Nicușor Dan: Dacă vom avea alegeri, un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla
Dacă vom avea alegeri, un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla, a spus președintele Nicușor Dan. Președintele Dan a fost întrebat care este diferența între modurile în care au reacționat autoritățile din România și Moldova în cazul influențelor străine asupra alegerilor. „Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc. Asta este principala diferență”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a mai spus că o situație precum cea privind alegerile prezidențiale din 2024 nu se poate repeta în România. „Evident, dacă vom avea alegeri un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a precizat Nicușor Dan. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă. Aceasta a fost organizată joi, la Copenhaga, la finalul summit-ului liderilor UE.
Milionarul rus Pavel Durov explică într-un interviu cum i-a cerut Franța să cenzureze alegerile din România și Moldova
Durov a povestit că în perioada în care a fost blocat în Franța, i s-a propus o întâlnire cu șeful serviciilor de informații externe prin intermediul unui antreprenor tech cunoscut. În cadrul acestei întrevederi, i s-a cerut să restricționeze conținutul de pe Telegram care sprijinea candidatul conservator la prezidențialele din România. „Mi-au spus direct că guvernul francez nu sprijină acel candidat și m-au întrebat dacă sunt dispus să închid canalele care îl susțin sau care protestează față de candidații pro-europeni. Le-am răspuns că nu putem face asta, pentru că ar fi cenzură politică”, a declarat fondatorul Telegram. El a subliniat că platforma are reguli clare împotriva violenței, dar că nu va bloca dezbateri sau manifestații pașnice. „Dacă tu crezi că, pentru că sunt blocat aici, poți să-mi spui ce să fac, te înșeli amarnic. Aș prefera să fac de fiecare dată exact opusul”, a spus Durov. Potrivit acestuia, presiunile nu s-au limitat la România. În aceeași perioadă, prin intermediari, i s-a cerut să închidă canale din Republica Moldova, în contextul unor alegeri. „Ni s-a spus să luăm legătura cu guvernul moldovean pentru a rezolva situația. Am acceptat doar să verificăm dacă există conținut care încalcă regulile Telegram”, a adăugat el. „Am avut o mică dezbatere cu el despre moralitatea întregii situații. Și, la un moment dat, am decis să dezvălui conținutul acestei conversații, pentru că nu am semnat niciun NDA (n.r. Non Disclosure Agreement / Acord de confidențialitate) . Nu semnez niciodată NDA-uri cu oameni de acest fel. Vreau să pot spune lumii ce se întâmplă. Și pentru mine este destul de șocant să vezi oameni din guvernul francez încercând să profite de această situație — dacă nu cumva chiar au avut ceva de-a face cu declanșarea investigației în sine — și să o folosească pentru a-și atinge obiectivele politice sau geopolitice. Eu consider asta o tentativă de a mă umili personal și de a umili, colectiv, milioane de utilizatori Telegram. Și e destul de ciudat că aceeași agenție ne-a cerut să facem anumite lucruri și în Moldova. Chiar înainte de asta, cred că prin octombrie anul trecut sau septembrie, am fost arestat la Paris, la sfârșit de august. Și apoi, din nou, am fost abordat printr-un intermediar și întrebat: «Ați putea să dați jos niște canale în Moldova, pentru că sunt alegeri și ne temem să nu existe interferențe cu aceste alegeri? Ați putea să vă conectați cu reprezentanții guvernului Moldovei și să vă ocupați de asta?». Noi am spus: „Suntem bucuroși să ne uităm și să vedem dacă există conținut acolo care încalcă regulile noastre. Într-adevăr, existau câteva canale care încălcau regulile, foarte puține ce e drept, și au fost șterse” a explicat Durov. Durov a catalogat aceste demersuri drept „o tentativă de a-l umili personal și de a umili milioane de utilizatori Telegram colectiv”.
Oficial. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova: Votul din Europa s-a încheiat. Rezultate preliminare, luni dimineață
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova (CEC) anunță că procesul de vot în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate astăzi s-a încheiat. Datele centralizate arată că la secțiile de votare, până la această oră, s-au prezentat la urnele de vot peste 1,5 milioane de alegători înscriși în listele electorale, ceea ce constituie o rată de participare de peste 52%. Luni, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Conform Codului electoral, alegerile parlamentare pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. În aceste condiții, CEC confirmă validitatea scrutinului. La ora 21.00 și-au încheiat activitatea secțiile de votare din țară, fără să fie înregistrate întreruperi ale fluxului de votare sau alte inconveniențe legate de procesul electoral. În străinătate, unele secții de votare rămân a fi încă deschise. După închiderea secțiilor de votare din statele în care sunt organizate, birourile de votare ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență va începe procedura de numărare a buletinelor de vot recepționate prin plic. Comisia face apel către toți cei implicați în procesul electoral, în special concurenții electorali, să aștepte încheierea procesului de votare, de numărare și anunțare a rezultatelor finale. În cazul în care există suspiciuni privind posibile nereguli, le recomandăm să folosească mecanismele legale de contestare. Consiliile electorale de circumscripție, au la dispoziție 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare pentru a transmite procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor pe circumscripții. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale alegerilor. Menționăm că informațiile prezentate în această seară sunt preliminare, până la primirea documentelor electorale originale la Comisia Electorală Centrală. Mâine, 29 septembrie, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Recomandarea autorului: Prima reacție a lui Băsescu după votul din Moldova: “Ion Ceban ar putea fi un bun aliat pentru Maia Sandu”. Primarul Chișinăului are interzis în România
Discursul lui Dodon către moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri: „Rușii ne!”
Igor Dodon a ținut un discurs fulminant, în rusă și română, pentru moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri. Fostul președinte a mobilizat masele, câteva zeci de suporteri bilingvi, pentru un protest spontan în fața CEC. La discurs au participat din oficiu și un pâlc de jandarmi. „Rușii ne!”, a fost cheia discursului fostului președinte care a hipnotizat vreo 30 de simpatizanți fideli, după anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului, care dau PAS câștigător detașat. Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, a transmis că va organiza un protest pașnic, luni, 29 septembrie, la ora 12:00, în faţa CEC și a Parlamentului, fără drapele de partid. Liderul socialist pro-Kremlin a declarat că nu va tolera revolte violente. Totodată, a transmis un mesaj către forţele de ordine: „Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie”. El a mai anunțat că „mâine se va lua o decizie cu privire la acţiunile viitoare”. De asemenea, mâine, la ora 12:00, ne vom întâlni cu toţii în faţa clădirii Parlamentului pentru un protest paşnic în apărarea alegerii populare. Facem apel la toate comunităţile, la toate forţele politice – indiferent de orientarea lor ideologică, şi la toţi liderii de opinie publică – să cheme la unitate, cere Dodon. De asemenea el a cerut ca la manifestația de luni să nu fie folosite materiale electorale explicite, steaguri de partid. Recomandarea autorului: Dodon îndeamnă la organizarea unui PROTEST pașnic: Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie
Maia Sandu poate câștiga la PAS alegerile din Moldova. Diaspora va fi decisivă
După numărarea a jumătate din voturi partidul PAS începe să se detașeze decisiv în cursa electorală pentru Moldova. Deja ecartul dintre partidul Maiei Sandu și alianța lui Dodon trece de zece procente. Primele rezultate vin din circumsripțiile mici, mai ușor de numărat. Urmează orașele mari și diaspora, unde votarea nici măcar nu s-a încheiat. Este estimat ca peste sau aproape 300 de mii de moldoveni să voteze, în proporție covârșitoare pentru PAS. La acest scor previzionat, PAS nu mai are nevoie de alianță, poate trece de 50% prin redistribuire. Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă. Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%
Băsescu a anunțat când va cere cetățenia moldovenească
Traian Băsescu spune că instituțiile Republicii Moldova sunt „extrem de eficiente” în controlul acțiunilor publice și că manifestațiile socialiștilor nu vor influența rezultatul alegerilor. Fostul președinte a anunțat și când va cere cetățenia moldovenească Întrebat despre informațiile serviciilor speciale moldovene privind pregătirea unor acțiuni de destabilizare și protestul anunțat, fostul președinte a spus: „Chiar dacă vor fi mâine manifestații, s-a dovedit că instituțiile Republicii Moldova sunt extrem de eficiente în a controla modul de desfășurare a acțiunilor publice. Deci, cred că o manifestație, oricât ar fi ea de zgomotoasă în organizare a socialiștilor, nu cred că va influența decizia alegerilor”. După alegeri Băsescu a anunțat că va cere cetățenia moldovenească după alegeri, explicând că nu a dorit să fie interpretat ca „un act electoral”. „Puteam să o fac înainte de alegeri. Am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a precizat el, menționând că soția sa, Maria Băsescu, a votat. Cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu fusese retrasă de Igor Dodon.
Jurnaliștii străini sunt tratați cu bomboane BUCURIA la centrul de presă din Chișinău
Guvernul de la Chișinău îi „tratează” pe jurnaliștii străini, cum altfel?!, decât cu celebrele bomboane Bucuria. Este prezență masivă a presei internaționale, în ziua alegerilor parlamentare. Pentru că a fost un „interes deosebit” din partea reacțiilor de presă străină, Guvernul le-a organizat un centru special, cum se cuvine, reporterilor sosiți în capitala Moldovei. ArtCor, un spațiu de lucru pentru presa străină, este dedicat monitorizării alegerilor parlamentare. Această inițiativă vine ca răspuns la interesul deosebit manifestat de jurnaliștii străini pentru acoperirea alegerilor parlamentare și are drept scop asigurarea unei monitorizări transparente, prompte și eficiente a procesului de vot, precum și crearea unui spațiu de lucru dedicat presei internaționale, a precizat Executivul. Acesta este dotat cu tehnică de ultima generație. Pe un ecran de mari dimensiuni sunt transmise, în timp real, date despre prezența la vot și anunțuri de ultimă ora de la CEC. După ora 21.00, când se va fi încheiat procesul de vot, pe același ecran vor fi afișate rezultatele, în timp real. În sală sunt prezente numeroase instituții internaționale – de la redacțiile din România până la cele mai mari agenții de știri din lume. Jurnaliștii au un sweet corner al lor, cu bomboane Bucuria, Negrese și fructe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de
Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare
Comisia electorală din Republica Moldova a suferit un atac cibernetic cu câteva zile înainte de scrutin. Votul de duminică este implicat în „cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”, a declarat viceprim-ministrul, Doina Nistor, pentru POLITICO. Potrivit publicației, viceprim-ministrul Moldovei a indicat Rusia ca autor al atacului care a vizat comisia electorală a țării, care a avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare. „Aceasta este o vulnerabilitate care a fost identificată și este acum remediată”, a spus ea, dând asigurări că CEC e acum securizată. E doar unul din multele atacuri Acesta este doar un moment din campania de destabilizare de tip hibrid pe care Rusia o duce față de Republica Moldova, iar Nistor spune că a fost planificat „cu luni înainte”. Scrutinul de duminică este sub asaltul unor tentative de amestec în politica internă despre care experții occidentali spun că își au originea în Rusia. Însăși președinta Maia Sandu a spus în parlamentul European că Rusia cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a submina alegerile. Potrivit șefului Poliției Moldovene, citat de Politico, într-unul dintre cele mai recente atacuri, hackerii au deturnat routere Wi-Fi pentru a încerca să supraîncarce serverele Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova. Atac de tip „denial-of-service” Acest tip de atac se numește, în limbaj de specialitate „denial-of-service”. Doina Nistor spune că, la fel ca Ucraina, Moldova este un „laborator” pentru confruntarea „unora dintre cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”. „Acest lucru ne face o platformă de testare naturală pentru Europa, un loc unde putem testa noi instrumente și noi politici”. Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al lui Sandu,„amploarea interferenței Rusiei de astăzi depășește cu mult ceea ce am văzut în 2024”. „Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligență artificială, amplificată de rețelele de troli și mai multe resurse dedicate orchestrării violenței stradale. Rusia face tot posibilul pentru a schimba aceste alegeri”, a declarat el, citat de Politico. Presiune financiară mai mare pe Comisia Europeană, de la desființarea USAID După desființarea agenției de dezvoltare USAID, la începutul acestui an, povara financiară a crescut, pentru Europa. Comisia Europeană a pus la punct o rezervă cibernetică – o echipă de experți în securitate cibernetică din sectorul privat în Moldova. Este prima desfășurare a rezervei de la crearea acesteia, în temiul Legii privind solidaritatea cibernetică a UE. Nistor a comentat că acest acces acordat de Comisie este o „etapă importantă”, „cea mai importantă”. „Moldova colaborează direct și cu țări precum România, Suedia, Estonia și Regatul Unit pentru a obține ajutor structural în viitor”, a spus ea.