Sezonul ambroziei a început. Când este concentrația de polen cea mai mare și cât durează
Sezonul ambroziei începe la sfârșitul lunii iulie și atinge vârful concentrației de polen în august și septembrie. Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această plantă. Strănutul repetat, nasul care curge, mâncărimile ochilor și lăcrimarea revin, an de an, în aceeași perioadă. Este semnul că a început sezonul ambroziei, una dintre cele mai severe cauze de alergii respiratorii din România, care afectează milioane de oameni. Polenizarea ambroziei începe, de regulă, la sfârșitul lunii iulie și se intensifică pe măsură ce ne apropiem de luna august. Vârful concentrației de polen din aer este atins în lunile august și septembrie, perioadă în care majoritatea persoanelor sensibile au cele mai puternice simptome. Sezonul nu se încheie odată cu finalul lunii septembrie. Polenizarea se poate prelungi până spre sfârșitul lunii octombrie, iar în anii cu toamne calde, chiar până la primul îngheț, care poate apărea și în noiembrie. Practic, sezonul complet al ambroziei se întinde pe aproximativ trei luni, din iulie până în octombrie, iar cele mai intense simptome apar în cele opt săptămâni de la finalul verii și începutul toamnei. Câți români sunt afectați Potrivit datelor prezentate de medicii alergologi de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie, iar aproximativ una din cinci persoane are o sensibilitate la acest polen. La nivel european, studiile arată că există o problemă alarmantă: aproximativ 40% din populația continentului este deja sensibilă la polenul de ambrozie, iar o parte semnificativă dezvoltă, în timp, simptome alergice a căror intensitate variază. De ce este ambrozia un alergen atât de puternic Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cunoscută popular și drept „iarba pârloagelor”, este o plantă invazivă originară din America de Nord. A ajuns în Europa în secolul al XIX-lea și s-a răspândit pe teritoriul României începând cu anii ’90. Planta crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în jurul șantierelor și în zonele periurbane, practic, oriunde alte plante nu reușesc să reziste. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își pot păstra capacitatea germinativă timp de 30-40 de ani în sol. Particulele de polen sunt foarte fine și pot fi transportate de vânt pe distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri. O persoană alergică poate avea simptome grave chiar dacă nu există niciun fir de ambrozie în apropierea locuinței. Ce simptome apar și cum le deosebești de o răceală Printre simptomele tipice ale alergiei la ambrozie se numără strănutul repetat, secrețiile nazale abundente, mâncărimile la nivelul nasului și ochilor, ochii roșii și lăcrimarea, precum și tusea. Acestea pot apărea la doar câteva minute sau în câteva ore de la expunerea la polen. Spre deosebire de o răceală obișnuită, reacția alergică apare, de regulă, fără febră și fără dureri musculare. Este un criteriu simplu, dar util, pentru a face diferența între afecțiuni, care pot fi ușor confundate, mai ales la începutul simptomelor. Cum reduci expunerea la polen Deși sezonul ambroziei nu poate fi oprit, iar el apare anual în aceeași perioadă, câteva măsuri practice pot reduce în mod semnificativ disconfortul: Evită activitățile în aer liber în orele cu concentrații ridicate de polen. Dimineața devreme, înainte de ora 07:00, sau seara târziu sunt momentele cu cea mai mică expunere Fii atent după furtuni. Particulele de polen se pot sparge în fragmente și mai fine în timpul furtunilor, acestea pot pătrunde mai adânc în plămâni și pot declanșa episoade de astm. În plin sezon de polen, este recomandat să rămâi în casă imediat după o furtună Menține igiena personală și a locuinței. Un duș înainte de culcare și schimbarea frecventă a lenjeriei de pat reduc cantitatea de polen adusă în dormitor Ai grijă la animalele de companie, care pot aduce polen în casă prin blană după plimbările de afară Verifică zilnic nivelul de polen prin platformele și aplicațiile specializate care monitorizează concentrația de alergeni din aer, disponibile pentru majoritatea orașelor mari din România Discută cu un medic alergolog dacă simptomele persistă sau se agravează. Un diagnostic corect poate face diferența între câteva săptămâni de disconfort constant și un tratament eficient, adaptat tipului de alergie
Un nume uriaș din ATP a dezvăluit că e alergic la iarbă înainte de Wimbledon
Unul dintre cei mai valoroși jucători de tenis ai momentul a făcut o dezvăluire surprinzătoare chiar înainte să debuteze la Wimbledon: are alergie la iarbă. Puțină lume și-ar fi imaginat că există jucători alergici la iarba pe care se desfășoară turneul de la Wimbledon. Dar germanul Alex Zverev (29 de ani) face parte din această categorie. Unul dintre principalii favoriți la câștigarea turneului de la Wimbledon este alergic la suprafața pe care se joacă meciurile Probleme mari pentru jucătorul german de tenis Alexander Zverev, aflat pe locul 3 în clasamentul mondial, dar al doilea favorit în absența lui Carlos Alcaraz. El a dezvăluit că se luptă cu o „alergie la iarbă” în această perioadă a anului, dar a subliniat că se simte bine pentru că s-a obișnuit bine cu ea și știe cum să o gestioneze. Înainte de Wimbledon, campionul de Mare Șlem în acest an la Roland Garros a jucat pe iarbă doar în fața propiilor fani, la Halle. La turneul de categorie ATP 500 a disputat 4 meciuri, învingându-i pe Vit Kopriva, Yannick Hanfmann și Raphael Collignon, înainte de a pierde în fața lui Taylor Fritz în semifinale. „Sunt foarte bine. Alergia la iarbă nu este o noutate pentru mine. O am în fiecare an. Pur și simplu nu am vorbit niciodată despre asta înainte și nu am prea arătat-o în ultimii ani. Trebuie să fiu sincer cu mine însumi: mă simt diferit cu titlul în buzunar. Există mai multă bucurie și, într-un fel, mai multă libertate. Dar când sunt pe teren, vreau să-mi fac treaba și să joc cel mai bun tenis al meu”, a spus jucătorul german, potrivit BILD. Wimbledon este singurul turneu de Grand Slam în care Zverev nu a ajuns în finală. De fapt, nu a reușit niciodată să treacă de optimile de finală. Totuși, anul acesta el are o stare de spirit complet diferită, iar asta l-ar putea ajuta să își procure, în sfârșit, un succes final la The All England Club. Sabine Lisicki, compatrioata lui Zverev, a jucat finala de la Wimbledon, chiar dacă avea și ea aceeași alergie la iarbă Interesant este că și compatrioata lui, Sabine Lisicki, retrasă din activitate acum 3 ani, s-a confruntat cu aceeași problemă de ordin medical. Ea a cunoscut vârful carierei în urmă cu un deceniu și jumătate. Culmea este că a ajuns în finală la Wimbedlon, deși avea, și ea, alergie la iarbă. Desemnată a 23-a favorită competiției, Sabine nu a pierdut set în primele două tururi, învingându-le pe Francesca Schiavone cu 6-1, 6-2 și pe Elena Vesnina cu 6-3, 6-1. Au urmat cvictoriile cu australianca Samantha Stosur (4-6, 6-2, 6-1) și Serena Williams, principala favorită (cu 6-2, 1-6, 6-4) pentru un loc în sferturi. Celelalte două borne în drumul spre finală au fost estona Kaia Kanepi (6-3, 6-3) și poloneza Agnieszka Radwanska (6-4, 2-6, 9-7). Ediția din acel de la Wimbledon ma fost una a marilor surprize, deoarece adversară în finală i-a fost sportiva franceză Marion Bartoli (cs 15). Aceasta a avut un traseu ceva mai ușor, iar până în sferturi nu a avut adversare desemnate favorite. În plus, un meci cu Sloane Stephens sau Kisrsten Flipkens nu se compară cu o confruntare împotriva Serenei Williams sau a Agnieszka Radwanska. S-a impus Bartoli, cu 6-1, 6-4, câștigând singurul ei turneu de Mare Șlem din palmares. În total, a câștigat 8 trofee.
Specialiștii au descoperit o nouă alergie, aceea la muncă. Cum se manifestă și de ce apare
Alergia la muncă există. Medicii explică modul în care apare, cum se manifestă și ce se poate face pentru a evita problemele, relatează Mediafax. De ce apare alergia la muncă, cum se manifestă și ce se poate face Alergia la muncă există și deși este ciudată și greu de dovedit a fost recunoscută de organizații medicale precum Serviciul Național Medical (NHS) din Marea Britanie, potrivit publicației Hello Magazine. Aceasta se manifestă în diferite forme. Unii tușesc și strănută, alții au mâncărimi, dar există și pacienți cu amețeli. Condiția este ca simptomele să apară la puțin timp după ce pacientul ajunge la birou și să dispară dacă respectivul părăsește clădirea. Nu este o coincidență și se numește „sindromul clădirii bolnave”. „Sindromul clădirii bolnave (SBS) este numele dat unei serii de simptome pe care le puteți dezvolta într-o anumită clădire, care continuă să se agraveze cu cât stați mai mult timp în clădire și se ameliorează odată ce plecați. Printre simptomele posibile se numără durerile de cap, nasul înfundat, pielea uscată, ochii sau gâtul uscat și inflamat, tusea, erupțiile cutanate, oboseala sau dificultățile de concentrare”, a explicat medicul Kathryn Basford. Simptomele neplăcute apar din cauza ventilației deficitare, a mucegaiului, a prafului, a lipsei luminii solare și a substanțelor chimice din clădire. Femeile sunt mai predispuse să se „îmbolnăvească” la muncă decât bărbații. Problema poate fi combătută printr-o ventilare mai eficientă, prin pauze mai dese și printr-o lumină mai puternică. Recomandările autorului: