rezervei de la crearea acesteia, în temiul Legii privind solidaritatea cibernetică a UE. Nistor a comentat că acest acces acordat de Comisie este o „etapă importantă”, „cea mai importantă”. „Moldova colaborează direct și cu țări precum România, Suedia, Estonia și Regatul Unit pentru a obține ajutor structural în viitor”, a spus ea.
Grindeanu: Republica Moldova este în pericol. Sper ca forțele pro-europene să câștige alegerile
„Este în pericol Republica Moldova, iar eu sper ca duminică forțele pro-europene să câștige alegerile în Republica Moldova”, a afirmat la Antena3 CNN Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD. Întrebat dacă există riscul ca Republica Moldova să intre pe o altă traiectorie, Grindeanu a spus: „Da. Și de aceea îndemn pe toți cei care trăiesc în România, dar totodată sunt și cetățenii moldoveni, să se gândească foarte bine ce aleg, pentru că, da, Moldova se află într-un pericol. Nu spun doar eu acest lucru”. Liderul social-democrat a amintit că mai mulți lideri europeni importanți și-au exprimat sprijinul pentru orientarea pro-europeană a Republicii Moldova, menționând vizitele recente ale președintelui Emmanuel Macron, ale premierului german Friedrich Merz, ale premierului polonez Donald Tusk și ale președintelui României, Nicușor Dan. „Acesta este un lucru care arată preocuparea pe care Europa o are pentru Moldova, dorința ca Moldova să-și păstreze traiectoria europeană și asta ne obligă. Nu putem interveni în alegerile din Republica Moldova și nici n-ar fi corect, dar putem să ne spunem părerea, așa cum fac și eu acum, și cum am făcut-o cu toții”, a precizat Grindeanu. În final, liderul interimar al PSD a reiterat că obiectivul strategic este ca Republica Moldova să se apropie cât mai mult de Uniunea Europeană: „Ne dorim ca Moldova să se reunească cu România în interiorul Uniunii Europene”.
Elena Lasconi afirmă că știa că se vor anula alegerile încă din 27 noiembrie: avem două sisteme: unul subteran și unul la vedere
Elena Lasconi afirmă, duminică seara, că exista posibilitatea legală să fie invalidată candidatura lui Călin Georgescu dacă s-ar fi știut că acesta ar fi câștigat turul 2 în care ar fi urmat să candideze împotriva sa. Însă este de părere că dacă alegerile nu s-ar fi anulat, ea ar fi fost acum președintele României. „S-a mobilizat întreaga țară gândindu-se că suntem salvați, înțelegeți? Credeți că pentru mine nu s-ar fi mobilizat? Înainte cu două zile de anulare alegerilor știam că o să câștig. Aveam și date în acest sens”, spune Lasconi la Antena 3 CNN. Ea sugerează că președintele țării ar fi trebuit să fie cineva care să aibă „măcar un schelet în dulap, ca să fie controlabil” „de către sistem”. Lasconi vorbește de două sistem: unul vizibil, altul subteran Lasconi afirmă că în prezent „avem două sisteme: unul subteran și unul la vedere. Unul pe care îl știm. Cel subteran a lucrat pentru Georgescu. (Cel la vedere – n.r.) a lucrat împreună cu Curtea Constituțională ca să anuleze alegerile”. Lasconi a mai spus că a avut „un feeling că se va întâmpla ceva rău” înainte de a se anula alegerile, dar nu că se vor anula, așa că l-am sunat pe președintele în funcție atunci, Klaus Iohannis, care i-a și răspuns. „L-am rugat să scoată informații, să spună României, să spună românilor ce se întâmplă, dacă există probe, dacă există ceva”, spune Lasconi, sugferând că nu i s-a spus nimic concret. Elena Lasconi a mai spus că „o jurnalistă cunoscută” i-a spus și știa încă din 27 noiembrie despre anularea alegerilor și chiar exista o motivare scrisă a CCR pregătită. „Varianta cu 27 noiembrie o știam, că pornise de la un jurnalist. De la un jurnalist foarte cunoscut. O jurnalistă foarte cunoscută care știa asta. Apoi am aflat că i-a scris strategia de campanie a lui Nicușor Dan înainte cu o zi de anulare. Deci Nicușor Dan a fost băgat în joc. Asta am aflat-o de la oameni care au fost aproape de Nicușor”, a mai spus Elena Lasconi.
Traian Băsescu avertizează: Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României!
„Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României!”, îşi începe fostul preşedinte mesajul pe Facebook. Băsescu a subliniat că lupta electorală de la Chişinău este extrem de strânsă, pro-europenii şi partidele pro-ruse aflându-se „cap la cap” în sondaje, menţionând că votul decisiv va fi dat de diaspora. „Pe 28 septembrie, viitorul Republicii Moldova, dar şi securitatea României vor fi decisiv influenţate de votul celor din diaspora”, a declarat fostul şef al statului. Acesta a amintit că peste un milion de moldoveni locuiesc şi muncesc în state ale Uniunii Europene, mulţi dintre ei având şi cetăţenie română. „O victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament şi în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin iar la frontiera României o ţară supusă ordinelor şi controlului Moscovei”, notează Traian Băsescu. În încheierea, acesta a spus că un vot pro-european însemna continuarea drumului către integrarea europeană şi consolidarea securităţii la frontiera estică a UE şi a României.
Cutremur în artele marțiale! Numele vechi din conducere fac un pas în spate: Am o altă viziune
Ultimele episoade cuprinse în serialul ProSport, dedicate artelor marțiale din România, par să aducă o schimbare benefică în acest domeniu. Intervenția ministrului Bogdan Matei, care a acordat un interviu amplu publicației noastre, dă senzația că deja s-a dinamitat lupta la vârf pentru cele mai importante funcții în Federația Română de Arte Marțiale. Ce se întâmplă cu Federația de Arte Marțiale? Șeful ANS a pus lucrurile în ordine Din sursele ProSport, vicepreședintele Aurel Pătru ar fi anunțat că nu mai participă la viitoarele alegeri. De asemenea, sunt tot mai multe informații că inclusiv președintele Florentin Marinescu și-ar fi retras candidatura. ProSport a scris în ultima perioadă despre „pumnul în gură” pus de ANS anumitor federații din sporturile de contact. Ministrul Bogdan Matei a declarat război și a promis că va sista finanțarea tuturor forurilor care nu respectă legislația în vigoare. Demnitarul a aflat că la anumite federații de arte marțiale, de karate, la europene sau mondiale, spre exemplu, pe o categorie participă chiar și câte 5-6 sportivi români și doar 1-2 sportivi străini, iar România ia toate medaliile de pe podium. ANS consideră, pe bună dreptate, că medaliile cucerite la astfel de „șușanele” nu au o valoare sportivă reală și nu mai pot fi finanțate sau premiate de statul român, introducând in mod corect prevederi legale foarte clare care să stopeze aceste derapaje. „Nu există respect în artele marțiale, deși între noi ar trebui să fie un cod al onoarei” Aurel Pătru, vicepreședinte al FR de Arte Marțiale – Responsabil Karate – Președinte for international Karate SKDUN, e primul care face un pas în spate. Contactat de ProSport, acesta a confirmat informația însă nu a dat foarte multe detalii. „Eu vă spun că nu voi mai candida la funcția de vicepreședinte al Federației Române de Arte Marțiale. Am o altă viziune, sunt dezamăgit că sunt atacat atât eu cât și întreaga familie. Toți din familia mea practică arte marțiale, ce e rău în asta? Familia Covaliu e de acuzat? Toți suntem de apreciat că facem sport și facem și performanță și m-am cam săturat. Rămân la federația internațională pentru că acolo mă simt apreciat, munca mea se vede și avem aceleași idei. Aș sta la o masă rotundă cu toată lumea, inclusiv cu ministrul Bogdan Matei, cu ceilalți oameni din aceste sporturi, să dezbatem și să luăm decizii bune. Nu există respect în artele marțiale, deși între noi ar trebui să fie un cod al onoarei. În fiecare zi ne bălăcărim și nu ajungem nicăieri. Dacă să fie în continuare mai multe federații separate de karate sau să fie doar una singură pentru acest sport? Sunt 50-50 în privința asta, se discută de ceva vreme, nu știu dacă se va ajunge undeva. Acum 20 de ani s-ar fi putut, azi e aproape imposibil. E ca în politică, dacă sunt 6-7 partide e cam greu să se înțeleagă, fiecare vrea să fie șef!”, a declarat pentru ProSport Aurel Pătru. „Nu am folosit niciodată mai mult de doi sportivi la competițiile internaționale” Despre acuzele care curg pentru mai multe federații, Aurel Pătru a fost extrem de calm și a explicat „furtuna” care există acum în lumea sporturilor de contact. „Nu am folosit niciodată mai mult de doi sportivi la competițiile internaționale. Singura probă de la Campionatele Europene și Mondiale de karate SKDUN unde s-a permis înscrierea la mai mult de 2 sportivi pe categorie este proba de KATA ASAI RYU. Aceasta este o probă de măiestrie tehnică, care poartă numele marelui maestru Tetsuhiko Asai, o probă diferită de kata shotokan. S-a permis cu caracter temporar înscrierea a mai mult de 2 sportivi pentru a atrage sportivi din diverse țări să participe la această probă, urmând ca în momentul în care se ajunge la concluzia că este o probă de succes să se introducă drept probă stabilă la care să participe maxim 2 sportivi pe categorie. Precizez că inclusiv la această probă unde România putea să înscrie mai mult de 2 sportivi, nu au fost înscriși mai mult de 2 sportivi din România. De anul acesta, această probă nu mai are caracter temporar și doar 2 sportivi de țară se vor putea înscrie! „Grosul vine din veniturile proprii” Sumele din bani publici sunt infime, o parte dintre el s-au folosit pentru 3-4 sportivi. Grosul vine din veniturile proprii. Nu am primit premieri de la minister din 2022! Referitor la Arte Martiale, discuția aici este mai amplă. Și da, este o ramură de sport! Nu activăm de atât timp aiurea, mergem pe niște legi clare. Mai multe amănunte vă poate da Florentin Marinescu”, a declarat Pătru pentru ProSport. Notă: întrebat anterior pe această temă, Florentin Marinescu, președintele FRAM, a declarat că „Arte Marțiale” nu este ramură de sport și nicio disciplină din cadrul federației nu are ordin de recunoaștere ca ramură de sport.
Viktor Orban susține că va fi haos dacă partidul pro-UE va câștiga alegerile în Ungaria
Aflat la putere din 2010, Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, spun experții. Economia Ungariei este în stagnare, iar inflația ridicată împiedică scăderea dobânzii, notează Reuters. Orban, care a declarat că UE riscă să se destrame în următorul deceniu, încearcă să facă față provocării lansate de contracandidatul Peter Magyar, promițând reduceri de taxe pentru familii, tichete alimentare pentru pensionari și credite ieftine pentru cei care cumpără prima locuință. „Ungaria are doar două opțiuni din punct de vedere strategic”, le-a spus Orban susținătorilor partidului său de dreapta, Fidesz. „O opțiune este să ne alăturăm politicii de la Bruxelles. Asta, în opinia mea, ar fi catastrofală, cu consecințe care ne-ar împinge în haos și sărăcie”, a declarat Orban. Orban s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, în special pe teme legate de migrație, drepturile LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022. Peter Magyar promite apropierea de UE Duminică dimineața, Peter Magyar, fost apropiat al guvernului și lider al Partidului Tisza, aflat în fața Fidesz în majoritatea sondajelor, a declarat că Ungaria trece prin mai multe crize simultan, de la costul vieții la lipsa de încredere publică și declinul standardelor democratice. Magyar a spus că, dacă va câștiga alegerile, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene înghețate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe avere, concomitent cu reducerea impozitelor pentru pentru persoanele cu venituri mici. „Țara noastră va fi din nou un membru activ și credibil al Uniunii Europene și NATO. Nu un obstacol, ci un aliat respectat și constructiv”, a spus Magyar.
Fritz reacționează la sondajul pentru Primăria Capitalei: Drulă are șanse foarte bune să câștige
Fritz s-a declarat „încrezător că în noiembrie vom avea aceste alegeri” și a susținut că Drulă „nu doar este calificat să fie primarul Bucureștiului, dar are și șanse foarte bune să câștige”, precizând că acesta „a primit și încurajări din partea fostului primar general și președintelui României”. Liderul USR a subliniat, la Digi 24, că partidul său ocupă locul al treilea în intențiile de vot pentru București (20%) și că „avem o ofertă electorală care poate să convingă o majoritate a bucureștenilor”. Întrebat despre decizia finală privind alegerile din Capitală, Fritz a răspuns că „USR dorește să respectăm legea” care prevede un termen clar pentru organizarea acestor alegeri în noiembrie, în ciuda faptului că „dinspre partea PSD nu e prea mare interes să se organizeze repede”. De asemenea, Fritz a sugerat redeschiderea discuției despre alegeri în două tururi pentru primari, precizând că „dacă am avea alegeri în două tururi, toate aceste discuții tactice, politice nu ar mai fi necesare”. Un sondaj făcut în august 2025 arată că actualul primar al Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), se află la egalitate pe primul loc în intențiile de vot pentru Primăria Generală a Bucureștiului, fiecare cu 25%. Pe locul al treilea se situează Cătălin Drulă (USR) cu 20%, urmat de Anca Alexandrescu (independent) cu 18%.