Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Culisele scandalului Moldova – Eurovision. Șeful Teleradio-Moldova explică, pentru Gândul, ce s-a întâmplat și cum au acordat jurații moldoveni scor mic României
Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova. Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision. „Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul. Foto: Facebook / Vlad Țurcanu Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova. „Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu. El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești. „În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el. Presiuni asupra juraților? Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar. „Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el. „Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România” „Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu. Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România Eurovision s-a lăsat cu scandal. Stupoare după ce Moldova a oferit României doar 3 puncte. Cui au dat moldovenii punctaj maxim
Soprana Irina Baianț, despre prestația Alexandrei Căpitănescu: Se simte studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei
„Nu este un artist “ambalat” într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr”, a se arată în mesajul publicat, duminică, pe Facebook, de soprana Irina Baianț. Irina Baianț spune că și-a dat seama, încă de când lucra cu Alexandra Căpitănescu la Vocea României, că „are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine”. „Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența”, a scris Baianț. Soprana a precizat că, vocal, Alexandra Căpitănescu „are unul dintre acele timbre pe care le recunoști după câteva fraze. Nu doar o voce puternică, ci o voce cu identitate”. Baianț mai scrie că „partea lirică și teatrală” adusă de cântăreață în piesă i-a amintit sopranei că „vocea nu trebuie să fie doar entertainmnet, precizând că „poate să creeze tensiune, atmosferă, poveste”. „Cred că ea are exact tipul acesta de expresie, mai cinematică, mai dramatică, foarte europeană ca estetică”, a scris soprana. Baianț mai scrie că „genul acesta de amestec între forță contemporană și inflexiuni clasice poate deveni o semnătură foarte puternică pentru ea, dacă o dezvoltă inteligent în timp”. Alexandra nu și-a subțiat personalitatea artistică Soprana a mai precizat că Alexandra Căpitănescu „nu și-a subțiat personalitatea artistică doar ca să fie mai ușor de înțeles” și precizează că a avut curajul să participe la concurs cu propria identitate, fără să se „autocenzureze”, afirmând că a „avut un curaj pe care nu mulți îl au la început de drum”. „Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional. Și cred că exact asta a făcut lumea să vorbească despre ea: nu faptul că a încercat să copieze ceva ce există deja, ci că a avut curajul să aducă într-un concurs atât de expus o parte din identitatea ei vocală reală”, a scris soprana. Reamintim că Alexandra Căpitănescu a avut o prestație foarte apreciată la Eurovision de artiștii autohtoni români, dar și din străinătate. Ea a venit acasă cu un scor deosebit de bun, clasându-se pe locul al 3-lea. Cu toate acestea, ediția Eurovision de anul acesta a concursului a fost una controversată, în urma celor trei puncte acordate de juriul din Republica Moldova, decizie care a stârnit critici din partea artiștilor români, dar și a unor personalități din Moldova, deopotrivă.
Compozitorul piesei României la Eurovision: Nu am vrut să transmitem niciun mesaj greșit sau periculos
„În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru toată susținerea pe care ne-ați arătat-o și transmis-o tuturor în perioada asta. A fost minunat. Nici nu vă dați seama cât de mult contează aceste lucruri”, a spus Călin Grăjdan. Compozitorul a vorbit despre parcursul piesei „Choke Me” și despre reacțiile apărute în jurul acesteia. „În calitate de autor al piesei, pot să spun că e o piesă care a avut curaj să existe, care a avut putere, asumare. E un pic ciudat că, pe tot parcursul ăsta, piesa a fost înțeleasă și greșit de unii oameni. Vă confirm că nu am vrut să transmitem niciun fel de mesaj greșit sau periculos și nu îndemnăm pe nimeni la absolut nimic din ce s-a scris pe aici”, a declarat el. „Muzica este despre public” Piesa „Choke Me” este compusă de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitră şi Ştefan Condrea. Grăjdan a spus că momentul Eurovision a fost cu atât mai important pentru el cu cât a fost trăit alături de oameni cu care lucrează de mult timp. „Piesa n-a putut fi posibilă și fără ceilalți doi autori. E vorba de Elvis Silitră și Ștefan Condrea, cu care fac muzică de o viață. Faptul că am trăit asta împreună a fost un lucru foarte mișto pentru noi”, a spus el. Compozitorul a explicat că piesa s-a născut firesc, fără ca echipa să pornească de la ideea unui rezultat la Eurovision. „N-am ce să vă zic prea spectaculos, pentru că s-a născut ca oricare altă piesă, cu chef de făcut muzică în ziua respectivă. Nu ne-am propus să obținem rezultate, ne-am propus doar să ajungem la oameni”, a spus Călin Grăjdan. El a adăugat că, din punctul său de vedere, muzica trebuie privită în primul rând prin relația cu publicul, nu prin punctajele primite într-o competiție. „Muzica este despre public și oamenii care o ascultă, sub nicio formă despre notele dintr-un concurs. Cred că acolo e foarte important să ajungem. Și Alexandra, cu ocazia participării la Eurovision, cred că a obținut lucrul ăsta ca lumea, mult mai mult decât s-ar fi așteptat oricine”, a mai spus compozitorul.
Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
După finala Eurovision, Alexandra Căpitănescu se alătură festivalului lui Selly. Anunțul făcut de influencer
Selly a anunțat, prin intermediul unei postări pe pagiana sa de Facebook, că Alexandra Căpitănescu se va alătura line-up-ului festivalului Rack Days, care va avea loc în perioada 7-8 august. Selly: ”Felicitări Alexandra! Ai avut o prestație incredibilă” ”Sunt mândru să anunț că Alexandra Căpitănescu, care a reprezentat România aseară în finala Eurovision, se alătură line-up-ului festivalului nostru ROCK DAYS, ce are loc pe 7 și 8 August în Nibiru! Felicitări Alexandra! Ai avut o prestație incredibilă”, a scris Selly pe pagina sa de Facebook. Alexandra Căpitănescu a adus România pe podium în finala Eurovison 2026 Alexandra Căpitănescu a adus România pe podium în finala Eurovision Song Contest 2026, obținând un rezultat remarcabil. Artista, în vârstă de 23 de ani, s-a clasat pe locul al treilea, cucerind atât publicul, cât și juriile din întreaga Europă prin prestația sa. În seara de sâmbătă, 16 mai, Alexandra Căpitănescu a încheiat competiția pe locul 3, într-o finală disputată între 25 de artiști. Prin această performanță, România a obținut cel mai bun rezultat din istoria participărilor sale la Eurovision, stabilind totodată și un record de puncte acumulate în concurs.
Reacția lui Mihai Trăistariu la prestația României la Eurovision: România a excelat. Bravo, Alexandra! Bravo, România!
Mihai Trăistariu a transmis un mesaj amplu după performanța României la Eurovision 2026, unde țara s-a clasat pe podium. Acesta a felicitat-o pe Alexandra Căpitănescu și a articulat strategia pe care Românie ar trebuia să o folosească și la viitoarele ediții. „România a excelat aseară la Eurovision după ani și ani de încercări fără succes ! Am spus mereu un singur lucru : țara noastră a avut rezultate de top DOAR atunci când a trimis voci foarte bune. Nu poți face experimente la un concurs de asemenea anvergură. Ca să fii sigur că treci de votul politic și de alte ciudățenii, la Eurovision, doar o voce foarte bună poate ridica întregul moment și s-o aducă în față. Bravo, Alexandra! Bravo, România”, se arată ăn mesajul publicat de Trăistariu pe Facebook. Referindu-se la clasament, artistul a remarcat că România a fost apreciată de public, dar mai puțin de juriu, criticând statele vecine. „Nu înțeleg, totuși, de ce la votul juriului România a primit așa puține puncte : locul 13. Juriile sunt formate din muzicieni iar muzicienii iubesc vocile bune! România a dat 10 puncte Moldovei. Iar Moldova a dat 3 puncte României. Aici vor fi discuții, probleme, scandaluri. Dar Ucraina ne-a dat doar 3 puncte, Bulgaria tot 3 și Moldova tot 3. Na ! Cică vecinii !!!!!!!! Vecinii nu mai sunt ceea ce-au fost ! Vecinii îți dau în cap ! Nu te mai vor bine ! Și câte sacrificii financiare facem noi pentru Ucraina … și câți bani trimitem în Moldova”, mai spune artistul. În concluzie, Trăistariu a subliniat necesitatea participării la Eurovision. „România trebuie să nu se mai retragă NICIODATĂ de la Eurovision ! Și să aleagă bine ! Vor fi ani și ani ! Mai buni sau mai puțin buni… Dar, dacă trimiți o voce ca lumea… nu te faci de râs !!!”, conchide artistul.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.